Consumatorul si comportamentul sǍu rational - nevoi si resurse

1.1. ELEMENTE DE SINTEZǍ

A. NEVOI SI RESURSE

CONSUMUL - baza satisfacerii nevoilor

Felurile consumului: - consum productiv (intermediar);

- consum final.

NEVOILE - cerinte sau aspiratii proprii oamenilor.

Clasificarea nevoilor:

I. Din punct de vedere al genezei:

nevoi primare (biologico-naturale);

nevoi secundare (sociale);

nevoi tertiare (spirituale).

II. Dupa gradul de dezvoltare economica:

nevoi inferioare (de baza, elementare, fundamentale);

nevoi superioare (elevate).

III. Dupa nivelul la care se manifesta:

nevoi individuale;

nevoi de grup;

nevoi sociale.

IV. Dupa frecventa aparitiei lor:

nevoi curente (zilnice);

nevoi periodice (saptamanale);

nevoi rare (lunare, anuale).

Sistemul nevoilor este dinamic, nelimitat si diversificat.

3. RESURSELE - baza sau suportul consumului.

Clasificarea resurselor:

I. Dupa natura lor:

resurse naturale;

resurse umane;

resurse financiare.

II. Dupa durata folosirii lor:

resurse neregenerabile (epuizabile);

resurse regenerabile.

III. Din punct de vedere al volumului:

resurse abundente;

resurse deficitare.

IV. Din punct de vedere al posibilitatilor de recuperare:

resurse recuperabile;

resurse partial recuperabile;

resurse nerecuperabile.

Resursele sunt limitate atat in mod absolut, cat si relativ.

Rationalitatea utilizarii resurselor – maximizarea rezultatelor ce se obtin intr-o activitate cu minimizarea consumului de resurse.

B. CONSUMATORUL SI COMPORTAMENTUL SǍU

1. Bunuri sau utilitati – mijloacele care satisfac nevoile oamenilor.

Clasificarea bunurilor:

a) dupa provenienta lor:

bunuri economice;

bunuri libere.

Servicii – utilitati netangibile care satisfac nevoile de a produce alte bunuri sau pe cele directe ale oamenilor.

Bunurile economice se clasifica astfel:

a. dupa provenienta:

bunuri naturale;

bunuri produse.

b. dupa gradul de prelucrare:

bunuri primare;

bunuri intermediare;

bunuri finale.

c. dupa modul de consumare:

satisfactori;

prodfactori.

Marfa - bunul destinat schimbului, are dubla insusire: utilitate si valoare.

2. Utilitatea:

in sens general, capacitatea unui bun de a satisface o nevoie;

in sens economic, satisfactia resimtita de un consumator prin folosirea unei cantitati   deterninate dintr-un bun.

Aprecierea utilitatii are un caracter individual si subiectiv.

Legea utilitatii marginale descrescande (L.Gossen): Marimea intensitatii unei placeri descreste progresiv pana la saturare, daca respectiva placere este satisfacuta in mod continuu si neintrerupt.

a)   Utilitate individuala: U₁, U₂, .., U_n.

b)   Utilitate totala: U_T= U₁+ U₂ + ..+ U_n =;

c)   Utilitate marginala

unde ΔX = variatia absoluta a unitatilor consumate din bunul X           

Starea de saturare: - U_T cea mai ridicata si

- U_mg este zero

3. Alegerea si rationalitate, cost de oportunitate;

Folosirea resurselor presupune un cost. Forme ale costului:

cost monetar (banesc);

cost de oportunitate.

4. Comportamentul consumatorului

Consumatorul – urmareste maximizarea satisfactiei prin consumul unor bunuri, cu resursele banesti disponibile.

Structura bunurilor cumparate = optima, consumatorul este in echilibru, cand:

(x, y = bunurile achizitionate)

Consumatorul este in echilibru cand pentru resursele date si preturile bunurilor determinate, beneficiaza de cea mai mare utilitate.

C. CEREREA

1. Cererea poate fi:

individuala;

de piata;

totala.

2. Legea cererii

3. Elasticitatea cererii:

in raport cu pretul

in raport cu venitul

Dupa elasticitatea cererii in functie de pret, bunurile economice pot fi:

a)   bunuri cu cerere elastica, cand K_ec/p >1

b)   bunuri cu cerere inelastica, cand K _ec/p <1

c)   bunuri cu elasticitate unitara, cand K _ec/p=1

d)   bunuri cu cerere perfect elastica, cand K _ec/p

e)   bunuri cu cerere perfect inelastica , cand K _ec/p= 0 (cererea = rigida)

1.2. TESTE

I . INDICATI RǍSPUNSUL CORECT:

1. Care trasaturi sunt proprii nevoilor:

a) sunt nelimitate ca numar;

b) cresterea unor nevoi, atrage diminuarea consumului;

c) inlocuirea nevoilor vechi, atrage aparitia nevoilor noi..

2. De ce resursele se utilizeaza rational ?

a)   pentru ca resursele sunt abundente;

b)   pentru a fi satisfacute cu aceleasi resurse mai multe nevoi;

c)   pentru ca sunt nerecuperabile.

3. Utilitatea unui bun este data de:

a)   abundenta sau raritatea lui;

b)   aprecierea pe care i-o acorda cel care il consuma;

c)   pretul bunului respectiv.

4. Utilitatea economica marginala reprezinta:

a)   utilitatea primei doze consumata dintr-o serie de bunuri de acelasi fel;

b)   numai primele doze consumate reprezinta utilitati marginale;

c)   utilitatea ultimei doze dintr-un bun, consumate.

5. Aprecierea utilitatii economice are caracter:

a)   pur obiectiv;

b)   pur subiectiv;

c)   obiectiv si subiectiv.

6. Daca intr-un interval scurt, consumul scade, intensitatea nevoilor:

a)   scade;

b)   creste;

c)   ramane neschimbata.       

7. Un consumator adopta comportament economic rational daca:

a)   achizitioneaza bunuri intamplator;

b)   alege bunuri care fac obiectul publicitatii;

c)   alegerile sale se bazeaza pe criterii de eficienta economica.

8. Alegerea bunurilor pe criterii de eficienta economica presupune compararea:

a)   utilitatii marginale cu pretul unitar;

b)   utilitatii totale cu pretul unitar;

c)   utilitatii in general cu pretul unitar.

9. Cand venitul consumatorului creste, in totalul consumului sporesc ponderea achizitiilor pentru:

a)   imbracaminte;

b)   alimente sau alte bunuri care satisfac nevoi primare;

c)   bunuri care satisfac nevoi superioare.

10. Ponderea cheltuielilor pentru consum este diferentiata la menaje datorita:

a) nivelului veniturilor;

b) varstei;

d)   oraselor in care traiesc.

11. Utilitatea marginala este zero atunci cand:

a) utilitatea totala este maxima;

a)   utilitatea totala este zero;

b)   utilitatea totala este negativa.

12. Utilitatea marginala rezultata prin consumul unui anumit bun este zero daca:

a)   se consuma o doza din bunul respectiv;

b)   consumul corespunde starii de saturare;

c)   se consuma toate dozele din bunul respectiv.

13. Cand pretul unui bun scade, atunci:

a)   venitul real creste;

b)   venitul real scade;

c)   venitul real nu se modifica.

14. Un consumator care achizitioneaza doua bunuri atinge starea de echilibru cand:

a)   utilitatea marginala este maxima;

b)   utilitatea marginala este zero;

c)   utilitatile marginale ale bunurilor sunt proportionale cu preturile lor unitare.

15.Consumul creste cand eficienta economica:

a)   sporeste;

b)   se diminueaza;

c)   ramane nemodificata.

16. Un consumator utilizeaza patru doze dintr-un bun avand utilitatile individuale: 10, 7, 3, 0. Consumand ulterior inca 2 doze cu utilitatile -1, respectiv -2, atunci:

a)   utilitatea totala se reduce;

b)   utilitatea totala creste;

c)   utilitatea totala devine negativa.

17. Comportamentul unui consumator devine rational daca:

a)   acesta accepta sa satisfaca doar strictul necesar;

b)   activitatea sa tine seama de principiul eficientei;

c)   acesta achizitioneaza doar bunurile superioare.

18. Comparand bunurile economice cu cele libere, primele sunt:

a)   abundente;

b)   mai ieftine;

c)   rare.

19. Cu cat pretul unei marfi este mai mare, ea devine profitabila pentru:

a)   producatori;

b)   cumparatori;

c)   speculatori.

20. Cererea pentru un bun este intr-o relatie inversa cu:

a)   numarul consumatorilor;

b)   veniturile consumatorilor;

c)   pretul unitar.

21. Cererea pentru un bun este in relatie directa cu:

a)   pretul unitar;

b)   venitul;

c)   pretul unitar al bunurilor substituibile.

22. Elasticitatea cererii reprezinta:

a)   modificarea cererii in functie de factorii care o influenteaza;

Document online: Curba “LM” in logica Macromodelului economic Referat: Aspecte teoretice privind intocmirea si prezentarea situatiilor financiare

b)   modificarea cererii in functie de pretul de echilibru;

c)   cresterea cererii de bunuri libere.

23. Care din urmatoarele clasificari sunt corecte:

a)   bunuri cu cerere elastica (K_ec/p >1), cu cerere inelastica (K_ec/p <1), cu cerere de elasticitate unitara (K_ec/p =1);

b)   bunuri cu cerere elastica (K_ec/p <1), cu cerere inelastica (K_ec/p >1), cu cerere de elasticitate unitara (K_ec/p =1);

c)   bunuri cu cerere elastica (K_ec/p >1), cu cerere inelastica (K_ec/p <1), cu cerere de elasticitate unitara (K_ec/p =0).

24. Cererea reprezinta:

a)   capacitatea cumparatorilor de a cumpara diverse bunuri;

b)   toata cantitatea de bunuri de care au nevoie cumparatorii;

c)   cantitatea totala dintr-un bun ce poate fi cumparata la un anumit pret, intr-o perioada data.

25. Utilitatea economica reprezinta:

a)   satisfactia resimtita de un consumator prin folosirea unei cantitati nedeterminate dintr-un bun;

b)   satisfactia resimtita de un consumator prin folosirea unei cantitati determinate dintr-un bun;

c)   satisfactia resimtita de un consumator prin consumul a doua unitati dintr-un bun.

26. Folosirea resurselor presupune totdeauna un cost. Formele costului sunt:

a)   costul de oportunitate si costul unitar;

b)   costul monetar si costul unitar;

c)   costul monetar si costul de oportunitate.

27. Cererea poate fi:

a)   individuala si marginala;

b)   individuala, totala si marginala;

c)   individuala, de piata si totala.

28. Un consumator are un buget de 100 u.m. pentru a achizitiona cantitati diferite din bunurile A si B, ale caror utilitati marginale (U_mg) sunt date de relatiile U_mgA = 8-x, U_mgB = 16-y (x si y sunt cantitatile achizitionate si consumate din bunurile A, B). Pretul unitar este 5 u.m./ doza. Cantitatile achizitionate si consumate din bunurile A si B pentru ca acest consumator sa-si realizeze echilibrul sunt:

a)  

b)  

c)  

29. Raportul utilitate marginala/ pret pentru bunul A este 0,1. Pretul unitar al bunului B este 1000 u.m. . La echilibru, utilitatea marginala a bunului B este:

a)  

b)  

c)  

30. Un consumator dispune de un buget de 108 €, pentru a achizitiona 2 bunuri A si B, cu preturile unitare 2€, respectiv 3€. Utilitatea marginala pentru bunul A este data de functia U_mgA = 1+x, iar pentru bunul B este U_mgB = y-2 (x, y sunt cantitatile achizitionate din cele doua bunuri). Sa se determine programul de consum care maximizeaza utilitatea totala:

a) 15 ; 26;

b) 26; 15;

c) 25; 14.

31. Daca pretul se reduce de la 20 u.m. la 8 u.m., cererea zilnica creste de la 30 buc la 100 buc. Cererea in raport de pret este:

a) elastica;

b) inelastica;

c) unitara.

32. Dependenta cererii in functie de pret respecta ecuatia C = 100-2p. Daca pretul creste de la 5 u.m. la 10 u.m., coeficientul de elasticitate al cererii in raport de pret (K_ec/p) este:

a) elastica;

b) inelastica;

c) unitara.

33. Un consumator dispune de un venit de 8 u.m., cu care doreste sa achizitioneze cantitati diferite din bunurile X si Y cu preturile Px = 1 u.m. si Py = 2 u.m.. Stabiliti programul de consum rational, daca utilitatile marginale ale dozelor consumate sunt prezentate in tabel:

a) 2x+4y;

b) 2x+2y;

c) 4x+2y.

34. Evolutia utilitatii totale obtinuta de un consumator in functie de unitatile consumate din bunul A, este redata in tabel:

Sporul de utilitate determinat de consumarea celei de-a IV-a doze este:

a) 8;

b) 30;

c) 22.

35. Un consumator care dispune de un venit de 34 €, doreste sa achizitioneze cantitati diferite din 2 bunuri A si B pentru a obtine utilitate maxima. Preturile bunurilor sunt P_A=2€ si P_B=4€. Utilitatea marginala a primei doze din bunul A este 24, iar ratia descrescatoare este egala cu 2. Utilitatea marginala a primei doze din bunul B este 100, iar ratia descrescatoare 10. Programul de consum rational este:

a) 3A+ 3B;

b) 7A+ 3B;

c) 3A+ 7B.

36. Programul de consum ce maximizeaza utilitatea totala a unui consumator este 3A+5B. Utilitatile totale corespunzatoare dozelor consumate sunt prezentate in tabel:

Raportul preturilor unitare ale bunurilor A si B este:

a) 1;

b) 1/4;
c) 4/1.

37. Raportul dintre utilitatea marginala a bunului A si pretul acestuia este 0,1, iar pretul bunului B este 100 u.m. Pentru a obtine utilitatea maxima, bunul B are utilitate marginala:

a) 10;

b) 1000;

c) 100.

38. Un consumator achizitioneaza cantitati diferite din 2 bunuri A si B, obtinand o utilitate maxima de 47. Preturile celor doua bunuri sunt: P_A = 2 u.m. si P_B = 6 u.m. , iar utilitatile marginale corespunzatoare dozelor consumate sunt:

Combinatia de bunuri care maximizeaza satisfactia consumatorului este:

a) A+ B;

b) 3A+ 3B;

c) 5A+ B.

39. Raportul preturilor unitare a doua bunuri A si B este10/4. Ce raport au utilitatile marginale ale bunurilor respective?

a) 2/10;

b) 2/5;

c) 5/2.

40. Pretului unitar al unui bun economic de 100 u.m., corespunde o cantitate ceruta de 250 bucati. Scaderea pretului la 60 u.m., determina cresterea cantitatii cerute la 350 bucati. Coeficientul de elasticitate al cererii in raport cu pretul este:

a) >1;

b) <1;

c) =1.

41. Cresterea venitului de la 1500 u.m. la 2000 u.m. determina cresterea cantitatii cerute pentru un bun economic de la 50 bucati la 120 bucati. Coeficientul de elasticitate al cererii in raport cu venitul este:
          a) > 1, cerere elastica;

b) < 1, cerere inelastica;

c) = 1, cerere unitara.

42. Pretul produselor cu cerere de elasticitate unitara, K_ec/p = 1, creste de la 10 la 15 u.m., iar cererea initiala este 100 bucati. Cum se modifica cererea?

a) scade cu 100 de bucati;

b) creste cu 50 de bucati;

c) scade cu 50 de bucati.

43. Daca pretul unitar al unui bun creste de la 1000 € la 1200 €, iar cantitatea ceruta scade de la 10000 buc. la 8000 buc., iar atunci venitul total se modifica astfel:

a) scade cu 400.000 €;

b) creste cu 400.000 €;

c) scade cu 9.600.000 €.

44. Cresterea pretului unui bun economic cu 30%, determina scaderea volumului vanzarilor de la 2000 u.m. la 1500 u.m. Cererea pentru respectivul bun este:

a) elastica;

b) inelastica;

c) de elasticitate unitara .

45. Coeficientul de elasticitate a cererii unui bun in functie de pret este egal cu 1. Daca cererea pentru bunul respectiv scade cu 25%, cum se modifica pretul unitar?

a) scade cu 25%;

b) scade cu 75%;

c) creste cu 25%.

46. Scaderea pretului unitar unui bun economic cu 10%, determina cresterea veniturilor producatorilor cu 5%. Coeficientul de elasticitate al cererii in raport cu pretul este:

a) 1,6; cerere elastica;

b) 0,6; cerere inelastica;

c) 16,6; cerere elastica.

47. Pretul unui bun economic a crescut cu 15%, iar venitul consumatorilor cu acelasi procent. Coeficientul de elasticitate a cererii in functie de pret este cu 2,5, iar coeficientul elasticitatii cererii in functie de venit este 0,4.

Modificarea relativa a cererii este:

a) 37,5% , scade;

b) 31,5% , scade;

c) 6% , creste;

48. Coeficientul de elasticitate a cererii in raport cu pretul este 2,5, cantitatea ceruta scade cu 30%, atunci modificarea procentuala a pretului de vanzare este:

a) 12%, creste;

b) 12%, scade;

c) 75%, creste.

49. Ca urmare a modificarii pretului de vanzare cu 30%, cererea creste cu 60%. Valoarea coeficientului de elasticitate a cererii in functie de pret este:

a) -2;

b) 2;
c) 1/2.

50. Un consumator are un venit de 120 u.m. si achizitioneaza mai multe doze dintr-un bun. Pretul unitar al bunului este 30 u.m., iar utilitatile individuale ale dozelor sunt: 22, 18, 14, 8, 5.

Utilitatea totala obtinuta in urma consumului este:

a)  

b)  

c)  

II. CARE DINTRE URMATOARELE AFIRMATII ESTE ADEVǍRATǍ SI CARE ESTE FALSǍ?

Consumatorul rational este acea persoana care cheltuie tot venitul de care dispune, intr-o perioada determinata de timp.

Consumul este acea componenta a activitatilor economice.

Pe masura ce cresc veniturile consumatorului, in totalul consumului se reduc ponderea si volumul bunurilor de baza.

Utilitatea economica obtinuta in urma consumului unui bun, are caracter obiectiv.

Autoturismul si benzina sunt bunuri substituibile.

Autoturismul si metroul sunt bunuri complementare.

Satisfactia obtinuta de un consumator, in conditii determinate de timp si spatiu, prin folosirea unei doze date dintr-un bun reprezinta utilitatea economica.

Cu fiecare unitate in plus consumata, utilitatea totala a unui consumator, creste.

Cu fiecare unitate in plus consumata, utilitatea marginala obtinuta de consumator, creste.

Satisfactia resimtita de un consumator datorita ultimei doze consumate, reprezinta utilitatea marginala.

Cererea este expresia trebuintelor consumatorilor care se manifesta pe o piata, doar in functie de pret.

Cererea pentru servicii, este de regula, inelastica, in raport cu venitul.

Cererea pentru bunuri alimentare, este de regula, de elasticitate unitara, in raport cu pretul.

Cand preturile cresc, incasarile producatorului (vanzatorului) cresc si ele.

Pretul este suma de bani platita producatorului pentru a compensa cheltuielile cu salariile.

Piata reprezinta locul de intalnire a agentilor economici grupati in vanzatori (producatori) si cumparatori (consumatori)

Consumul unei unitati suplimentare din acelasi bun determina diminuarea utilitatii marginale, conform legii lui Gossen.

Intre pret si cerere este o relatie directa.

Pragului de saturare, ii corespund utilitate totala maxima si utilitate marginala zero.

Cererii inelastice a unui bun, ii corespunde un coeficient de elasticitate a cererii in raport cu pretul, supraunitar.

III. COMPLETATI SPATIILE LIBERE CU TERMENII POTRIVI­TI:

Utilitatea aditionala pe care o aduce doza consumata in plus este , cand nevoile de consum sunt integral satisfacute.

Un cosnumator rational alege bunurile pe criterii de .

Cand raportul utilitate marginala / .. pentru „n” bunuri achizitionate este identic, consumatorul a facut alegerea cea mai buna.

Un consumator cu venit disponibil redus, va aloca o mare parte satisfacerii nevoilor

Cresterea consumului menajelor este expresia . nivelului de trai.

Cand veniturile consumatorilor cresc, cererea ., iar daca veniturile scad, cererea . .

Utilitatea in sens general reprezinta capacitatea unui bun de a satisface .. .

Cand pretul unui bun . . . . ., cererea se diminueaza.

Cand pretul unui bun scade, cererea .. .

Daca pretul unitar al unui bun creste, producerea lui devine mai pentru producator.

Daca cererea in raport de pret este .., cresterea pretului unitar determina reducerea mai lenta a cantitatii cerute.

Un bun cu cererea de elasticitate unitara, are coeficientul de elasticitate a cererii in raport cu pretul, .. .

Rationalitatea activitatilor economice decurge din caracterul limitat al .. .

Consumul unei unitati suplimentare din acelasi bun, determina .. utilitatii marginale, in general.

Consumul unei unitati suplimentare din acelasi bun determina . utilitatii totale, in general.

Economistul care a formulat legea descresterii utilitatii marginale, a fost . .

Relatia inversa intre pret si cerere, exprima legea .

Utilitate totala maxima si utilitate marginala zero caracterizeaza . .

Bunurile a caror utilizare are loc numai impreuna, se numesc . .

Bunurile care, in procesul utilizarii lor se pot inlocui unul cu altul, se numesc . .. .

IV. TEXTE DE COMENTAT

1. „Piata consumatorului de masa a suferit in anii ̀̀70 o transformare de-a dreptul revolutionara. Piata de masa a explodat, transformandu-se dintr-o singura unitate omogena intr-o serie de piete segmentate, fragmentate, fiecare cu propriile sale necesitati, gusturi si mod de viata. Acest fapt a transformat industria americana in asa masura, incat aproape nu a mai fost de recunoscut; s-a produs o schimbare uimitoare in productia de bunuri oferite consumatorului”

(Alvin Toffler, „Socul viitorului”, Editura politica, Bucuresti, 1973)

2) „In societatea de consum, clientul este rege. Specialistii in marketing se straduiesc sa vina in intampinarea gusturilor consumatorului, pe care le analizeaza, le prevad, cu scopul de a concepe cel mai bun produs si a fundamenta momentul oportun al lansarii acestuia. Intr-o economie de piata, ceea ce da semnalul productiei este cererea solvabila.”

(Michel Didier, „Economia-regulile jocului”)

3) „In vederea realizarii scopurilor urmarite, agentii economici doresc sa modifice diversele constrangeri („disciplina pietei”) in avantajul lor. Ei vor incerca sa influenteze preturile, cheltuielile, deciziile consumatorului, precum si actiunile colectivitatii si ale statului. Acest lucru este valabil atat in sistemul pietei, cat si in sistemul planificat.”

(J.K. Galbraith, „Stiinta economica si interesul public”)

4) „Afirm ca abordarea economica ofera un cadru unitar valoros pentru intelegerea intregului comportament uman, cu toate ca recunosc, desigur, ca marea parte a comportamentului nu este inca inteleasa, si ca variabilele noneconomice, tehnicile si descoperirile din alte domenii contribuie semnificativ la intelegerea comportamentului uman.Mai degraba, intregul comportament uman poate fi vazut ca o serie de participanti ce isi maximizeaza utilitatea pornind de la un set stabil de preferinte si acumuleaza o cantitate optima de informatii si alte intrari intr-o varietate de piete.”

(Gary S. Becker – „Comportamentul uman. O abordare economica”)

5) „Economia () reprezinta stiinta despre activitatea omeneasca determinata de caracterul limitat al resurselor (de raritatea bunurilor) si caracterul nelimitat al trebuintelor, a caror satisfacere este scopul acestei activitati umane. Economia devine astfel teoria alegerii- alegere infaptuita de subiectul economic din mai multe variante posibile.”

(Lionel Robbins, An Essay on the Nature and Significance of Economic Science, London, 1932)

6)„Teoria economica este stiinta despre modul in care oamenii si societatea invata sa aleaga, cu trecerea timpului, cu ajutorul banilor sau fara participarea lor, acele resurse de productie rare pentru producerea diferitelor marfuri in prezent si in viitor - intre diferiti oameni si diferite grupari ale societatii”

(Paul A. Samuelson, Economics, An Introductory Analysis, Mc Caraw Hill Book INC, New York, Toronto, London, 1962)

7) „A face economie nu inseamna nimic altceva decat a alege (a opta) continuu intre diferite posibilitati, iar economia () nu este in fond decat stiinta alternativei.”

(Wilhem Ropke)

8)„In studierea consumatorului se pleaca de la premisa ca el este un agent economic rational, care in ceea ce intreprinde, tine seama de cerintele eficientei si urmareste ca prin achizitiile si consumul efectuat sa obtina maximum de satisfactie: el are ca obiectiv maximizarea satisfactiei sub constrangeri. ”

( Text preluat din Economie – Aplicatii. Teste. Probleme. Raspunsuri, I.Gavrila, s.a, Editura Economica , 2003)

1.3. RASPUNSURI LA TESTE

1-a; 2-b; 3-b; 4-c; 5-b; 6-b; 7-c; 8-a; 9-c; 10-a; 11-a; 12-b; 13-a; 14-c; 15-a; 16-a; 17-b; 18-c; 19-a; 20-c; 21-b; 22-a; 23-a; 24-c; 25-b; 26-c; 27-c; 28-b; 29-a; 30-a; 31-a; 32-b; 33-c; 34-a; 35-c; 36-b; 37-a; 38-b; 39-c; 40-c;41-b; 42-c; 43-a; 44-b; 45-c; 46-a; 47-b; 48-a; 49-b; 50-c.

V= 100u.m.

= 8-x;    = 16-y;

Pu= 5 u.m./ doza        

X=?; Y= ?

8 + y = 36 – y

2y = 28 => y = 14

x = 20 – y = 20 – 14 = 6 => x = 6

Raspunsul corect este „b”

/ PA

PB= 1000 u.m.

              

Raspunsul corect este „a”

V= 108 €

P_A =2€

P_B =3€

= 1+ x; = y- 2;

x=?

y=?

Raspunsul corect este „a”

P_o = 20 u.m. → P₁ = 8 u.m.

C_o = 30 buc → C₁ = 100 buc

K_ec/p = × = × = ×

= ×= =

3,88 > 1 => cererea este elastica

Raspunsul corect este „a”

C= 100- 2P

P_o = 5 u.m.; P₁= 10 u.m.

K_{ec/p= ?}

P_o = 5 u.m. → C_o = 100-2×5=90 buc

P₁= 10 u.m. → C₁ = 100-2×10=80 buc

K_ec/p = × = × = ×

K_ec/p = => cererea este inelastica

Raspunsul corect este”b”

33.

V = 8 u.m.

P_x= 1u.m.

P_y= 2u.m.

V = 8 u.m.

I(x) → 1 u.m.

II(x) → 1 u.m.

III(x) → 1 u.m.                        

IV(x) + I(y) → 3 u.m.

II (y) → 2 u.m.

=8u.m.

Programul de consum rational este: 4x+2y

Raspunsul corect este „c”

Raspunsul corect este „a”

V= 34 €

PA=

PB=

: ;;;;;;.

: ;;;;;;;.

I(B) → 4€

II(B) → 4€

III(B) → 4€

IV(B) → 4€

V(B) → 4€

VI(B) → 4€

I(A) → 2€

II(A) → 2€

III (A) + VII (B) → 6€ => V= 34€

Programul de consum rational este: 3A+7B

Raspunsul corect este „c”

Programul de consum: 3A+5 B

=

= => = => =

Raspunsul corect este „b”

PB=100u.m.

= ?

=

=

0,1= => U_mgB = 0,1×100=10

Raspunsul corect este „a”

U_Tmax= 47

PA= 2u.m.

PB=6 u.m.

I(A) → U_mg = 8

II(A) → U_mg = 5

I(B) → U_mg = 12

II(B) → U_mg = 10

III(A)+III(B) → U_mg = 3+9

U_T = 47 (maxima)

3A + 3B → programul care maximizeaza satisfactia

Raspunsul corect este „b”

39.

?

=

==

Raspunsul corect este „c”

P_O = 100 u.m.     P₁ = 60 u.m.

C_O = 250 buc      C₁ = 350 buc

K_ec/p= ?

K_ec/p = × = × =

= × ==

Raspunsul corect este „c”

V = 1500 u.m.

V = 2000 u.m.

C = 50 buc

C = 120 buc

cererea este inelastica

Raspunsul corect este „b”

K_ec/p =1

P = 10 u.m.

P = 15u.m.

C = 100 buc

Δ C= ? T preturile cresc cu 50%.

K_ec/p =1 T cererea scade cu 50%

C₁ = 50 buc

Raspunsul corect este „c”.

P₀ = 1.000 €

P₁ = 1.200 €

Q₀ = 10000 buc

Q₁ = 8000 buc

Δ V= ?

P₀ Q₀ = 1.000 € × 10.000 = 10.000.000 €

P₁Q₁ = 1.200 € × 8000 = 9.600.000 €

P₁Q₁ –P₀ Q₀ = 9.600.000 € -10.000.000 € = -400.000 €

Raspunsul corect este „a”

Δ P (%)= 30%

Q₀ = 2000 u.c.

Q₁= 1500 u.c.

K_ec/p =?

Cantitatea ceruta se modifica astfel: =75%

Cresterea pretului cu 30%Tscaderea cantitatii cerute cu 25%.

T cererea este inelastica

Raspunsul corect este „b”.

K_ec/p =1

Δ C(%)= -25 %

Δ P(%)= ?

K_ec/p =1 si cererea scade cu 25%, conform legii cererii, pretul creste cu 25% .

Raspunsul corect este „c”.

Δ P(%)= -10 %

Δ V(%)= 5 %

K_ec/p =?

V= P ×Q

∆P (%) = -10%

∆C (%) = 16,6%

T cerere elastica

Raspunsul corect este „a”.

∆P (%) = 15%

∆V (%) = 15%

∆C (%) =?

P₁ = 115 % P₀

V₁= 115 % V₀ ,

K_{e c/p} = 2,5

K_{ec/ v} = 0,4

Cererea scade cu 31,5%.

Raspunsul corect este „b”.

K_ec/p = 2,5

∆C (%) = - 30%

∆P (%) = ?

C₁ = 70% C_O

I_C =×100 = ×100 = 70% => ∆C(%) = -30%

K_ec/p = 2,5= ∆P(%) = =12%

Raspunsul corect este „a”.

∆C (%) = 60%

∆P (%) = 30%

K_{e c/p} = ?

C₁ = 160% C_O

P₁ = 70% P_O

K_ec/p =

I_P =× = ×100 = 70% => ∆P(%) = -30%

I_C =× = ×100 = 160% => ∆C(%) = 60%

K_ec/p = = = 2

Raspunsul corect este „b”.

V= 120u.m.

Pu= 30u.m.

Ui: 22; 18; 14;8; 5

U_T= ?

Cantitatea consumata: X = = = 4 doze

U_T = 22+18+14+8 = 62

Raspunsul corect este “c”.

II. CARE DINTRE URMATOARELE AFIRMATII ESTE ADEVǍRATǍ SI CARE ESTE FALSǍ?

1- F, 2-A, 3- F, 4- F, 5- F, 6-F, 7-A, 8- A, 9- F, 10- A, 11- F, 12- F, 13- F, 14- F, 15- A, 16- A, 17-F, 18- A, 19- F, 20- F.

III. COMPLETATI SPATIILE LIBERE CU TERMENII POTRIVITI:

1- zero;

2- eficienta economica;

3- pret unitar;

4- de baza;

5- sporirii;

6- creste; scade;

7- o nevoie;

8- creste;

9- se extinde;

10- rentabila;

11- inelastica;

12- unu;

13- resurselor;

14- descresterea;

15- cresterea;

16- Gossen;

17- cererii;

18- pragul de saturare;

19- bunuri complementare;

20- bunuri substituibile.

IV. TEXTE DE COMENTAT

1) Problema: subordonarea ofertei fata de cerere

inainte de anii `70, exista o mare organizare a bunurilor materiale, ca urmare a tehnicii productiei de masa;

era industriala are meritul de a se produce milioane de unitati aproape identice;

sfarsitul standardizarii implica eliminarea masei standardizate de bunuri;

cumparatorul are posibilitatea de a alege dintr-o mare varietate de bunuri si servicii nestandardizate;

a avut loc o adaptare a ofertei pentru toti consumatorii;

producatorii au observat o mare diversitate in cererile consumatorilor si au adaptat produsele in vederea satisfacerii cererii;

factorii economici care au incurajat tendinta negarii standardizarii:

consumatorii si-au sporit veniturile si au alocat pentru consumul personal o suma mai mare de bani pentru cerintele lor speciale

pe masura ce tehnica a devenit mai complexa, costul diversificarii a scazut.

2) Problema: oferta este subordonata consumului

relatia nevoi- cerere- oferta;

conceptul consumator- rege;

studierea pietei;

comportamentul consumatorului;

producatorul induce noi nevoi;

lupta de concurenta;

explicitarea conceptului de cerere solvabila .

3) Problema: enuntarea principiilor fundamentale ale gandirii economice si caracterizarea comparativa a sistemelor economice.

precizarea motivatiei producatorilor,

mentionarea modalitatilor de calcul ale indicatorului economic care releva rationalitatea activitatii producatorului,

precizarea continutului conceptului de disciplina a pietei,

explicarea celor doua modalitati prin care producatorul obtine avantajul economic,

argumentarea unui punct de vedere personal cu privire la modalitatile prin care producatorul induce noi nevoi pe piata,

explicarea corelatiei intre deciziile producatorului, pe de o parte, si actiunile colectivitatii si ale statului, pe de alta parte,

incadrarea in limita de spatiu precizata.

4) Precizarea problemei: analiza comportamentului uman;

abordarea economica – cadru valoros si unitar pentru intelegerea comportamentului uman;

comportamentul uman si variabilele noneconomice;

abordarea economica a comportamentului uman- maximizarea utilitatii;

comportamentul uman-comportamentul rational;

5) Problema economica: obiectul stiintei economice; economia-teoria alegerii;

Analiza va cuprinde:

sistemul nevoilor;

activitatea economica;

resurse limitate si utilizarea rationala;

stiinta economica;

activitatea economica este determinata de relatia trebuinte-resurse;

scopul activitatilor economice este satisfacerea nevoilor;

o decizie economica este expresia unei optiuni;

economia este teoria alegerii.

6) Problema economica: definitia stiintei economice

Analiza va cuprinde:

sistemul nevoilor;

activitatea economica;

resurse limitate si utilizarea rationala;  

stiinta economica

teoria economica-teoria alegerii;

oamenii aleg, iar resursele intrebuintate au finalitati diferite.

7) Problema economica: activitatea economica – expresia unor optiuni;

Analiza va cuprinde:

sistemul nevoilor;

activitatea economica;

resurse limitate si utilizarea rationala;

stiinta economica

orice activitate economica este expresia unei optiuni, intre diferitele posibilitati existente;

stiinta economica este stiinta alternativa

8) Problema abordata: consumul si consumatorul rational;

consumatorul rational tine seama de principiul eficientei economice;

programul de consum rational de bunuri implica maximizarea satisfactiei agentului economic;

consumatorul care dispune de un venit (buget) limitat, este rational daca in urma consumului obtine maximum de satisfactie.