Strategii de integrare a rromilor

STRATEGII DE INTEGRARE A RROMILOR

Integrarea rromilor in societate:adevarul este ca rromii sunt receptati eronat, cu atat mai rau, cu cat realitatea pierde in fata imaginarului. De-a lungul secolelor, un intreg set de imagini a fost construit si dezvoltat, cristalizand stereotipurile colective si formand un rezervor de reprezentari mai mult sau mai putin fixate in memorie.

Fie ca promoveaza respingerea sau asimilarea, aceste reprezentari se constituie ca un fundal de argumente si justificari ale actiunilor. In fapt, rromii sunt rareori definiti asa cum sunt, mai degraba sunt perceputi asa cum ar trebui sa fie pentru a justifica politicile si comportamentele celorlalti fata de ei.

Astfel etnia rroma este marginalizata de catre societate.
Moivul pentru care am ales sa elaborez un proiect de cercetare cu privire la etnia rroma a fost faptul ca doresc sa scot in evidenta partile bune ale acestei etnii si sa incerc pe cat posibil sa ii reintegrez in cadrul societatii noaste,ca oamenii sa ii poata accepta asa cum sunt si sa nu mai fie marginalizati.

Istoria rromilor este un incredibil sir de persecutii si discriminare. Cauzele care au dus la situatia economica si educationala a rromilor din ziua de astazi, precum si cele care au dus la discriminarea cu care ei se confrunta sunt mult mai multe si mai complexe decat cele prezentate aici. Ele trebuie recunoscute si intelese, atat de rromi cat si de restul romanilor, pentru ca cercul vicios in care ne aflam sa fie intrerupt.

In Romania exista un procent semnificativ de rromi integrati in momentul de fata cel putin la nivel normativ si functional. Cei mai bine integrati sunt membrii elitei intelectuale si a celei economice, dar si cei cu nivel mediu de pregatire sau profesii moderne, au un nivel satisfacator de integrare sociala.

Accesul rromilor pe piata muncii

Prezentarea problemei

Situatia rromilor in Romania constituie, fara indoiala o problema de actualitate. Ea preocupa lumea stiintifica, mediile politice romanesti si europene. Imbunatatirea situatiei rromilor nu constituie o simpla provocare, avand in vedere faptul ca numarul acestei populatii este considerabil, putem spune ca problemele sale sunt in aceeasi masura problemele majoritatii. Estimarile, realizate de catre cercetari pe esantioane reprezentative la nivel national, arata ca in tara noastra sunt aproximativ 1.500.000 de rromi, comunitatea rroma fiind alaturi de comunitatea maghiara una dintre cele mai importante minoritati din Romania.

Analizele stiintifice definesc populatia de rromi ca o populatie cu risc ridicat de saracie si de excluziune sociala. Aceasta situatie este generata de o serie de factori dintre care cei mai importanti sunt lipsa documentelor de identitate si nivelul scazut de scolarizare. Lipsa documentelor de identificare duce la imposibilitatea de a-si exercita drepturile cetatenesti, imposibilitatea frecventarii de scoli. Lipsa educatiei are drept consecinte imediate blocarea accesului la calificarea in alte meserii decat cele traditionale si o slaba participare la activitatile economic legale. In mod firesc, veniturile familiilor de rromi sunt foarte mici, din acest motiv conditiile in care locuiesc acestia sunt precare, accesul la ingrijirea medicala este scazut.

Pentu rezolvarea acestor probleme este necesara colaborarea dintre actorii politici si ONG-urile specializate pe problemele comunitatilor de rromi.

Obictive generale:

1.      Identificarea breslelor profesionale in care rromii pot fi inclusi.

2.      Elaborarea unui plan de actiune prin care sa se faciliteze accesul rromilor pe piata muncii.

Obiective specifice:

1.      Indetificarea meseriilor, cautate pe piata fortei de munca, pe care le pot invata rromii.

2.      Organizarea unor cursuri de pregatire intensiva pentru rromi si eliberarea de diplome.

3.      Campanie de promovare in care sa se puna accentul pe potentialul rromilor de a aborda piata muncii.

4.      Campanie de informare si de promovare, in cadrul comunitatilor de rromi, care sa evidentieze avantajele incadrarii pe piata forte de munca.

5.      Elaborarea unui studiu privind meseriile rromilor, calificarile, si nevoile comunitatilor de rromi.

Oportunitati

Astfel, participarea rromilor pe piata muncii este abordata in relatie cu lipsa considerabila de calificare profesionala, combinata deseori cu practici discriminatorii, ceea ce reprezinta obstacole importante pentru accesul rromilor la piata muncii. In grupurile identificate ca fiind cel mai expuse fenomenului saraciei, romii sunt mentionati ca facand parte din nivelul extrem de ridicat de saracie. In acest context, se apreciaza ca strategia nu a fost suficient sustinuta de resurse care sa permita implementarea efectiva a masurilor prevazute. Accesul dificil al romilor la serviciile de sanatate este evident, in marea majoritate nu sunt inregistrati la medicul de familie, mai ales in mediul rural. Educatia copiilor romi este un domeniu in continua evolutie, eforturile conducand la cresterea cuprinderii in sistemul scolar, in special in invatamantul secundar si superior. Analfabetismul functional ramane o problema, mai mult de o treime din rromi fiind in aceasta situatie, la fel ca si abandonarea scolii inainte de absolvire. Pe langa rata ridicata de neparticipare scolara, se inregistreaza o importanta polarizare a calitatii educatiei oferite. Ca rezultat al segregarii rezidentiale, scolile la care invata copiii romi, alaturi de ceilalti copii saraci, au un nivel scazut al calitatii corpului profesoral si al conditiilor de invatare.

In domeniul locuirii, supraaglomerarea este o problema grava pentru populatia de rromi. In locuintele romilor, adesea improvizate si/sau ilegale sau locuite cu chirie, numarul de persoane pe locuinta si pe camera este de doua ori mai mare decat media nationala. Accesul la facilitatile moderne si la bunurile de folosinta indelungata ramane de foarte multe ori un deziderat in comunitatile de rromi. Rromii sunt considerati ca facand parte din grupurile cu o situatie de risc ridicat de saracie, excludere si marginalizare, ca rezultat al unui decalaj de dezvoltare cronicizat, intarit de mentinerea unor atitudini discriminatorii.

In ultimii ani au fost realizate mai multe studii despre problematica complexa a rromilor. Cele mai multe idei proliferate de autori converg spre ideea ca saracia existenta in comunitatile de rromi deriva din slaba participare economica a acestora.

Dintre cei 409.723 rromi recenzati in 1992, marea majoritate nu au nicio calificare ( aproximativ 79.4 %), mai mult de jumatate nu au un loc de munca ( aproximativ 45.2%). Persoanele calificate in profesii traditionale reprezinta aproximativ 3.9% ,persoanele calificate in profesii moderne reprezinta 16.1 %, numarul rromilor salariati il reprezinta aproximativ 22. 1%, patronii 0.8%, afacerile pe cont propriu 16.9%.

Meseriile traditionale ale rromilor sunt strans legate de neamurile de rromi din care fac parte cei care le practica. Caracteristica lor principala este aceea ca nu implica un cadru formal de pregatire, ci se transmit din geratie in generatie. Ponderea mai mare in cadrul acestor meserii o au lautarii, caldararii, ferarii, caramidarii si spoitorii.

Atitudinea fata de educatia formala, o anumita izolare a unor comunitati de rromi si gradul mai redus de acceptare a valorilor moderne in astfel de comunitati traditionale au determinat o atitudine de respingere a multor meserii moderne, chiar si in randul generatiilor tinere de rromi. Acest fapt este datorat in mare parte atitudinii fata de educatia formala.

Analfabestismul este sursa prima de excluziune a rromilor de pe piasa fortei de munca. Analfabetii si semianalfabetii, reprezinta un procent ridicat al populatiei de rromi, pentru acestia integrarea pe piata fortei de munca este aproape imposibila. Lipsa educatiei duce automat la lipsa unei profesii, respectiv a unui salariu, implicit la scaderea nivelului de trai. Prin aceasta politica se urmareste cresterea numarului de copii rromi care sa frecventeze scoala.