Biela din motor

BIELA DIN MOTOR

a) Rolul. Biela realizeaza transformarea misc-arii alternative a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit si transmite forta de presiune a gazelor de la piston la arborele cotit.

b) Solicitari. Biela este supusa la solicitarile simple de intindere, compresiune, incovoiere, toate fiind produse de actiunea comuna a fortei de presiune a gazelor (Fp) si a fortelor de inertie a pistonului, boltului si segmentilor.

c) Cerinte, Biela trebuie sa aiba rezisten-ta mecanica ridicata si masa redusa deoarece este supusa fortelor de inertie.

d) Constructie. Partile principale ale bielei (Fig.III-1) sunt.

Piciorul bielei fiind partea in care se executa alezajul pentru bolt.

Poate avea diferite forme constructive in functie de tipul motorului. Uneori aici se dispune un exces do material (E) pentru ajustarea masei bielei.

Corpul bielei este conceput ca o grinda de egala rezistenta atat in planul de incastrare cat si in cel de oscilatie. Ca urmare are in sectiune transversala, o forma de I. La motoare mai solicitate se poate utiliza o biela cu corpul in forma de dublu I. Uneori prin corpul bielei este executat un canal prin care trece uleiul sub presiune de la fusul maneton la bolt, pt ungerea acestuia din urma. De aceea pt a descarca suruburi-le de biela de aceasta solicitare se recurge la preve-derea unor bucse (1), renuri (2) sau praguri (3) care sa preia componenta Bn descarcand astfel surubur-ile (fig. III-1).In capul bielei se dispun semicuzine-tii de biela care se asigura impotriva rotirii prin intermediul unui pinten.

e) Materialele, tehnologie de fabricatie, control si montaj Biela se executa prin matritare din OLC 45, 55, 60 sau din otel alia-te cu Mo, Cr, Mn. Apoi corpul bielei este debavur-at si se slefuiesc racordarile. Se prelucreaza prin aschiere alezajul pentru bolt dupa care cu capacul in stare montata se prelucreaza alezajul pentru fusul maneton. Dupa aceasta operatie cele doua piese; biela si capacul, devin neinterschimbabile.

Pentru marirea duritatii suprafetei exterioare a corpului se recurge la ecruisarea cu jet de alice a acesteia.Bucsa antifrictiune se fabrica prin strunjire din bronz cu aluminiu, bronz cu plumb sau bronz fosforos care au o buna rezistenta la uzura, iar apoi se monteaza prin presare. Prelucrarea de rectificare finala a acesteia se face dupa ce a fost montata.

Se impun tolerante stranse privind unele dimensi-uni si tolerante cum ar fi: abaterile axelor celor doua alezaje de la paralelism si coplaneitate de maximum 0,04 0,06 mm/100 mm lungime;

rugozitatea suprafetei interioare a piciorului si capului bielei de max. 0,30,8 um;- jocul intre bolt si bucsa de max. 3 6 um; - abaterea la distanta intre axele alezajelor poate fi intre 0,05 0,10 mm; -jocul axial maxim (in lungul fusului maneton) este de 0,08 0,30 mm; - jocul radial maxim este (0,0003 0,003) d_M, unde d_M este diametrul fusului maneton. Suruburile de biela se fabrica prin strunjire sau roluire din oteluri aliate de imbunatatire (marcile 45C10, 4ICNI2, 34MoCN15). Strangerea lor se face cu un cuplu bine determinat, precizat pentru fiecare motor de catre firma constructoare. Astfel se exemplifica pentru o serie de motoare cuplurile de strangere ale suruburilor de biela.

 

Forme constructive de picior al bielei

Solutii pentru ungerea piciorului bielei

a-gaura pentru ungere prin stropire; b-taietura; c-canal in corpul bietei pentru ungerea boltului de presiune; d-pulverizator pentru racirea prinjet de ulei a capului pistonului; e-punga de ungere.

Biela cu picior elastic

1-Surub de strangere a boltului; 2-corpul bielei; 3-orificiu pentru stropirea cu jet de ulei a oglinzii cilindrului: 4-bolt;5-semicuzineiti de biela; 6-capac de biela; 7-siguranta; 8-suruburi de biela

Capul bielei este format din doua parti. Una comuna cu corpul si cealalta detasabila, numita capac de biela. Detasarea se face prin sectionarea capului cu un plan perpendicular pe axa ce uneste centrele celor doua alezaje sau cu un plan inclinat la 45° fata de aceasta axa. Sectionarea inclinata se face numai in cazul motoarelor la care diametrul fusului maneton este comparabil cu alezajul. Aceasta deoarece altfel biela nu ar trece prin cilindru la montare/demontare.Solutia este dezavantajoasa deoarece determina aparitia unei componente Bn, care este normala pe axa suruburilor de biela si care le solicita la forfecare, solicitare foarte periculoasa si la care suruburile rezista mult mai putin decat la tractiunea produsa de componenta Bt .vor utiliza cuzinetii executati pentru trepte de reparatie. Acestia au grosimea carcasei din otel din ce in ce mai mare, de regula cu 0,125 mm pentru fiecare treapta.

Eseu: CAIET DE SARCINI pentru executia infrastructurii din beton armat Referat: Manual de reabilitare termica a cladirilor prin imbunatatirea protectiei termice a peretilor exteriori

Fig.III-3 Fortele ce solicita suruburile de biela

Se recomanda ca rectificarea sa se faca la toate fusurile de acelasi nume si la aceeasi treapta de reparatie.Cuplul de strangere al capacelor paliere difera de la un motor la altul, constructorul indicand in notita tehnica aceasta valoare. Ca si in cazul suruburilor de chiulasa ori a celor de biela, si acestea se strang in mod treptat si pe rand, din 23 treceri. Astfel spre exemplu cuplurile de strangere pentru cateva motoare ar fi:

in timpul lucrarii se va urmari

- identificarea partilor, componente ale arborelui cotit;

- identificarea pieselor si subansamblelor antrenate in miscare de arborele cotit;

- modul de montare al arborelui cotit in blocul motor, se va monta efectiv arborele.

Bielele se sorteaza pe clase in functie de masa lor. Marcarea clasei se face printr-o combinatie de mai multe culori formand pete de vopsea, aplicate pe corpul bielei. De asemenea la MAS bielele se sorteaza si dupa marimea alezajului pentru bolt.

f) Comportarea in exploatare. Biela este una din piesele motorului cu cea mai mare fiabilitate. In mod normal ea trebuie sa fie in stare de functionare si la casarea motorului. Totusi uneori din motive de executie, montaj sau exploatare incorecta, se poate ajunge la incovoierea bielei, ceea ce o scoate din functiune. Mai frecvent insa apare ruperea suruburilor de biela cand acestea nu sunt stranse la cuplu (stranse excesiv sau insuficient). Aceasta duce la avarii mecanice grave, biela in miscare lovind blocul motor, arborele cotit etc. in mod frecvent apare insa o uzura a bucsei antifrictiune care duce la cresterea jocului intre aceasta si bolt pana la aparitia 'bataii de bolt'.