Sistemul de relationare a copiilor strazii

Sistemul  de relationare a copiilor strazii

Cei mai multi dintre copii traiesc in grupuri. Acest mod de supravietuire este preferat de 76% din totalul copiilor. Sunt si situatii in care ei traiesc cu familia in strada. Comportamentul de supravietuire in mod individual este prezent in 18% din cazuri. Modul de viata in grupuri este cel mai des intalnit datorita avantajelor pe care le ofera convietuirea impreuna cu alti copii ai strazii.

In primul rand, mijloacele de supravietuire se procura mai usor. In al doilea rand, se creeaza o solidaritate de grup care permite abordarea cu mai multa usurinta a diferitelor probleme aparute. Insa, modul de viata in grup, presupune uneori si existenta unor forme de abuz al celor mari asupra celor mici. In ceea ce priveste dimensiunea grupurilor, acestea variaza de la un oras la altul si de la o zona la alta in interiorul oraselor. De aceea nu se poate vorbi de o anumita dimensiune. Sunt cazuri in care grupul este format din doi copii, dar si cazuri in care se ajung la 20 de copii.

Un alt aspect important este cel al modului in care copiii reusesc sa apeleze, pentru protectia lor, la adulti. Cine sunt acesti adulti? In cele mai multe cazuri este vorba de cei pentru care copiii presteaza diferite servicii (proprietari de buticuri sau de mici magazine) si care incearca sa-i ajute oferindu-le haine sau hrana. Acestia intervin uneori pentru a-i apara de alti adulti sau chiar de alti copii ori tineri aflati pe strada. Numarul 15% dintre cei chestionati au afirmat ca se afla sub protectia unui adult, 80% asigurandu-si protectia singuri sau prin intermediul grupului din care fac parte.

Grupurile de copii fara adaspost se formeaza deoarece ele permit satisfacerea unor anumite trebuinte/nevoi de baza si, in primul rand a nevoii de securitate fizica afectiva. Prin aceasta putem intelege motivatia existentei unor grupuri cu o structura de rol si autoritate bine determinate (in care copiii de varste mari preiau, invata si practica rolul de "tutore" al copiilor mici). In aceasta noua, dinamica si structura de grup, copiii mari "vin" cu patern-uri de tip negativ, preluate in mod inconstient din familia de origine (patternuri dominate frecvent de agresivitate, violenta, exploatare) si le aplica in cadrul noului grup, exercitandu-si puterea fizica in relatiile cu cei mici.

Prin metode coercitive ii obliga sa le satisfaca dorintele (mancare sau droguri). Cei mai mici sunt supusi violentei sau excluderii din grup, in cazul refuzului de a coopera. Aceasta sanctiune este perceputa ca fiind mult mai dureroasa decat abuzul fizic, deoarece parasirea grupului presupune aparitia anxietatii, a panicii caracteristice unei situatii noi de abandon.

In orasele mari, colectarea de copii fara adapost (Bucuresti, Timisoara, Constanta) se remarca prezenta unei coeziuni si solidaritati in grup - conformismul individual fiind promovat prin sanctiuni negative, rareori printr-un sistem de recompensare. In aceste grupuri se manifesta o presiune exercitata asupra membrilor sai, care are doua tipuri de efecte: pozitive, in sensul ca vine in intampinarea trebuintelor de afectiune si securitate, dar si negative, uniformizand conduitele, accentuand supunerea neconditionata fata de liderii informati ai grupului si permitand exercitatea fortei, in relatiile interpersonale.

Principalul mecanism de supravietuire pe care acesti copii il dezvolta in mediul stradal, este agresivitatea definita ca un comportament verbal sau actional, orientat spre umilirea, minimalizarea sau suprimarea fizica a celorlalti membri ai grupului sau contra propriei persoane.

Odata ajuns in strada, copilul este pus in situatia de a alege una dintre urmatoarele doua alternative: fie traieste singur, izolat de grupurile de copii aflate intr-un grup in care va invata sa accepte agresivitatea celorlalti copii sau, pe masura trecerii timpului, isi va impune propria forta. Acesti copii invata din propriile familii sau din institutiile de provenienta, ca agresivitatea poate fi folosita intrumental pentru a obtine pozitii de dominanta fata de cei slabi. Circumstantele manifestarii agresivitatii in mediul strazii sunt urmatoarele:

1. Lupta pentru teritoriu, care se manifesta sub doua forme:

intragrupal (membrii grupului trebuie sa respecte spatiul stabilit de ceilalti. De exemplu, in canalele in care traiesc, exista o delimitare clara a spatiului fiecarui membru al grupului, incalcarea normelor genereaza manifestari agresive din partea celui care se simte "agresat").

intergrupal (respectarea teritoriului unui grup de catre celelalte grupuri. Un grup devine solidar in situatiile in care ii este amenintat teritoriul.

2. Obtinerea unei "pozitii" in ierarhia grupului:

Pozitia de lider informal in cadrul grupurilor de copii se obtine si se pastreaza prin exercitarea fortei fizice. Liderul este de obicei mai mare ca varsta si mai dezvoltat din punct de vedere fizic. Dupa "incoronarea" sa ca lider al grupului acesta foloseste in continuare violenta pentru impunerea si realizarea propriilor scopuri obiective, iar ceilalti copii devin simple instrumente.