Tehnica mecanica
Masurarea lungimilor prin metode relative - comparatoareLucrare 1. NOTIUNI DE BAZA Metoda relativa de masurare a lungimilor urmareste determinarea abaterilor dimensiunilor care se masoara fata de dimensiunea nominala (a piesei etalon) sau fata de o valoare reglata. Mijloacele de masurare utilizate pentru masurarea relativa pot fi folosite si pentru masurarea absoluta in acele cazuri cand valoarea marimii de masurat nu depaseste domeniul de masurare ai acestora. Din aceasta grupa de mijloace fac parte minimetrul, comparatoarele cu roti dintate, ortotestul, pasametrul, optimetrul, aparatele electrice de masurat lungimi, aparatele pneumatice etc. COMPARATOARE Comparatorul cu roti dintate: Comparatorul cu roti dintate (ceasurile comparatoare), frecvent utilizate in atelierele de fabricatie si in laboratoare, sunt destinate: masurarii directe a abaterilor .pentru suprafete exterioare, interioare, profilate si complexe, centralii semifabricatelor si reglam masinilor unelte, etc. Mecanismul de transmitere a miscarii si amplificare este realizat prin angrenaje cu cremaliera si roti dintate. Comparatoarele cu roti dintate pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii: al cursei de masurare, care poate fi: 1, 2, 3, 5, 10, 20, 30, 50, 80 si 100 mm; al preciziei de masurare: de 0,01, 0,002, 0,001 mm; al gabaritului: - normal, pentru limite de masurare peste 5 mm, cu diametrul carcasei de 60mm (figura La); - redus, pentru limite de masurare de maxim 3 mm, cu diametrul carcasei de 40 mm. al numarului de diviziuni de pe cadran - cu 50, sau 100 div. pentru Vd = 0,01 mm, sau/si 200 div. pentru Vd = 0,002 si Vd = 0,001 mm; al pozitiei tijei de masurare: - in planul cadranului de citire; in plan perpendicular acestuia; si cu palpator orientabil; al numarului de ace indicatoare: cu un singur ac indicator (pentru cursa de masurare de maxim 2 mm); cu doua ace indicatoare, unul pentru sutimi sau miimi, iar celalalt pentru numarul de ture (pentru cursa de masurare ce depaseste 2 mm); dupa modul de citire al valorii masurate: analogic (cu cadran gradat) si numeric (cu dispozitiv electronic de afisaj).
Principiul de functionare al comparatorului in constructia clasica, cu valoarea diviziunii de 0,01 mm este urmatorul (fig. 3.1.b): Tija palpatoare 5, prevazuta cu cremaliera, angreneaza cu roata dintata Pe axul acestei roti este fixata roata dintata 3 care la randul ei angreneaza cu roata dintata 1 pe axul careia este montat acul indicator 7 ce se roteste peste cadranul circular 8 al sutimilor de milimetru. Roata dintata 4, care angreneaza cu roata dintata 1 are fixat pe axul sau un arc spiral 9, cu rol de a prelua jocurile din angrenaje, care altfel ar influenta indicatiile, respectiv precizia comparatorului. O rotatie a acului indicator corespunde deplasarii tijei palpatoare cu un milimetru. Modul de folosire Comparatorul cu roti dintate se foloseste intotdeauna montat pe un suport (fig. 3.1 .a). Pe tija palpatoare a comparatorului se monteaza varfuri de masurare de diferite forme: conica, plana, sferica etc, alegerea facandu-se astfel incat sa existe o suprafata de contact cat mai mica intre piesa si varf (de exemplu, pentru o suprafata plana de masurare se alege un varf sferic, iar la o piesa cilindrica un varf de masurare pian). Comparatorul cu parghii (comparatorul de interior) este utilizat la masurarea alezajelor (abateri dimensionale si abateri de forma geometrica; ovalitate, conicitate). Comparatorul de interior, pentru diametre de alezaje cuprinse in domeniul 18. 400 mm este prezentata in Fig.3.
Fig.3. Comparatorul de interior Comparatorul propriu-zis 7 (de exemplu, -domeniu de masurare 2 mm, Vj = 0,01 mm) se monteaza in carcasa 5 si se fixeaza cu surubul 13. Legatura dintre capul de masurare 4 si mansonul 11 este realizata cu ajutorul prelungitorului 6. Abaterile dimensionaie se transmit prin palpatorul 2, bila 8, parghia 1 si tija 9 la tija comparatorului 7. Resortul 12 creeaza forta de masurare necesara. Domeniul de masurare 18.400 mm se acopera cu un set de prelungitoare 3 aflate in trusa comparatorului de interior. Centrarea capului de masurare 4 in alezajul piesei se face cu ajutorul lamelor 14 si arcurilor 15. 3. MODUL DE LUCRU Lucrarea are drept scop determinarea preciziei dimensionale cat si a
preciziei formei
|