Stablirea paternitatii prin hotarare judecatoreasca

Stablirea paternitatii prin hotarare judecatoreasca

Se face pe calea unei actiuni in justitie, denumita actiune in declaratie de stare civila, aceasta actiune poate fi promovata ori de cate ori este vorba de un copil din afara casatoriei.

Este competenta judecatoria de la domiciliul paratului.

Dupa modificarea codului familiei prin lg. 288/2007, actiunea poat fi introdusa de mama sau de copil.

Minorul care a implinit 14 ani poate formula singur actiune fara sa aiba nevoie de vreo incuviintare.

Mama poate itnroduce actiunea in nume propriu sau ca reprezentant legal al copilului.

Calitatea de parat o are pretinsul tata, iar daca acesta a decedat, mostenitorii lui.

Cand mama actioneaza in nume propriu, poate introdue actiunea in termen de 1 an care se calculeaza de regula de la nasterea copilului.

Acest termen curge de la alte date decat cea a nasterii copilului in urmatoarele situatii:

1.cand copilul devine din afara casatoriei, ca urmare a tagaduirii paternitatii, termenul curge de la ramanerea irevocabila a hotararii de tagaduire.

2.cand mama copilului a convietuit cu pretinsul tata, termenul curge de la incetarea convietuirii.

3.cand pretinsul tata a prestat intretinerii copilului, termenul curge de la incetarea intretinerii.

4.cand s-a constatat nulitatea recunoasterii sau recunoasterea a fost anulata ori s-a admis actiunea in contestarea recunoasterii, termenul curge de la rmanearea irevocabila a unei astfel de hotarari sub conditia ca recunoasterea sa fi intervenit n termenul de 1 an de la nasterea copilului.

Cand titular al actiunii este copilul, aceasta actiune nu se prescrie in timpul vietii lui.

In acest proces nu este posibila renuntarea la actiune sau impacarea partilor intrucat asemenea solutii contravin intereselor copilului.

Sub aspect probator este admisibil orice mijloc legal de proba , existand unele particularitati fata de dreptul comun; astfel in primul rand pot fi audiati ca martori rudele si afinii partilor iniferent de grad cu exceptia descendentilor.

In al doilea rand, marturisirea voluntara a paratului este considerata o recunoastere voluntara de paternitate in forma autentica

Trebuie sa se dovedeasca urmatoarele aspecte :

1.nasterea copilului

2.legaturile intime dintre mama si pretinsul tata in timpul legal al conceptiei

3.faptul ca din aceste relatii a rezultat copilul

Hotararea irevocabila de admitere a actiunii are ca efect retroactiv stabilirea paternitatii acelui copil, efectele sale se produc erga omens .

Inafara stabilirii legaturii de filiatie apar o erie de consecinte cu privire la nume, domiciliu, ocrotirea parinteasca, obligatia de intretinere etc.

Aceasta hotarare are autoritate de lucru judecat, putand fi reformata numai prin exerciarea cailor de atac prevazute de lege.

Daca s-a luat act de recunoastere fara sa se administreze si alte probe, este admisibila o actiune in justitie pentru contestarea paternitatii stabilita in acest mod.

Referat: Dimensiunile creativitatii la matematica Referat: Metoda - tehnica prin care continutul este comunicat cu scopul de a atinge obiectivele formarii

Adoptie :

Adoptia este actul juridic in temeiul caruia se stabilesc raporturi de rudenie intre adoptat si descendentii sai pe de-o parte si adoptator si rudele acestuia pe de alta parte asemanatoare celor care exista la rudenia fireasca .

Felurile adoptiei :

Codul familiei a reglementat 2 feluri de infiere, devenita ulterior adoptie si anume :

1.infierea cu efecte restranse caracterizata prin aceea ca se creau legaturi de rudenie numai intre infietor pe de-o parte si infiat si descendentii sai pe de alta parte pastrandu-se legaturile de filiatie dintre infiat si rudele sale firesti; cu toate acestea pentru incuviintarea casatoriei minorului, secerea consimtamantul parintilor adoptivi, intrucat parintii firesti nu mai exercitau drepturile si indatoririle parintesti .

2.infierea cu efecte depline la care se creau legaturi de rudenie intre infiat si descendentii sai pe de-o parte si infietor si rudele sale pe de alta parte, disparea legatura de rudenie dintre infiat si descendentii sai pe de-o parte si parintii si celelalte rude firesti pe de alta parte,pastrandu-se insa impedimentul la casatorie.

Adoptia cu efecte restranse nu a mai fost reglementata din 1997, ramanand insa in fiinta adoptiile incuviintate pana la acel moment

Conditiile adoptiei:

Se impart in 3 categorii :

1.conditii de fond

2.impedimente la adoptie

3.conditii de forma

Conditiile de fond ale adoptiei :

1.consitamantul, manifestarea de vointa a persoanelor prevazute de lege

Acest consimtamant trebuie sa fie liber, neviciat.Deasemenea legea nr.273/2004 prevede ca nu este valabil consimtamantul dat in considerarea promisiunii sau efectuarii unei contra-prestatii, indiferent de natura acesteia fie ca este anterioara sau ulterioara.

La adoptie trebuie sa consimta in primul rand parintii firesti chiar in situatia in care sunt divortati, iar copilul a fost incredintat unei alte persoane sau famili.

Daca unul dintre parintii firesti, este in imposibilitate de a-si manifesta vointa (mort, disparut, pus sub interdictie etc.) este suficient consimtamantul celuilalt parinte. Daca ambii parinti se afla in aceasta situatie se cere consimtamantul tutorelui.

Parintii pastreaza dreptul de a consimte la adoptie chiar daca sunt decazuti din drepturile parintesti ori li s-a aplicat sanctiunea interzicerii drepturilor parintesti.

In mod exceptional instanta de judecata poate trece peste refuzul parintilor firesti sau al tutorelui de a consimti la adoptie daca se dovedeste ca acesta este abuziv, iar adoptia este in interesul superior al copilului, tinandu-se seama si de opinia copilului daca a implinit 10 ani.

Consimtamantul parintilor firesti sau dupa caz a tutorelui, poate fi dat numai dupa trecerea unui termen de 60 de zile de la nasterea copilului.

Acest consimtamant poate fi revocat in 30 de zile de la exprimarea lui, ulterior devenind irevocabil.

Consimtamantul copilului care a implinit 10 ani se exprima in fata instantei de judecata dupa ce directia generala de asistenta sociala si protectia copiului il va informa pe acesta cu privire la consecintele adoptiei.

Adoptatorul:

Adoptia se poate realiza fie de o persoana necasatorita , fie de unul dintre soti, fie de ambii soti.

Consimtamantul adoptatorului sau familia adoptatoare, se da in fata instantei de judecata odata cu incuviintarea adoptiei.

Consimtamantul sotului adoptatorului :

Aceasta cerinta se justifica prin aceea ca adoptia nu trebuie sa creeze relatii incompatibile cu o viata normala de familie.

Prin exprimarea consimtamantului, sotul respectiv nu devine adoptator

Capacitatea deplina de exercitiu a adoptatorului :

este indiferent faptul daca adoptatorul mai are si alti copii.

Diferenta de varsta dintre adoptator si adoptat:

Trebuie sa fie de cel putin 18 ani.Legea permite insa ca pentru motive temeinice aceasta diferenta de varsta sa fie si mai mica de 18 ani, dar nu mai putin de 15 ani.

Adoptatul sa nu implinit varsta majoratului sau dupa caz sa nu dobandit capacitate deplina de exercitiu.

Cu titlu de exceptie, persoan majora poate fi adopata daca a fost crescuta in timpul minoritatii de catre adoptator.

Adoptia sa fie in interesul superior al copilului:

Intelegandu-se prin aceasta ca scopul principal al adoptiei este acela de a oferi copiilor lipsiti de ocrotire parinteasca sau de ocrotire corespunzatoare de a fi crescuti si educati in familia adoptatorului.

Aptitudinea de a adopta :

Presupune faptul ca adoptatorul prezinta garantiile morale si conditiile materiale necesare pentru adoptie.

Indeplinirea acestei cerinte se constata de autoritatile competente in cursul procedurii adoptiei.

Adoptia fratilor de catre acelasi adoptator :

Constituie regula in materie de adoptie, existand insa si situatii cand pentru satisfacerea interesului superior al copiilor este posibila adoptia fratilor de adoptatori diferiti.

Calitatea de bunic al adoptatorului sau a unuia dintre sotii din familia adoptatoare in cazul adoptiei internationale :

Aceasta conditie trebuie indeplinita doar la adoptia internationala cand adoptatorul are domiciliul in Romania.

2.Impedimente la adoptie :

Sunt acele imprejurari care opresc incheierea adoptiei.

1.rudenia in linie colaterala de gradul 2

-adoptia intre frati este interzisa, indiferent daca acestia sunt din casatorie sau din afara ei ori daca sunt frati buni, cosanguini sau couterini.

2.calitatea de sot sau de fost sot

3.adoptia sotilor de catre acelasi adoptator

4.adoptia fostilor soti de catre acelasi adoptator

5.adoptia de catre mai multe persoane; aceasta conditie se refera la faptul ca este interzisa adoptia de mai multi adoptatori, nici simultan, nici succesiv cu exceptia situatiei in care, adoptatorii sunt casatoriti, caz in care pot incheia o adoptie simultana sau adoptii succesive.

6.adoptia anterioara constituie piedica pentru incheierea unei alte adoptii afara de cazul in care adoptatorul/-ii au decedat sau adoptia anterioara a incetat dintr-un alt motiv

7.boala psihica; nu poate adopta o persoana psihic indiferent de natura sau gravitatea tulburarilor psihice si fara a tine seama daca s-a instituit sau nu interdictia judecatoreasca

8.handicapul mintal; constituie impediment la adoptie simplul fapt al existentei al handicapului mintal chiar daca persoana respectiva nu a parcurs procedura legala pentru incadrarea intr-o categorie de persoane cu handicap.

9.existenta unor solicitari similare intemeiate din partea rudelor copilului pana la gradul 4 cu domiciliul in Romania in cazul adoptiei internationale .