Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Sociologie


Qdidactic » stiinta & tehnica » sociologie
"oferta a fost benefica pentru sat"



"oferta a fost benefica pentru sat"


"OFERTA A FOST BENEFICA PENTRU SAT"




I. DESCRIEREA LOCALITATII



Infrastructura, drumuri, scoala, asistenta medicala, aprovizionare, conditii de igiena


Situat in centrul Campiei Romane, mai exact in sudul judetului Olt, in apropierea luncii Oltului si la distante relativ mari fata de principalele centre urbane ale regiunii (20 km de Corabia si 30 km de Caracal) comuna Brastavatu are in componenta doar doua sate, Brastavatu, centrul de comuna, si Crusovu, sat situat la numai 3 km de Brastavatu. Localitatea Brastavatu are in jur de 5300 locuitori, fapt care o plaseaza printre cele mai populate localitati rurale.

Pozitionarea pe o retea secundara de sosele (la circa 4 km de soseaua Caracal - Corabia) face ca una din principalele probleme ale satului Brastavatu sa fie generata de starea drumurilor. Desi beneficiaza de o artera asfaltata, majoritatea celorlalte artere locale nu au nici macar statutul de drumuri comunale, statut care le-ar conferi eligibilitate si sanse mai mari in atragerea de fonduri de reabilitare.

Alimentarea cu apa se face in regim individual, prin fantani, neexistand o retea comuna de apa. Exista in anumite locuri din localitate probleme in privinta accesului la panza freatica, situata la mare adancime si la nivelul unui strat nisipos care nu permite amplasarea tuburilor de fantana.



Reteaua locala de invatamant e compusa din 2 gradinite cu circa 130 de prescolari, 2 scoli generale care asigura un nivel de instruire de maxim 8 clase si, datorita numarului mare de elevi (circa 400), are in componenta o retea de clase paralele, si o scoala de arte si meserii care asigura in cei 2 ani de studiu calificarea in domeniul constructiilor si lucrarilor publice dar care a asigurat pana in 2005 calificarea in domeniul croitoriei. Majoritatea cadrelor didactice sunt calificate.

Asistenta medicala la nivelul localitatii e asigurata de catre 2 medici de familie dar locuitorii din Brastavatu mai beneficiaza si de amplasarea in localitate a unui centru medical de permanenta care are arondate 9 comune si care functioneaza in regim continuu. Mai exista in Brastavatu si un punct farmaceutic.

Brastavatu beneficiaza de retea de telefonie fixa si de televiziune prin cablu.

Activitatea culturala are ca centru de desfasurare caminul cultural, locatie multifunctionala utilizata pentru majoritatea evenimentelor locale cu un numar ridicat de participanti. Ca o forma traditional-arhaica de divertisment social, balciul organizat in 20 iulie (ziua Sf. Ilie) e unul din evenimentele de amploare ale localitatii.

Activitatea sportiva e reprezentata de echipa locala de fotbal, angrenata intr-o competitie judeteana dar apetitul pentru fotbal si sport, in general, e relativ scazut.

Retelele de aprovizionare sunt compuse din magazine alimentare care asigura aprovizionarea cu alimente de baza necesare.


Tipuri si surse de venit


Doua aspecte pot fi considerate ca determinante in privinta surselor de venituri ale locuitorilor din Brastavatu. In primul rand conditiile geografice, zona de campie, sunt propice initierii si dezvoltarii de activitati agricole. Optiunile majore ale fermierilor din Brastavatu sunt atat cvasi-generalele culturi de porumb si grau cat si culturi care par a defini specificul zonei: floarea soarelui si zarzavaturi.


Este un sat cu zona agricola, se cultiva foarte mult floarea soarelui si legume, de asta ne-am gandit sa facem o presa de ulei aici in zona, ca lumea sa beneficieze de ulei din productia lor. [] Porumb, floarea soarelui, grau, rosii, zarzavaturi. (lider proiect)


Activitatile agricole nu sunt cele mai foarte profitabile, de foarte multe ori investitia ne fiind acoperita de valoarea recoltei. Ca atare agricultura e una de subzistenta, o parte din produse fiind valorificata prin circuitul autarhic specific gospodariei rurale traditionale, existand si un segment important din -productie care e destinat comercializarii.


De regula se face o agricultura de subzistenta pentru consumul familial, exista si dintre cei care produc pentru piata, dar sunt putini. Pretul pentru produsele agricole, grau, porumb, floarea soarelui, nu e cel mai convenabil indiferent unde este valorificat, din acest motiv exista foarte mult teren nelucrat. Pe camp nu cred ca exagerez daca spun ca 30-35 la suta din teren nu este arat(directorul scolii)


Aparitia unei piete de desfacere a produselor agricole in comuna vecina, Visina, in special a zarzavaturilor, a oferit locuitorilor din Brastavatu posibilitatea de a-si vinde produsele mai aproape de casa si intr-o cantitate mai mare.

Un al doilea aspect care influenteaza sursele de venit ale localnicilor e distanta fata de centrele urbane, privite ca oferind alternative la activitatile agricole pentru obtinerea de venituri. Brastavatu e o localitate situata la distante relativ mari fata de Corabia si Caracal, ca atare accesul la un loc de munca in aceste orase e descurajat de perspectiva unei navete destul de dificile. Cu toate astea orasul e privit ca principala destinatie a celor care isi cauta un loc de munca.


[]una din problemele principale cu care ne confruntam este forta de munca imbatranita deoarece tineretul neavand unde sa lucreze ne paraseste si pleaca spre oras (subiect focus grup)


Daca migratia interna a fortei de munca are ca si consecinta mai degraba mutarea definitiva a celor care isi gasesc un loc de munca in alta parte, migratia externa e una din modalitatile prin care localnicii care pleaca in strainatate reusesc sa trimita venituri importante in comunitate. Majoritatea celor care aleg sa lucreze in afara Romaniei sunt tineri iar Spania e una din principalele destinatii.


[]numai acuma in iarna au plecat 60 de fete in Spania la cules de capsuni(lider proiect)

Si apropo de tinerii care pleaca in Spania ei vin cu fonduri, cu bani, dar investitiile care le fac sunt in domeniul gospodariei (subiect focus grup)


Oportunitatile oferite de Brastavatu pot fi identificate in privinta produselor agricole (cereale, floarea soarelui, legume) si a fortei de munca calificate in sectorul confectiilor si constructiilor. Exista intentia deschiderii unui atelier de croitorie care sa absoarba o parte din elevii instruiti in domeniu la scoala din localitate.


Nu raman in comuna nefiind locuri de munca toti tinerii au tendinta de a invata, de a obtine o diploma ca sa poata sa-si gaseasca un loc de munca, v-am zis, daca ar fi niste investitori care sa creeze locuri de munca, sa-I atraga, noi avem tineri in comuna care au fost perfectionati pentru croitorie, clasa a9-a si a10-a, daca ar veni cineva la nivel de comuna sa deschida o afacere forta de munca ar fi asigurata din comuna nu ar fi nevoiti sa faca naveta, deocamdata nu s-a oferit nimeni. (directorul scolii)


Avem o promisiune de la un cetatean din comuna care ar vrea sa deschida un atelier de croitorie. (primarul comunei)


Oportunitati viata sociala in comunitate, relatiile dintre oameni


Relatiile dintre localnici sunt caracterizate ca fiind "bune", "normale", existenta unor mici conflicte desi recunoscuta, fiind considerata ca nereprezentativa. Conflictele provin in mare masura din modul in care s-au retrocedat proprietatile funciare. Succesiunea acestora in cadrul familiilor a generat in anumite situatii conflicte interfamiliale.

Infractionalitatea e exemplificata prin furt (furt de animale mici, furturi din gradinile de legume) si e mentionata frecventa scazuta a acestor practici.


Dupa parerea mea eu zic ca bineSe ajuta, neamurile , vecinii, prietenii sunt de ajutor, bine ca mai sunt si cei care se mai cearta. Certurile au plecat de la pamantul asta, unu trage intr-o parte, altu trage in alta parte, cu , verii, fratii., unchii ca nu-I da pamantul. (lider proiect)

Cazuri de infractionaliate sunt mai rare, se mai fura cate o gaina, un purcel odata pe an sau la 2 ani, nici cazuri de infractonalitate juvenila nu avem, pentru ca la noi la 14 respectiv 15 ani se termina 8 clase, de aici 30 intra la scoala de arte si meserii, alti 30, pentru ca in jur de 50-60 de elevi ne termina anual clasa a 8-a, merg in alta parte. (directorul scolii)


Mediul, constientizarea problemelor de mediu


Ca in majoritatea localitatilor rurale din Romania, elementele culturale si practicile in privinta protejarii mediului inconjurator se regasesc la un nivel elementar, marcat de constienta necesitatii de a pastra curatenia, de a respecta normele de depozitare a reziduurilor. La nivel actional exemplele vizeaza exclusiv actiunea ecologica individuala: curatarea gospodariilor, depozitarea gunoiului, utilizarea de ingrasaminte ecologice. Nu sunt mentionate cazuri de activitati comunitare de protejare a mediului:


Oamenii sunt constienti  ca nu trebuie sa arunce gunoi in cursurile apelor, gunoiul de grajd il duc pe locurile lor pe care trebuie sa le fertilizeze, avem un put sec unde ducem gunoiul. (primarul comunei)

Noi avem aici in vale un put sec , cum se zice, si ducem acolo si gunoaie si animale moarte, unii le mai arunca si in alte parti. (lider proiect)

Se preocupa, ca fiecare isi face curatenie, mai ales acum inainte de Pasti. (lider proiect)



II. PROIECTUL FRDS


Importanta pentru comunitate. Proiecte alternative


In Brastavatu exista deja o experienta consistenta in privinta derularii de proiecte, actualmente fiind demarate sau fiind in curs de demarare o serie de proiecte. Autoritatile locale au mentionat proiectele SAPARD in privinta amenajarii drumurilor si a salii de sport. Liderul proiectului FRDS a mentionat proiectele SAPARD in privinta cresterii oilor si a constructiei unei mori de malai.

oamenii vor sa faca proiecte prin SAPARD ca sa poata beneficia odata cu intrarea in UE sa aiba cat mai multe, iar in comuna noi avem deja proiecte pentru betonat drumul judetean 131, pentru o sala de sport. (primarul comunei)

Mai sunt ceva proiecte, nu stiu exact ce prin ce fel de programe, SAPARD cred, cresterea oilor, si-a cumparat un satean in jur de 100 de oi, vroia sa faca si o fabricuta dar deocamdata s-a multumit cu veniturile imediate, din vinderea mieilor, etc. (directorul scolii)

Cineva din sat a facut un proiect  la SAPARD pentru o moara de malai dar inca nu s-a aprobat. (lider proiect)


Aceasta experienta preexistenta proiectului FRDS a contribuit la insusirea unor practici in privinta identificarii necesitatilor localitatii, a redactarii acestor proiecte si a gestionarii activitatilor, relatiilor sau resurselor presupuse de aceste proiecte.

Astfel ideea realizarii unui proiect avand ca finalitate punere in functiune a unei prese de ulei a aparut pe fondul identificarii unei necesitati a fermierilor locali.

Importanta acestui proiect e subliniata atat de simplii localnici cat si de autoritatile locale, fiind remarcate optiunile pe care le aveau localnicii care doreau sa isi valorifice productia de floarea soarelui:

fie sa utilizeze alte prese de ulei din sat, prese care produceau un ulei de proasta calitate

fie sa utilizeze prese de ulei din alte localitati, fapt care presupunea costuri suplimentare (de deplasare, de timp, etc.)


Pentru sat oferta aceasta a fost binevenita din mai multe puncte de vedere. in primul rand pentru ca uleiul de la magazine este scump, in al 2-lea rand aici se cultiva floarea soarelui, cel putin la a 2-a gospodarie cultiva floarea soarelui, este o posibilitate de a produce pentru consumul propriu si a-si asigura uleiul acesta, presa de ulei ofera un ulei de calitate si cred ca oferta a fost benefica pentru sat. (directorul scolii)

Categoric, mai erau aici in sat vreo 2 prese, dar alea nu erau bune, iesea un ulei negru ca si cafeaua. (lider proiect)


Totusi, in raport cu ansamblul necesitatilor locale, au mai fost identificate si alte prioritati pentru Brastavatu:

reabilitarea drumurilor si a digului,

o fabrica de procesare a laptelui si

o fabrica de prelucrare a legumelor.


Participarea comunitatii - implicare in faza de initiere (mobilizarea), contributii la derulare si finalizare


Ideea infiintarii presei de ulei a apartinut grupului de initiativa care apoi a dezbatut-o cu membrii comunitatii in sedinte publice. Reactia comunitatii a fost una care denota lipsa de incredere in reusita unui asemenea demers. Liderul proiectului dar si beneficiarii lui identifica momentul semnarii contractului cu FRDS cu momentul in care localnicii au inceput sa creada ca proiectul va avea succes. Existenta unei experienta anterioare marcate de o intarziere intre depunerea cererii de finantare si aprobarea acesteia precum si lipsa de sustinere din partea fostei administratii locale i-a facut pe localnici sa fie sceptici la initierea proiectului.


Am vorbit, dar m-au luat in ras, nu credeau ca o sa primim bani, am asteptat 3 ani, pana nu am semnat contractul nu ne-a crezut nimeni. (lider proiect)

Nimeni nu a crezut ca Fondul Roman de Dezvoltare va da niste bani. Odata cu implementarea programului oamenii au mai multa incredere ca se pot face astfel de programe in localitate. (subiect focus grup)


Dupa identificarea sursei de finantare, FRDS, identificare ca s-a facut cu totul intamplator, liderul de proiect, Mitris Petrica, a demarat formarea unui grup de initiativa, initial format din 16 persoane. 6 dintre acestea s-au retras in momentul in care au aflat ca trebuie sa contribuie financiar sau material la sustinerea proiectului, ramanand un nucleu format din 10 localnici.

Sustinerea locala s-a situat la circa 20% din valoarea investitiei. Jumatate din comitetul de initiativa a contribuit cu bani, restul sustinand proiectul prin prestarea de diverse activitati.


Da, am pus destul de mult, cam 20%. Cam 4-5, restul au participat cu forta de munca. Noi am luat totul de la zero, am inceput constructia, 5 dintre noi cu bani iar restul cu forta de munca. (lider proiect)


Alaturi de acestia nu s-au mai implicat activ decat o parte restransa a locuitorilor din Brastavatu, cativa prietenii si cativa zilieri. Din acest punct de vedere implicarea comunitatii a fost destul de redusa, fiind limitata de activitatea principala derulata - constructia, si ea s-a facut mai degraba intr-o maniera remunerata.


Oamenii ne-au mai ajutat. Prieteni iar unii i-am platit, altii nu. Au lucrat si oameni saraci care i-am platit. (subiect focus grup)

Doar cativa prieteni, restul nu. Am mai platit si zilieri care sa ajute la constructie. (lider proiect)


Reactia autoritatilor locale a fost apreciat diferit de catre membrii comitetului de initiativa,

de la ostilitate, creand probleme initiatorilor, reactie adoptata de fostul primar;

la pasivitate, prin implicarea mai mult formala in derularea proiectului (acordarea aprobarilor necesare), sau

la sustinere, prin implicarea in recrutarea fortei de munca necesare.

Schimbarea, in 2004, a administratiei poate fi considerata pozitiva pentru derularea proiectului, fosta administratie fiind cea care a incercat, in opinia celor intervievati, sa impiedice initierea proiectului.

Autoritatile judetene au sprijinit formal proiectul prin acordarea licentelor si aprobarilor necesare functionarii.


Ne-au ajutat cu aprobarile societatii la Directia Agricola ,cu licenta, au vazut ca sunt utilaje care corespund, ne-au ajutat. (lider proiect)


Probleme - dificultati - conflicte


Fara a identifica probleme fundamentale in derularea proiectului, membrii grupului de initiativa mentioneaza dificultatile intampinate in privinta completarii documentelor necesare si in privinta achizitiilor necesare derularii proiectului. Cu toate astea, gestionarea proiectului s-a facut in stricta conformitate cu regulile impuse de FRDS, aceasta modalitate de lucru fiind, in opinia unora, cea mai usoara si mai putin generatoare de dificultati.


Mai greu ne-a fost cu actele, pana le-am facut, tot s-a facut pe banii nostri, bani de transport. Cu hartiile ne-a fost foarte greu pentru ca nu stiam sa le completam, ar trebui sa faca mai simple finantarile. (lider proiect)

Achizitiile publice. Tot ceea ce am facut noi a fost sa facem selectare de oferte, sa ne ducem sa cautam oferte avantajoase sa ne putem incadra in banii care ni i-a dat fondul sa puteam sa facem tot ceea ce am hotarat noi sa luam. Utilaje erau la Timisoara, dar noi a trebuit sa luam de acolo de unde sa ne incadram in bugetul care ni l-a aprobat Fondul Roman de Dezvoltare. (focus)


Calitatea lucrarilor (satisfactii)


Lucrarea realizata este unanim apreciata de catre toti locuitorii din Brastavatu, atat sub aspectul calitatii constructiei cat si pentru calitatea produsului, uleiul. Comparativ cu calitatea uleiului obtinut la celelalte prese, uleiul obtinut aici e mult mai apreciat si, in plus, el poate fi imbuteliat.


Da, arata bine , faianta , gresie, utilajele montate bine, este igiena. (proprietar magazin local)

Oamenii sunt foarte multumiti dupa parerea mea. Si socrul meu produce samanta de floarea soarelui si in fiecare toamna aici ne facem uleiul. Oamenii isi produc cantitati de floarea soarelui pentru consumul propriu. (directorul scolii)


Sustenabilitate - implicarea in proiecte noi, implicare in proiecte/activitati de dezvoltare locala


Ulterior finalizarii proiectului FRDS, in Brastavatu au aparut alte initiative comunitare sau private de demarare de proiecte si atragerea unor finantari externe. Chiar liderul proiectului FRDS a demarat un proiect de reamenajare a drumurilor comunale, reusind sa implice in aceasta initiativa atat pe membrii grupului de initiativa cat si alti localnici., dispusi sa contribuie voluntar si activ la reusita ei. Alte proiecte de dezvoltare locala vizeaza cresterea animalelor dar si infiintarea unei mori.

In general, a fost apreciat impactul pozitiv al succesului proiectului FRDS, impact care a determinat o intensificare a orientarii comunitatii spre gasirea unor solutii ale problemelor locale prin accesarea de fonduri obtinute pe baza unor proiecte.


Am inceput proiectul de finantare pentru pietruire, peste infrastructura, ma implic pentru ca ati vazut cum sunt drumurile, sunt numai noroaie. (lider proiect)

Da, sunt proiecte in lucru, tinerii care participa la acest curs au idei diferite, unii in legumicultura, in mecanizare, cresterea animalelor, atat pentru lapte cat si pentru carne. [ . ] Prin SAPARD au avut inainte, acum se indreapta spre FRDS , au vazut ca s-a facut aceasta presa, si au captat incredere, au vazut ca nu sunt doar vorbe. (primarul comunei)





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright