Coordonate ale pietei internationale

1.1. Definirea si caracteristicile pietei internationale

Piata internationala este locul unde se comercializeaza bunurile si serviciile realizat in diverse economii nationale si unde se desfasoara alte activitati economice in cele mai variate forme cu ajutorul unei game largi de mijloace si tehnici specifice. Formarea si evolutia pietei internationale sunt determinate de gradul de dezvoltare a economiilor nationale si de diviziunea internationala a muncii care influenteaza in mod decisiv caracteristicile, continutul si formele de realizare a schimburilor internationale.

Piata internationala reprezinta ansamblul alcatuit din cererea si oferta de marfuri, din conditiile confruntarii si realizarii acestora si din relatiile economice care iau nastere cu acest prilej intre parteneri apartinand unor state diferite.

Ca sursa a tuturor actelor care au ca rezultat fluxuri de bunuri, servicii, capitaluri si persoane se obtine piata mondiala. Ea reprezinta ansamblul raporturilor ce se stabilesc intre diferite piete nationale si imbraca forma actelor si faptelor de comert si cooperare si a altor modalitati de transfer international. Este vorba,de fapt,despre totalitatea pietelor vazuta nu ca o simpla suma aritmetica, ci ca un ansamblul de relatii reciproce cu caracter complex intre diferite piete interdependente.

In mod uzual, cand se vorbeste despre o piata pe care se realizeaza schimburi si tranzactii in afara granitelor unei tari, se foloseste notiunea de piata externa. O asemenea piata poate fi o parte dintr-o piata nationala ,o piata zonala care include mai multe tari, o piata regionala sau chiar continentala ori, in sfarsit, piata globala.

O prima caracteristica a pietei internationale este extrema eterogenitatea, daca atat de mare varietatea de bunuri, servicii, capitaluri si idei care formeaza obiectul relatiilor de piata , de numarul extrem de mare al participantilor la actele de schimb , cat si de conditiile de comercializare specifice.

Caracterul eterogen face ca piata internationala sa fie alcatuita din segmente care au dimensiuni si structuri diferite. In mod traditional, segmentele pietei internationale, alcatuite cu ajutorul unor criterii numeroase, sunt considerate a fi formate din tari sau grupari de tari. Tendintele de globalizare a pietelor pun in discutie aceasta abordare. Potrivit conceptiei globale apare piata globala care este formata din segmente transnationale care cuprind grupuri de cumparatori si consumatori cu caracteristici comune apartinand mai multor piete nationale.

Caracteristicile pietelor internationale sunt in stransa legatura cu dezvoltarea economica. In general, se constata ca piata internationala evolueaza si se modifica influentand direct sistemul de marketing in functie de evolutia economica, sociala,politica si culturala a pietelor ce o compun. Factorul comun este dat de faptul ca orice transformare a unei piete componente are implicatii asupra intregii piete internationale. Marimea impactului este diferita in functie mai ales de ponderea si importanta relativa a pietei respective pentru economia mondiala, in general, si pentru piata mondiala, in special.

De acea cea mai mare importanta sunt evolutiile care insotesc transformarea economiilor,de la cele preponderent agricole la cele industriale si postindustriale. Pe masura ce centrul de greutate se deplaseaza de la agricultura la industrie si servicii se modifica sistemul de oferta, evolueaza cererea in expresie cantitativa si sub aspectul mutatiilor calitative.

Sistemele de marketing se extind si se imbunatatesc. In cazul economiilor fundamental agricole, sistemul de oferta se bazeaza pe ’’arii’’ ale centrelor de productie si piete ’’punctiforme’’. Economiile industriale opereaza cu centre de productie ’’punciforme’’ si cu piete intinse pe o anumita arie, adica mai dispersate sub aspect geografic.

Cererea pentru bunuri si servicii in fiecare din cele doua tipuri de economii mentionate difera, de asemenea. In sistemele agricole, multi producatori vand, produse nediferentiate in cadrul unei competitii pure. In economiile industriale, productia ofera mai multe oportunitati pentru diferentierea produselor si satisfacerea mai multor necesitati.

Toate acestea influenteaza caracteristicile sistemului de marketing. La inceput, functia de vanzare se realizeaza acolo unde se afla produsele. O data cu largirea pietelor si cu extinderea oportunitatiilor de comercializare, se diversifica si se imbunatatesc metodele de vanzare. Daca initial vanzarea celor mai multor produse se face in vrac, cu toata marfa la locul comercializarii, ulterior ea incepe sa se realizeze pe baza de mostre si, mai apoi , pe baza de descriere. Toate aceste mutatii produse in sistemele de comercializare, sunt materializate in diversificarea formelor in aparitia unor noi profesionisti , noi canale de distributie, cresterea efortului promotional, calitati noi cerute comerciantilor .

Sub aspect structural, trebuie facuta diferenta intre pietele diversificate si cele nediversificate.

Piata internationala se diversifica pe masura cresterii posibilitatilor tehnice de realizare a unei game tot mai largi de produse, linii de produse si sortimente, a imbunatatirii calitatii acestora, deplasarea spre servicii si in raport cu sporirea nivelului si varietatii cererii si preferintelor pentru diferite bunuri si servicii.

Lucrare: Caracteristicile formarii si dezvoltarii pietei de capital a Romaniei Lucrare: Functiunile intreprinderilor: indicatorilor economici, al executarii si controlului indeplinirii

O alta caracteristica a pietelor internationale este caracterul lor necontrolabil de catre cei care participa la relatii si operatiuni de schimb in cadrul acestora. Exportatorii si importatorii, detinatori de brevete, licente, know-how, capitaluri, stabilesc aranjamentele si conditiile de realizare a afacerilor in functie de raportul existent intre cerere si oferta, de pozitia lor pe piata, de costurile implicate.

De asemenea, pe fiecare piata se simte influenta mai mare sau mai mica a organelor abilitate ale statelor respective. In functie de toate aceste elemente rezulta o anumita pozitionare a fiecarui participant pe piata internationala in raport cu capacitatea de a influenta si controla piata .Deci , afirmatia ca pietele sunt necontrolabile trebuie privita nuantat .

Piata internationala are si un caracter concurential. Datorita competitiei permanente existente intre participanti la schimburile economice internationale, data de raportul dintre cerere si oferta si de forta concurentiala a acestor participanti, conditiile de comercializare, volumul schimburilor se afla intr-o permanenta schimbare, avand un caracter dinamic pronuntat.

Concurenta se manifesta cu intensitate si in forme diferite in functie de specificul pietei pentru fiecare marfa, de conjunctura existenta in fiecare moment, de numarul purtatorilor cererii si ofertei. In general, nu exista situatie in care sa nu apara o anumita concurenta pe piata internationala. O tendinta care se manifesta cu tot mai multa putere este internationalizarea concurentei, care uneori devine globala.

Dinamismul reprezinta, de asemenea, un element caracteristic al pietei internationale.

1.2. Elemente constitutive ale pietei internationale

Volumul pietei internationale

Pe ansamblul, volumul pietei internationale este dat, din punct de vedere statistic, de datele privind comertul international. Urmarind ca indicator volumul valoric al comertului international, se poate constata o marire permanenta a pietei internationale in perioada postbelica. Acest indicator reprezinta volumul pietei efective. Piata efectiva reprezinta totalitatea bunurilor si serviciilor achizitionate, vandute sau consumate efectiv sau considerate astfel la un moment dat sau intr-o perioada de timp . Marimea probabila a unei piete este exprimata cu ajutorul termenului de piata potentiala. Ea este intotdeauna mai mare decat piata efectiva, aceasta din urma putand, s-o egaleze pe cea potentiala.

Structura pietei internationale

Piata internationala este structurata cu ajutorul a doua criterii: participanti la tranzactiile internationale, obiectul relatiilor si activitatilor existente pe piata.

A.  Participantii la tranzactiile internationale. In mod teoretic , oricine este implicat in realizarea unor bunuri si servicii sau reprezinta un beneficiu potential al acestora intra in sfera subiectilor care iau parte la afaceri pe piata internationala. Sub aspect practic, nu se mai intampla asa din cauza interventiei unor factori mai mult sau mai putin restrictivi, cum ar fi reglementarile nationale, statutul legal si financiar, resursele si experienta .

Pentru a surprinde in mod corect si cuprinzator participantii la activitatea de piata, acestia trebuie tratati pe doua niveluri:

participantii la nivel macroeconomic care sunt tarile sau grupurile de tari ;

participantii la nivel microeconomic care includ firmele, organizatiile, institutiile si alte forme organizatorice, mergand pana la indivizi.

La nivel microeconomic, pe piata internationala actioneaza atat ofertanti care pot fi producatori, comercianti sau investitori cat si cumparatori care importa pentru revanzare pe piata in care isi au sediul sau pe toate pietele. In buna masura, in realizarea afacerilor economice internationale intervin intermediarii care reprezinta o categorie cu importanta relativ semnificativa pe piata mondiala. Indiferent de statutul lor de producator, exportator, importator, consumator sau utilizator, participantii la relatiile ce se stabilesc pe piata internationala pot fi persoane fizice sau juridice, care au fie caracter privat, fie caracter public

B.  Obiectul activitatilor si relatiilor existente pe piata internationala. Relatiile de piata au ca obiectiv numeroase bunuri, servicii, capitaluri, idei, ceea ce confera pietei internationale caracterul de conglomerat cu o structura foarte variata.

Aria pietei internationale

Raportarea schimburilor internationale la spatiul geografic in care se desfasoara trebuie sa tina seama de doua elemente cheie.

Unul se refera la faptul ca piata internationala este alcatuita din numeroase piete de dimensiuni si caracteristici diferite. Practic fiecare tara sau chiar parte a unei tari poate constitui aria unei piete externe distincte. Cel de-al doilea recunoaste existenta unor trasaturi comune in mai multe tari care permit extinderea acceptiunii de piata externa ca entitate asupra unei zone mai largi care fie include mai multe piete individuale fie contine elemente comune ale unor segmente transnationale.

Principala caracteristica a pietelor sub aspectul ariei este mobilitatea, care are ca rezultate modificari ale acestei dimensiuni . Modificarile se produc pe trei cai:

este sporirea numarului de ofertanti, ceea ce duce la marirea zonelor geografice ale schimburilor prin largirea operatiunilor comerciale.

este aparitia cererii de import si pe piete unde anumite produse sau servicii nu erau cerute sau nu erau furnizate pana atunci. In aceasta situatie se gasesc tarile centrale si est – europene care solicita tot mai multe licente, echipamente pentru retehnologizare si capitaluri.

De modificare a ariei pietei internationale se infaptuieste in mod accidental si pe termen scurt si neuniform, cand unele tari devin importatoare, de exemplu, datorita fluctuatiilor productiei interne care devine insuficienta.