MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

CENTRUL NATIONAL PENTRU DEZVOLTAREA INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC

CURRICULUM

PENTRU

liceul tehnologic ruta progresiva

NIVEL 3

CLASA a XII-a

PLAN DE INVATAMANT

LICEUL TEHNOLOGIC ruta progresiva

Clasa a XII-a SAM

Aria curriculara Tehnologii

Domeniul: Tehnic

Calificarea:Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii

Cultura de specialitate si instruire practica saptamanala                   330ore

Modulul I: Sisteme de transmitere a miscarii total ore /an: 49

din care: 41 ore instruire practica

8 ore laborator tehnologic

Modulul II: Utilizarea aplicatiilor de tip CAD total ore /an: 33

din care: 16 ore laborator tehnologic

Modulul III: Tehnici de masurare in domeniu     total ore /an: 66

din care: 25 ore instruire practica

8 ore laborator tehnologic

Modulul IV: Sisteme de automatizare total ore /an: 33

din care: 7 ore instruire practica

9 ore laborator tehnologic

Modulul V: Sisteme de actionare electrica total ore /an: 50

din care: 42 ore instruire practica

8 ore laborator tehnologic

Modulul VI: Circuite electrice total ore /an: 49

din care: 41 ore instruire practica

8 ore laborator tehnologic

Modulul VII: Asamblari mecanice total ore /an: 50

din care: 42 ore instruire practica

8 ore laborator tehnologic

Total ore/an: 10 ore /saptamana x 33 = 330 ore

Stagii de pregatire practica                                                                          120 ore

Modulul VIII: Sanatatea si securitatea muncii total ore /an: 48

din care: 24 ore instruire practica

24 ore laborator tehnologic

Modulul IX: Circuite electronice total ore /an: 72

din care: 48 ore instruire practica

24 ore laborator tehnologic

Total ore/an: 30 ore/saptamana x 4 saptamani /an= 120 ore

Curriculum in dezvoltare locala 132 ore

Modulul X: Masini si utilaje industriale total ore /an: 66

din care: 33 ore laborator tehnologic

Modulul XI: Uzarea masinilor si utilajelor total ore /an: 66

din care: 33 ore laborator tehnologic

Total ore /an: 4ore/saptamana x 33 = 132 ore

Total: 582 ore/an

NOTA DE PREZENTARE

Prezentarea calificarii

Noul Sistem National al Calificarilor Profesionale ( S.N.C.P. ) este elaborat de Ministerul Educatiei si Cercetarii ( M.E.C. ) in parteneriat cu angajatorii si alti factori interesati, pentru a oferi un profil al absolventilor cerut de sectoarele economice si de servicii. Angajatorii se implica in acest fel si mai mult in parteneriate educationale, ajutand astfel la cresterea calitatii procesului de formare, influentand ceea ce se invata si creand conditii pentru ca invatamantul sa raspunda schimbarilor tehnologice tot mai rapide de azi.

Absolventii noului sistem de formare profesionala, dobandesc abilitati, cunostinte,

deprinderi dezvoltand si o serie de abilitati cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de invatare continua, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.

Fiecare dintre calificarile profesionale nationale necesita unitati de competenta cheie si unitati de competenta profesionale. Competentele profesionale sunt grupate in unitati de competenta generale si specializate.

Cererea pietei si necesitatea formarii profesionale la nivel european au reprezentat motivele esentiale pentru includerea abilitatilor cheie in cadrul Standardelor de Pregatire Profesionala ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a dobandi acele competente de baza care sunt importante pe piata muncii.

Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel incat sa dezvolte abilitati de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munca, pentru asumarea rolului in societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vietii. Aceste cerinte, necesare unei vieti adaptate la exigentele societatii contemporane, au fost incorporate in abilitatile cheie. Prin parcurgerea curriculum-urilor se asigura dobandirea competentelor descrise in Standardul de Pregatire Profesionala specifice calificarilor de nivelul 3 pentru domeniul Mecanic, documente care stau la baza Sistemului National de Calificari Profesionale si care trebuie sa fie utilizate impreuna cu respectivele curriculum-uri.

Fiecare nivel parcurs in domeniul Mecanic, implica dobandirea unor abilitati, cunostinte si deprinderi care permit absolventilor fie sa se angajeze, fie sa-si continue pregatirea la un nivel superior.

Pregatirea fortei de munca calificate in conformitate cu standardele europene presupune desfasurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare si evaluare, centrate pe elev.

Noii angajati vor putea desfasura sarcini non-rutiniere care implica colaborarea in cadrul unei echipe.

Prin unitatile de competente specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat in multe activitati practice care ii stimuleaza si creativitatea. Orice activitate creativa va duce la o largire semnificativa a experientei si la aplicarea constienta a cunostintelor dobandite.

Modulul I : SISTEME DE TRANSMITERE A MISCARII

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

Modulul "Sisteme de transmitere a miscarii" face parte din curriculum-ul de nivel 3, clasa a XII-a liceul tehnologic ruta progresiva

Modulul "Sisteme de transmitere a miscarii" asigura formarea de competente tehnice si de abilitati practice necesare in executarea lucrarilor de montaj, reglare si intretinere a organelor de masini si mecanismelor de transmitere si transformare a miscarii.

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 49 de ore / an, din care:

laborator tehnologic - 8 ore;

instruire practica saptamanala -   41 ore;

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul:

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

III. Sugestii metodologice

Modulul "Sisteme de transmitere a miscarii" nu este conditionat sau dependent de celelalte module din curriculum.

Parcurgerea continuturilor modulului si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor tehnice generale aferente calificarilor de nivel 3.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care invata, urmarind valorificarea disponibilitatilor sale;

fiind o structura flexibila, modulul poate incorporat, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximum de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste / langa alte module parcurse; in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module, ceea ce se inscrie in linia imperativului educatiei permanente.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul/maistru instructor va trebui sa tina seama de urmatoarele principii:

Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Elevii invata mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Procesul de predare - invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte si modalitati de lucru:

Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

T    gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens fise de lucru;

T    fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;

T    fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

T    prezentarea temelor in mai multe moduri (raport, discutie sau grafic);

Activitatile din cadrul orelor de instruire practica vor viza cu precadere:

interpretarea documentatiei tehnice necesare montajului

tipurile de scule, dispozitive si utilaje folosite la montaj

executia practica a asamblarilor precizate

verificarea montajelor realizate.

capacitatea de comunicare, asumare de sarcini si responsabilitati

lucrul in echipa

Tipurile de aplicatii se vor stabili corelat cu calificarea in care se pregatesc elevii, rezolvarea sarcinilor de lucru facandu-se prin aplicatii individuale sau pe grupuri de elevi, favorizand lucrul in echipa si responsabilitatea pentru sarcina primita.

Diferentierea raspunsului, prin:

T    utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor in a-si fixa obiective.

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam:

Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea capacitatilor si atitudinilor lor fata de o sarcina data.

Investigatia.

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.

Metoda lucrarilor practice

Lucrul cu modele

Se recomanda utilizarea urmatoarelor instrumente de evaluare:

Fise de observatie

Fise de lucru

Lucrari practice specifice domeniului si calificarii

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de: specificul domeniului si calificarii, dificultatea temelor, nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat.

Recomandam urmatoarele continuturi tematice

Organe de masini:

Osii     

Arbori

Lagare

Cuplaje

Ghidaje

Rol functional, cerinte impuse, parti componente, tipuri constructive, materiale, domenii de utilizare, simbolizare, lucrari de intretinere si reglare, respectarea normelor de protectia mediului si NTSM.

Transmisii mecanice:

Transmisii prin curele

Transmisii prin cabluri

Transmisii prin lanturi

Transmisii cu roti de frictiune; variatoare

Transmisii prin roti dintate

Rol functional, parti componente, tipuri constructive, avantaje -dezavantaje, materiale, domenii de utilizare, simbolizare, operatii de montaj, SDV-uri specifice, lucrari de intretinere si reglare, respectarea normelor de protectia mediului si NTSM.

Modulul II: UTILIZAREA APLICATIILOR DE TIP CAD

I.Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul.

Modulul "Utilizarea aplicatiilor de tip CAD" se studiaza in clasa a XII-a liceul tehnologic ruta progresiva in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din profilul tehnic.

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 33 de ore / an, din care:

teorie -   17 ore;

laborator tehnologic - 16 ore;

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

II.         Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

III.       Sugestii metodologice

Modulul "Utilizarea aplicatiilor de tip CAD" ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice in legatura cu proiectarea asistata de calculator.

Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, criteriile de performanta ale competentelor agregate in modul cu continuturile incluse, rezultate din conditiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanta respective.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Pentru formarea competentelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ.

Tabelul de corelare intre competente si continuturi, prezentat la punctul II, specifica din ce unitate de competenta provin competentele care se agrega si care sunt continuturile ce permit profesorului sa formeze, elevului sa demonstreze si evaluatorului sa evalueze performanta vizata de respectivele competente. Se va tine cont de faptul ca profesorul are libertatea de a alege ordinea continuturilor si modul de organizare a activitatilor de invatare, in raport cu experienta si viziunea proprie.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

Tema 1: Prezentarea interfetei grafice.

Elemente de interfata.

Specificatii si recomandari de lucru.

Tema 2: Desenarea interactiva.

Sistemul de coordonate.

Obiecte / entitati grafice vectoriale.

Pregatirea lucrului.

Specificarea / intrpducerea coordonatelor.

Selectarea entitatilor desenate.

Controlul prin panoramare al afisarii desenului.

Tema 3: Comenzi pentru desenare (LINE, RAY, XLINE, MLINE, CIRCLE, ARC, PLINE,

POLYGON, RECTANG, DONUT, SPLINE, ELLIPSE, POINT, REVCLOUD, TABLE).

Tema 4: Comenzi pentru editare (modificare si constructie) (ERASE, COPY, MIRROR,

OFFSET, ARRAY, MOVE, ROTATE, SCALE, STRETCH, TRIM, EXTEND, BREAK, CHAMFER, FILLET, EXPLODE, LENGTHEN, ALIGN).

Tema 5: Comenzi si facilitati ajutatoare (LIST, ID, DIST, AREA, DIVIDE, MEASURE,

STATUS, comenzi de corectare a greselilor, comenzi pentru reimprospatarea imaginii, comenzi pentru accesarea informatiilor de asistenta, salvarea, inchiderea si reluarea sesiunii de lucru).

Tema 6: Texte scrise in desen

Comenzi de scriere a desenului.

Formatare si stiluri de text.

Editarea textelor existente.

Tema 7: Proprietati simbologice si de emfaza 3D.

Culoarea obiectelor.

Tipuri de linie.

Grosimi de linei.

Elevatia si grosimea pe verticala.

Modificarea proprietatilor de obiecte.

Tema 8: Hasurarea (umplerea cu modele).

Tema 9: Cotarea in desen.

Tema 10: Proiectarea tridimensionala. Modelarea 3D.

Conceperea tridimensionala a proiectelor. Vizualizare 3D.

Desenarea in 3D a obiectelor ordinare. UCS si WCS.

Desenarea in 3d cu obiecte 3D (suprafete si solide).

Vizualizarea "umbrita" a proiectelor 3D.

Tema 11: Tiparirea desenelor.

Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens se recomanda realizarea unei evaluari initiale care sa permita obtinerea unor informatii relevante despre stilul de invatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si tipul de inteligenta al acestora. Aceste informatii vor sta la baza adaptarii strategiilor de predare-invatare la particularitatile elevilor.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a oricarui copil, acceptand ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mic progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesului de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpului alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, temele si proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia de didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a depriderilor, proprii grupului instruit.

Locul de desfasurare a instruirii se recomanda a fi un laborator de informatica, in care - pentru optimizarea demersului didactic - este necesar sa existe o dotare minimala care presupune un numar de calculatoare egal cu numarul elevilor din grupa, conectate in retea si cu acces la toate serviciile INTERNET. Configuratia calculatoarelor trebuie sa permita rularea aplicatiilor prin care vor fi formate competentele specifice.

In laborator trebuie sa existe de asemenea, o imprimanta, dispozitive periferice si de memorare externa. Un retroproiector sau un ecran cu cristale lichide faciliteaza instruirea interactiva permitand proiectia imaginilor formate pe ecranul monitorului.

Pentru a se asigura contactul cu echipamente specifice domeniului care nu exista in unitatea de invatamant se recomanda efectuarea unor vizite didactice la agenti economici de profil, institute de cercetare si de proiectare.

Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandand cu precadere aplicatiile practice individuale, metoda descoperirii, a demonstratiei, conversatia euristica.

Dinamica acestui domeniu este extrem de rapida. Aceasta presupune actualizarea permanenta a produselor soft prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel incat absolventilor sa le fie mai usor sa se adapteze in activitatea productiva.

Pentru a evita disfunctiile provocate de eventualele erori ale elevilor pe parcursul instruirii, este necesar ca profesorul sa urmareasca strict fiecare elev, ceea ce presupune recurgerea la un sistem ordonat de prezentare a facilitatilor unui program, pas cu pas, in ritm impus. Dupa aceea, ritmul de instruire poate diferi in functie de particularitatile fiecarui elev. Pregatirea in laboratorul de informatica are o specificitate care se bazeaza, in principal, pe realizarea etapa cu etapa, de catre fiecare elev, a instructiunilor profesorului: nerespectarea acestei cerinte conduce la "pauze" nedorite si incetinirea ritmului de instruire.

Pentru proiectarea didactica eficienta, profesorul trebuie sa-si propuna finalizarea unei etape de instruire intr-o sedinta de lucru de 2 ore, astfel incat sa nu mai fie necesara reluarea ultimelor secvente din sedinta anterioara.

Aplicatiile prezentate efectiv elevilor, trebuie sa aiba ca obiect, pe cat posibil, probleme concrete ale activitatilor productive din domeniul de activitate pentru a sublinia avantajele utilizarii sistemelor informatice. Achizitia treptata a cunostintelor si deprinderilor poate fi stimulata printr-o prezentare atractiva si motivanta a programelor.

Evaluarea trebuie sa vizeze mai ales interpretarea creativa a informatiilor si capacitatea de a rezolva o situatie-problema cu ajutorul calculatorului.

Instruirea interactiva specifica acestei discipline contribuie printre altele si la constientizarea faptului ca un bun utilizator al calculatorului are sanse mai mari de reusita in actiunea de integrare socio-profesionala.

Din dorinta de a pregati un utilizator si nu un creator de soft, prezentul curriculum vizeaza formarea unui specialist care sa perceapa calculatorul ca pe un instrument de lucru absolut necesar in conditiile modernizarilor tehnologice, un instrument prin care sa-si valorifice superior capacitatea de munca si creativitatea si sa-si reduca timpul de lucru.

De aceea, competentele propuse directioneaza instruirea catre formarea unor abilitati de utilizare a sistemelor informatice in stransa corelare cu pregatirea la disciplinele de specialitate, pentru a accentua si mai mult caracterul utilitar al programelor descrise si pentru a motiva superior elevii in procesul instructiv.

Pornind de la premisa, avuta in vedere prin competentele prevazute la disciplinele din cadrul pregatirii de specialitate, ca informativ, elevii sunt in posesia elementelor teoretice necesare pentru intelegerea si utilizarea pachetelor aplicative de programe, s-a pus un accent deosebit pe descrierea si exersarea facilitatilor oferite de aceste programe si pe formarea deprinderilor de a le valorifica in activitatea curenta a viitorului specialist.

Achizitia noilor cunostinte, integrarea acestora in sistemul celor anterioare si valorificarea lor prin transfer si creativitate, vizeaza formarea unui specialist capabil sa raspunda cerintelor cu pronuntat caracter aplicativ, cerinte specifice economiei actuale si, mai ales, domeniului electronica si automatizari.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

Modulul III: TEHNICI DE MASURARE IN DOMENIU

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

Modulul "Tehnici de masurare in domeniu" se studiaza in clasa a XII-a liceul tehnologic ruta progresiva, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din profilul tehnic.

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 66 de ore / an, din care:

teorie - 33 ore;

laborator tehnologic - 8 ore

instruire practica - 25 ore;

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

In modulul "Tehnici de masurare in domeniu" au fost agregate competente dintr-o unitate de abilitati cheie si o unitate de competente tehnice generale:

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

III. Sugestii metodologice

Modulul «Tehnici de masurare in domeniu» ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice in legatura cu selectarea si utilizarea mijloacelor si metodelor de masurare, dar si a abilitatilor de analizare a rezultatelor masurarii.

Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, criteriile de performanta ale competentelor agregate in modul cu continuturile incluse, rezultate din conditiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanta respective.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Pentru formarea competentelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ.

Tabelul de corelare intre competente si continuturi, prezentat la punctul III, specifica din ce unitati de competenta provin competentele care se agrega si care sunt continuturile ce permit profesorului sa formeze, elevului sa demonstreze si evaluatorului sa evalueze performanta vizata de respectivele competente. Se va tine cont de faptul ca profesorul are libertatea de a alege ordinea continuturilor si modul de organizare a activitatilor de invatare, in raport cu experienta si viziunea proprie.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

Tehnici si tehnologii de masurare a marimilor caracteristice proceselor tehnologice

Procese de masurare

tipuri de procese: procese de masurare si verificare in cercetare si laboratoare de dezvoltare, in domeniul controlului tehnic precum si al incercarilor instalatiilor; mari procese industriale in flux si procese individuale descentralizate;

componentele procesului de masurare: masurand, etaloane, mijloace de masurare

Metode de masurare

Metode directe

bazate pe comparatia simultana 1:1 directa (metode diferentiale, metode de zero), prin substitutie sau prin permutare;

bazate pe comparatia simultana 1:n (metode aditionare, metode de raport);

bazate pe comparatia succesiva.

Metode indirecte

Metode implicite

Mijloace pentru masurarea marimilor tehnice caracteristice proceselor industriale

geometrice (masuri terminale pentru lungimi si unghiuri, rigle, sublere, micrometre, raportoare, comparatoare, indicatoare de nivel, planimetre, dozatoare volumetrice)

mecanice (dinamometre, manometre, vacuumetre, vitezometre, turometre, accelerometre, debitmetre)

fizico-chimice (balante, densimetre, vascozimetre, ceasuri si cronometre)

termice (termometre, contoare termice)

electrice (ampermetre, voltmetre, ohmmetre, wattmetre, contoare electrice)

Instalatii si sisteme de masurare

Clasificarea instalatiilor si sistemelor de masurare dupa functiile indeplinite:

de verificare / testare si diagnosticare a echipamentelor, instalatiilor, sistemelor industriale;

de supraveghere si control a proceselor industriale

Elemente componente de baza ale instalatiilor si sistemelor de masurare (rol functional, variante constructive): mijloace de masurare, traductoare, adaptoare, inregistratoare, echipamente pentru achizitia, transmiterea si prelucrarea datelor, elemente de automatizare

Reprezentari grafice ale structurii unei instalatii / unui sistem de masurare (scheme structurale)

Tipuri de structuri ale sistemelor de masurare (in lant, paralela, in bucla), scheme structurale, principii de functionare.

2. Utilizarea tehnicilor de masurare pentru determinarea / monitorizarea marimilor tehnice specifice proceselor industriale.

Norme de tehnica securitatii muncii

Documentatia tehnica specifica lucrarilor de masurare / monitorizare a marilor tehnice caracteristice proceselor industriale (carti tehnice ale aparatelor si echipamentelor de masurare utilizate, instructiuni de utilizare)

Criterii de selectare a mijloacelor si metodelor de masurare: caracteristicile obiectului masurat sau a procesului controlat; parametrul controlat (valori prognozate); indicatori metrologici si economici ai mijloacelor de masurare accesibile operatorului (sensibilitatea; rezolutia; domeniul / domeniile de masurare; valoarea diviziunii; timpul de raspuns; durabilitatea; justetea; fidelitatea; precizia; clase de precizie; fiabilitatea metrologica); tipul de productie (unicate, serie mica, serie mare sau masa) in cadrul careia se realizeaza procese de masurare; productivitatea impusa masurarii; costul aplicarii metodei

Operatii pregatitoare pentru utilizarea tehnicilor de masurare: asigurarea conditiilor de microclimat, reglaje prevazute in instructiunile de utilizare, selectarea domeniilor de masurare in functie de valoarea prognozata (unde este cazul), verificarea legaturilor functionale dintre componente

Aplicatii practice

de utilizare a documentatiei tehnice specifice pentru identificarea conditiilor impuse la exploatarea mijloacelor de masurare si echipamentelor utilizate;

de determinare a unor valori prognozate ale marimilor fizice masurate;

de masurare directa a marimilor geometrice, mecanice, fizico-chimice, termice si electrice;

de utilizare a schemelor structurale pentru identificarea componentelor si verificarea legaturilor dintre componentele unei instalatii de masurare date

de realizare a unor instalatiilor de masurare dupa o schema data;

de masurare / monitorizare a marimilor fizice specifice unor procese industriale, folosind o instalatie de masurare data;

de prelucrare si analizare a rezultatelor masurarii (calcule matematice, trasare de grafice si diagrame, comparare cu valori nominale sau limita, tolerante)

Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens se recomanda realizarea unei evaluari initiale care sa permita obtinerea unor informatii relevante despre stilul de invatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si tipul de inteligenta al acestora. Aceste informatii vor sta la baza adaptarii strategiilor de predare-invatare la particularitatile elevilor.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a oricarui copil, acceptand ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mic progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesului de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpului alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, temele si proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Date fiind competentele vizate, se recomanda o pondere ridicata a exercitiilor de realizare a unor instalatii de masurare, folosind documentatia tehnica specifica, de culegere a informatiilor de masurare, de inregistrare si de prelucrare a acestora,

Alegerea mijloacelor didactice se va realiza in stransa corelatie cu metodele didactice si cu continutul stiintific al lectiei. Se vor folosi mijloace didactice specifice cabinetelor si laboratoarelor de metrologie. Instruirea practica se va desfasura in spatii special amenajate, dotate corespunzator. Se recomanda utilizarea:

fiselor de lucru;

fiselor tehnologice;

schemelor structurale;

cartilor tehnice si instructiunilor de utilizare a mijloacelor de masurare;

suporturilor de curs / aplicative audio-video sau / si multimedia;

soft-urilor educationale specifice.

Autorii recomanda desfasurarea procesului instructiv-formativ conform strategiilor moderne de invatare, eventual integrate intr-un sistem multimedia, astfel incat sa fie mentinut si stimulat interesul elevilor pe tot parcursul lectiilor si activitatilor aplicative realizate si sa fie realizat impactul dorit prin studierea acestei discipline.

Evaluarea este implicita demersului pedagogic curent, permitand atat profesorului, cat si elevului sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si a cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor si sa realizeze corectiile care se impun, in vederea reglarii procesului de predare - invatare.

Calitatea evaluarii careia ii vor fi supusi elevii pentru a obtine calificarile reprezinta unul dintre factorii esentiali care sustin increderea publica in aceste calificari. Din acest motiv, se impune atat asigurarea coerentei, caracterului realist si motivant, rigorii, corectitudinii si eficientei procesului de evaluare, cat si deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele nationale definite in cadrul fiecarei calificari. Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:

validitatea (evaluarea trebuie sa masoare performanta in raport cu competentele vizate);

fidelitatea (instrumentul de evaluare genereaza rezultate in concordanta unele cu altele in ocazii diferite de catre toti cei care evalueaza si pentru toti elevii);

aplicabilitatea practica si rentabilitatea (evaluarea trebuie sa fie adaptata la resursele existente si la timpul disponibil);

credibilitatea (pentru ca evaluarea si atestarea rezultanta sa fie credibile, ele trebuie sa se bucure de incredere publica);

compatibilitatea cu invatarea eficienta (evaluarea trebuie sa sustina si sa contribuie la invatarea eficienta);

flexibilitatea (evaluarea trebuie sa faciliteze accesul si progresarea, fara a compromite standardele nationale).

Evaluarea trebuie sa fie un proces continuu si sumativ, referindu-se in mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate ale acestora, corelata cu tipul probelor de evaluare specificate in Standardul de Pregatire Profesionala pentru fiecare competenta si vizand exclusiv probele de evaluare solicitate in aceste standarde (nimic mai putin, nimic mai mult). Demonstrarea altor abilitati, in afara celor din competentele specificate, este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente de evaluare: observarea sistematica, pe baza unei fise de observare; probe practica; teste cu itemi obiectivi si semiobiectivi; proiectul; autoevaluarea s.a.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

Modulul IV : SISTEME DE AUTOMATIZARE

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

Continuturile incluse in structura modulului SISTEME DE AUTOMATIZARE ofera elevilor cunostinte care le vor permite sa-si dezvolte abilitati practice privind sistemele de reglare automata , in conditiile participarii lor nemijlocite si responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile proprii.

Modulul "Sisteme de automatizare" se studiaza in clasa a XII-a liceul tehnologic ruta progresiva, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din profilul tehnic.

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 33 de ore / an, din care:

teorie - 17 ore;

laborator tehnologic - 9 ore;

instruire practica - 7 ore.

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

III. Sugestii metodologice

Parcurgerea continuturilor se va realiza in integralitatea lor. Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona in timp, de a utiliza activitati variate de invatare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Se recomanda parcurgerea continuturilor modulului SISTEME DE AUTOMATIZARE in ordinea prezentata:

Sisteme de reglare automata:

Schema de principiu.

Marimile care intervin in schema de principiu a unui sistem de reglare automata: de intrare (de referinta ), de reactie, abaterea , de comanda, de executie(de reglare), de iesire, perturbatii;

Componentele sistemului de reglare automata: rol, elemente constructive, functionare, alegerea din cataloage:

traductoare de intrare si de reactie;

elemente de comparatie;

regulatoare automate;

elemente de executie.

Sisteme de reglare automata specifice domeniului de pregatire:

elemente componente;

functionare;

parametrii tehnici supravegheati: electrici si neelectrici.

Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza si de ritmul de asimilare a cunostintelor.

Instruirea teoretica si laboratorul tehnologic se recomanda sa se desfasoare in cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice.

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam :

Observarea sistematica a elevilor pe baza unei fise de observare

Investigatia.

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.

Metoda exercitiilor practice

Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

Fise de observatie si fise de lucru

Chestionarul

• Fise de autoevaluare                               

Miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

• Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

Modulul V : SISTEME DE ACTIONARE ELECTRICA

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

Modulul "Sisteme de actionare electrica" se studiaza in clasa a XII-a liceul tehnologic ruta progresiva, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din profilul tehnic.

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 50 de ore / an, din care:

laborator tehnologic -   8 ore;

instruire practica saptamanala - 42 ore;

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

II.          Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

III.        Sugestii metodologice

Modulul ,,Sisteme de actionare electrica" ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice in legatura cu realizarea unor sisteme de actionare specifice fiecarui domeniu de calificare.

Parcurgerea continuturilor se va realiza in integritatea lor, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Pentru formarea competentelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

Prezentarea sistemelor de actionare electrica specifice domeniului

Definirea sistemului de actionare electrica.

Rolul sistemului de actionare electrica in ansamblul tehnic din care face parte.

Componentele sistemului de actionare (recunoastere si rol functional):

Motoare electrice de actionare;

Aparate electrice necesare : de comutatie, de protectie, de masurare;

Conductoare si cabluri electrice.

Realizarea sistemelor de actionare electrica specifice domeniului

Citirea schemei electrice de actionare .

Parcurgerea etapelor de realizare a sistemului electric de actionare.

Masurarea parametrilor de functionare: intensitatea curentului electric, tensiunea electrica, turatia motorului de actionare.

Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor.

Instruirea teoretica si laboratorul tehnologic se recomanda sa se desfasoare in cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice, planse didactice, panoplii si machete didactice sau/si functionale, seturi de scheme de sisteme de actionare electrica, in care pot fi evidentiate echipamentele si aparatele electrice componente, bibliografie tehnica selectiva s.a.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesul de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificarii optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirea orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpul alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / laborator / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam :

Observarea sistematica a elevilor pe baza unei fise de observare

Investigatia.

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.

Metoda exercitiilor practice

Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

Fise de observatie si fise de lucru

Chestionarul

• Fise de autoevaluare                               

Miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

• Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

Modulul VI: CIRCUITE ELECTRICE

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

Modulul este parte integranta din cultura de specialitate, pregatire practica, liceul tehnologic ruta progresiva, clasa a XII-a.

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 49 de ore / an, din care:

laborator tehnologic -   8 ore;

instruire practica saptamanala - 41 ore;

Lista competentelor specifice unitatii de competente din modul:

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

III. Sugestii metodologice

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Pentru atingerea competentelor dorite, activitatile de instruire practica utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice: documentarea cu ajutorul Internetului, utilizari de materiale si programe inregistrate pe suport electronic, vizite de documentare la agentii economici, lucrari practice, teste de evaluare etc.

Instruirea se va realiza in laboratoare tehnologice si ateliere cu o buna dotare materiala.

Parcurgerea continuturilor si adecvarea strategiilor didactice vor viza si formarea priceperilor si deprinderilor practice corelate cu notiunile teoretice dobandite de elevi in anii anteriori.

Prin natura activitatilor de invatare, elevii vor trebui pregatiti pentru a evolua in situatii adaptative complexe, in care nici din punct de vedere profesional nu exista raspunsuri 'unice' sau 'cele mai bune'.

Se va avea in vedre utilizarea metodelor specifice de lucru in cazul elevilor cu cerinte educationale speciale.

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Se evalueaza numai competentele corespunzatoare modulului. O competenta se evalueaza o singura data. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluare continua, prin aplicarea instrumentelor de evaluare continua prevazute in Standardul de Pregatire Profesionala (probe orale, probe practice).

Se recomanda documentarea pe Internet accesand paginile de pe site-ul kappa.ro.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

MODULUL VII: ASAMBLARI MECANICE

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

Modulul "Asamblari mecanice" face parte din curriculum-ul de nivel 3, clasa a XII-a liceul tehnologic ruta progresiva.

Continuturile prevazute se vor parcurge in orele de instruire practica saptamanala si in cadrul laboratorului tehnologic.

Modulul "Asamblari mecanice"nu este conditionat sau dependent de celelalte module din curriculum.

Numarul de ore este corespunzator unui credit, 50 de ore/an distribuite astfel:

8 ore de laborator tehnologic.

42 ore de instruire practica saptamanala.

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul:

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

III. Sugestii metodologice

Parcurgerea continuturilor modulului si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor tehnice generale aferente calificarilor de nivel 3.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care invata, urmarind valorificarea disponibilitatilor sale;

fiind o structura flexibila, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi     mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximum de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste / langa alte module parcurse; in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module, ceea ce se inscrie in linia imperativului educatiei permanente.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii:

Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Elevii invata mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Procesul de predare - invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte si modalitati de lucru:

Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

T    gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens fise de lucru;

T    fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;

T    fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

T    prezentarea temelor in mai multe moduri (raport, discutie sau grafic);

Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

T    abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

T    utilizarea verificarii de catre un coleg, a verificarii prin indrumator;

Diferentierea raspunsului, prin:

T    utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a tuturor copiilor, acceptand faptul ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor. Pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, metodele se vor adapta la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam:

Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea capacitatilor si atitudinilor lor fata de o sarcina data.

Investigatia.

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.

Metoda lucrarilor practice

Lucrul cu modele

Se recomanda utilizarea urmatoarelor instrumente de evaluare:

Fise de observatie

Fise de lucru

• Lucrari practice specifice domeniului si calificarii

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:

specificul domeniului si calificarii

dificultatea temelor

nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a abilitatilor practice proprii grupului instruit.

Recomandam urmatoarele continuturi tematice

1. Structura procesului tehnologic de asamblare

- operatiile si fazele de asamblare, manuirile, piesa de baza, completul, subansamblul, ansamblul

2. Documente tehnologice necesare realizarii operatiei de asamblare

- scheme de asamblare, fise tehnologice si planuri de operatii, ciclograma asamblarii

3. Precizia de prelucrare si asamblare

- abateri dimensionale, de forma si de pozitie

4. Metode de asamblare

- metoda interschimbabilitatii totale, metoda interschimbabilitatii partiale, metoda sortarii, metoda ajustarii, metoda reglarii

5. Pregatirea pieselor pentru asamblare

- retusare, razuire, rodare, lepuire, lustruire, gaurire, alezare, filetare, spalare

6. Asamblari nedemontabile

Prezentarea generala a asamblarilor nedemontabile

- asamblari prin presare (prin incalzire sau racire, prin deformare)

- asamblari prin lipire (lipire moale, lipire tare, metode de lipire)

- asamblari prin nituire (fazele operatiei de nituire, masini de nituit), NTSM la nituire

- asamblari prin sudare; NTSM la sudare

7. Asamblari demontabile

Prezentarea generala a asamblarilor demontabile

- asamblari prin pene si stifturi, prin caneluri, prin conuri, cu elemente elastice

- asamblari prin filet (parti componente, siguranta in exploatare, asigurarea piulitelor impotriva autodesfacerii, scule folosite la montare si demontare)

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Pentru dobandirea de catre elevi a competentelor prevazute in SPP-uri, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu accent preponderent pe activitatile de invatare cu caracter practic, aplicativ.

Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca in procesul de invatare - predare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi efectuarea unor lucrari practice si de laborator.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

STAGII DE PREGATIRE PRACTICA

Modulul VIII: SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

Modulul "Sanatatea si securitatea muncii" se studiaza in clasa a XII-a liceul tehnologic ruta progresiva, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din profilul tehnic.

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 48 de ore / an, din care:

laborator tehnologic -   24 ore;

instruire practica - 24 ore;

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

III. Sugestii metodologice

Continuturile incluse in structura modulului ofera elevilor cunostinte care le vor permite sa-si dezvolte abilitati privind securitatea la locul de munca, sanatatea, prevenirea si stingerea incendiilor, in conditiile participarii lor nemijlocite si responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile proprii.

Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, in functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite

Parcurgerea continuturilor modulului "Sanatatea si securitatea muncii" si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor tehnice generale aferente nivelului 3 si corespunzatoare calificarilor, in scopul pregatirii profesionale ale elevilor si dezvoltarii capacitatiilor care sa le permita dobandirea unei calificari superioare, de nivel 3+, sau a integrarii pe piata muncii.

Instruirea practica se recomanda sa se desfasoare in ateliere, dotate cu materiale didactice specifice iar in desfasurarea orelor de laborator sa se foloseasca :

seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice,

planse didactice,

panoplii si machete didactice sau/si functionale,

bibliografie tehnica selectiva s.a.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a oricarui copil, acceptand ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesului de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpului alocat s.a.

In context

lucrul in grup,

simularea,

practica in atelier / la locul de munca,

discutiile de grup,

prezentarile video,

prezentari multimedia si electronice,

temele si proiectele integrate,

vizitele etc.

contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de

comunicare,

negociere,

luarea deciziilor,

asumarea responsabilitatii,

sprijin reciproc,

precum si a spiritului de echipa, competitional si a creativitatii elevilor.

Evaluarea este implicita demersului pedagogic curent, permitand atat profesorului, cat si elevului sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si a cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor si sa realizeze corectiile care se impun, in vederea reglarii procesului de predare - invatare.

Calitatea evaluarii careia ii vor fi supusi elevii pentru a obtine calificarile reprezinta unul dintre factorii esentiali care sustin increderea publica in aceste calificari. Din acest motiv, se impune atat asigurarea coerentei, caracterului realist si motivant, rigorii, corectitudinii si eficientei procesului de evaluare, cat si deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele nationale definite in cadrul fiecarei calificari.

Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:

validitatea (evaluarea trebuie sa masoare performanta in raport cu competentele vizate);

fidelitatea (instrumentul de evaluare genereaza rezultate in concordanta unele cu altele in ocazii diferite de catre toti cei care evalueaza si pentru toti elevii);

aplicabilitatea practica si rentabilitatea (evaluarea trebuie sa fie adaptata la resursele existente si la timpul disponibil);

credibilitatea (pentru ca evaluarea si atestarea rezultanta sa fie credibile, ele trebuie sa se bucure de incredere publica);

compatibilitatea cu invatarea eficienta (evaluarea trebuie sa sustina si sa contribuie la invatarea eficienta);

flexibilitatea (evaluarea trebuie sa faciliteze accesul si progresarea, fara a compromite standardele nationale).

Evaluarea trebuie sa fie un proces continuu si sumativ, referindu-se in mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate ale acestora, corelata cu tipul probelor de evaluare specificate in Standardul de Pregatire Profesionala pentru fiecare competenta si vizand exclusiv probele de evaluare solicitate in aceste standarde ( nimic mai putin, nimic mai mult). Demonstrarea altor abilitati, in afara celor din competentele specificate, este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente de evaluare: observarea sistematica, pe baza unei fise de observare; probe practica; teste cu itemi obiectivi si semiobiectivi; proiectul; autoevaluarea .

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si practica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

Modulul IX: CIRCUITE ELECTRONICE

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

In conceperea programei pentru modulul "Circuite electronice" s-a avut in vedere necesitatea ca elevii sa dobandeasca un set de competente tehnice generale care sa le ofere posibilitatea de a activa intr-un domeniu in care circuitele electronice constituie parte componenta a echipamentelor/ instalatiilor.

Programa este menita sa formeze si abilitati legate de dezvoltarea relatiilor interpersonale prin incurajarea unui dialog constructiv, relatii de cooperare si sustinerea muncii in echipa. Dobandirea acestor abilitati este esentiala in pregatirea pentru ocuparea unui loc de munca, pentru a se putea adapta la tehnologiile si la practicile de munca in schimbare.

Modulul se adreseaza elevilor din clasa a XII-a liceul tehnologic ruta progresiva.

Repartizarea orelor pe forme de activitate este urmatoarea:

Total ore / an      72 ore

din care:

laborator tehnologic             24 ore

instruire practica      48 ore

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

II.   Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

III. Sugestii metodologice

Modulul «Circuite electronice» este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunostinte si abilitati precise pe care elevii le pot verifica in diferite faze ale insusirii lor.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor si formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Instruirea practica si laboratorul tehnologic se vor desfasura in spatii special amenajate, dotate corespunzator, cu respectarea legislatiei in vigoare.

Tema 1: Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune

Redresoare

Filtre de netezire

Stabilizatoare

schema electrica

rol functional

Tema 2: Amplificatoare

Amplificatoare de tensiune

Amplificatoare de curent

Amplificatoare de putere

reprezentari simbolice

rol functional

Tema 3: Oscilatoare

Oscilatoare LC: scheme de principiu, rol functional

Oscilatoare RC: scheme de principiu, rol functional

Tema 4: Modulatoare/ demodulatoare

reprezentari simbolice

rol functional

utilizari in domeniu

Tema 5: Porti logice

Tipuri de porti logice: SI, SAU, NU, SI-NU, SAU-NU

simboluri

tabele de adevar

Tema 6: Codificatoare/ decodificatoare

reprezentari simbolice

rol functional

utilizari in domeniu

Tema 7: Multiplexoare/ demultiplexoare

reprezentari simbolice

rol functional

utilizari in domeniu

Tema 8: Memorii digitale

rol functional

utilizari in domeniu

Tema 9: Microcontrolere

rol functional

utilizari in domeniu

Tema 10: Dispozitive de afisaj electronic

reprezentari simbolice

rol functional

utilizari in domeniu

Recomandari pentru lucrari de laborator:

Vizualizarea tensiunilor de la intrarea si iesirea unui surse de tensiune

Vizualizarea semnalelor de la intrarea si iesirea unui amplificator

Vizualizarea semanalelor la iesirea unui oscilator

Identificarea tipurilor de porti logice prin masuratori

Identificarea circuitelor integrate digitale dupa aspect fizic si simbol

Utilizarea cataloagelor pentru identificarea terminalelor intrare/ iesire la circuitele integrate

Verificarea starii de functionare a echipamentelor/ instalatiilor, cu circuite integrate logice, din domeniu

Recomandari pentru aplicatii practice

Lucrari practice de conectare unei surse de alimentare in echipamente/ instalatii

Lucrari practice de conectare a unui amplificator in echipamente/ instalatii

Lucrari practice de identificare a circuitelor integrate digitale dupa aspect fizic si marcaj

Lucrari practice de montare/ demontare a circuitelor integrate digitale in socluri

Lucrari practice de utilizare a dispozitivelor de afisaj electronic in echipamente/ instalatii din domeniu

Lucrari practice de utilizare a microcontrolerelor in echipamente/ instalatii din domeniu

Lucrari practice de identificare a tipurilor de porti logice, prin masuratori, in conformitate cu tabela de adevar

Pentru evaluarea achizitiilor elevilor (in termeni cognitivi, afectivi si performativi) se recomanda utilizarea urmatoarelor metode:

probe orale: intrebari cu raspuns scurt, prezentare orala sub forma unei adresari sau unei opinii, exercitii de citire a documentatiei tehnice, studii de caz;

probe practice: identificarea tipurilor de sisteme electronice, evaluarea parametrilor specifici unui sistem electronic, conectarea in echipamente/ instalatii a sistemelor electronice si verificarea functionalitatii acestora;

instrumente de evaluare: fise de observare sistematica prin care se urmaresc etapele executarii unei lucrari de masurare si conectare a unui sistem electronic in echipamente/ instalatii specifice domeniului. Fisa de verificare nu presupune decat bifarea unei casute de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care au fost bifate toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si practica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

CURRICULUM IN DEZVOLTARE LOCALA

Modulul X: MASINI SI UTILAJE INDUSTRIALE

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

Modulul " Masini si utilaje industriale" face parte din curriculum-ul de dezvoltare locala aferent nivelului 3 de calificare, clasa a XII -a liceu tehnologic ruta progresiva.

Modulul face parte din "Curriculum in dezvoltarea locala" (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 66 de ore / an, din care:

• teorie- 33 ore

laborator tehnologic -   33 ore;

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

III. Sugestii metodologice

1. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:

dificultatea temelor

nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Parcurgerea continuturilor se va realiza in integralitatea lor. Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona in timp, de a utiliza activitati variate de invatare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor.

Instruirea teoretica si laboratorul tehnologic se recomanda sa se desfasoare in cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice, planse didactice, panoplii si machete didactice sau/si functionale, in care pot fi evidentiate echipamentele si aparatele electrice componente, bibliografie tehnica selectiva s.a.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

2. Parcurgerea continuturilor modulului « Masini electrice » si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor tehnice generale aferente nivelului 3 si corespunzatoare calificarilor, in scopul pregatirii profesionale ale elevilor si dezvoltarii capacitatiilor care sa le permita dobandirea unei calificari superioare, de nivel 3+, sau a integrarii pe piata muncii.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmand sa i le puna mai bine in valoare;

fiind o structura elastica, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste / langa alte module parcurse, in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se inscrie perfect in linia imperativului educatiei permanente.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii ale educatiei:

Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Elevii invata mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Procesul de predare - invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

Pentru dobandirea de catre elevi a competentelor prevazute in SPP-uri, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.

Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

T    gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens fise de lucru;

T    fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;

T    fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

T    prezentarea temelor in mai multe moduri (raport sau discutie sau grafic);

Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

T    abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

T    formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

T    utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin indrumator, grupurilor de studiu:

Diferentierea raspunsului, prin:

T    utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a tuturor elevilor, acceptand faptul ca fiecare elev este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

3. Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam

Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.

Investigatia.

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.

Metoda exercitiilor practice

Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

Fise de observatie si fise de lucru

Chestionarul

• Fise de autoevaluare                               

Miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a

bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

• Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de

inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

Modulul XI: UZAREA MASINILOR SI UTILAJELOR

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

Modulul "Uzarea masinilor si utilajelor" face parte din curriculum-ul de dezvoltare locala

aferent nivelului 3 de calificare, clasa a XII -a liceu tehnologic ruta progresiva.

Modulul face parte din "Curriculum in dezvoltare locala" (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 66 de ore / an, din care:

• teorie- 33 ore

laborator tehnologic -   33 ore;

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

III. Sugestii metodologice

1. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:

dificultatea temelor

nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Parcurgerea continuturilor se va realiza in integralitatea lor. Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona in timp, de a utiliza activitati variate de invatare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor.

Instruirea teoretica si laboratorul tehnologic se recomanda sa se desfasoare in cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice, planse didactice, panoplii si machete didactice sau/si functionale, in care pot fi evidentiate echipamentele si aparatele electrice componente, bibliografie tehnica selectiva s.a.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

2. Parcurgerea continuturilor modulului « Aparate electrice » si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor tehnice generale aferente nivelului 3 si corespunzatoare calificarilor, in scopul pregatirii profesionale ale elevilor si dezvoltarii capacitatiilor care sa le permita dobandirea unei calificari superioare, de nivel 3+, sau a integrarii pe piata muncii.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmand sa i le puna mai bine in valoare;

fiind o structura elastica, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste / langa alte module parcurse, in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se inscrie perfect in linia imperativului educatiei permanente.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii ale educatiei:

Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Elevii invata mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Procesul de predare - invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

Pentru dobandirea de catre elevi a competentelor prevazute in SPP-uri, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.

Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

T    gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens fise de lucru;

T    fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;

T    fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

T    prezentarea temelor in mai multe moduri (raport sau discutie sau grafic);

Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

T    abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

T    formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

T    utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin indrumator, grupurilor de studiu:

Diferentierea raspunsului, prin:

T    utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a tuturor elevilor, acceptand faptul ca fiecare elev este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

3. Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam

Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.

Investigatia.

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.

Metoda exercitiilor practice

Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

Fise de observatie si fise de lucru

Chestionarul

• Fise de autoevaluare                               

Miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a

bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

• Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de

inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Agregarea cu abilitatea cheie de Gandire critica si rezolvare de probleme, completeaza continuturile pentru atingerea competentelor specializate..

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.