"acum ne mai baga in seama si pe noi"

"ACUM NE MAI BAGA IN SEAMA SI PE NOI"

I. DESCRIEREA LOCALITATII

Localizare

Comuna Dragoslavele din Judetul Arges este situata pe drumul principal ce leaga orasele Campulung, Rasnov si Brasov, prin centrul de comuna trecand vestitul traseu turistic Rucar-Bran. Comuna are in componenta doar satul centru de comuna si satul Valea Hotarului, avand o populatie de aproximativ 2600 persoane. Satul Valea Hotarului se afla insa pe un drum periferic, asfaltat doar pe o portiune de vreo 2 km din 11, drum ce face legatura intre centrul de comuna Dragoslavele si comuna Stoenesti.

Despre localitate

Conform datelor de recensamant din 2003, localitatea Valea Hotarului are o populatie stabila de 546 locuitori, un numar de locuinte permanente si sezoniere de 126 in care locuiesc 145 gospodarii. Primarul, aflat la al doilea mandat consecutiv, este o femeie; sotul acesteia este preotul comunei.

In sat exista o scoala pentru clasele 1-4 si o gradinita; pentru clasele 5-8, copiii vin in centrul de comuna. Biserica si dispensarul medical se afla in Dragoslavele. Exista magazin de aprovizionare in sat.

Casele sunt saracacioase; o parte din acestea sunt supuse riscului de inundatii datorita faptului ca sunt amplasate pe malul paraului Valea Hotarului. Drumurile sunt cel mult pietruite. In prezent, alimentarea cu apa se realizeaza prin cadere, bazinul aflandu-se undeva sus; punctele de alimentare cu robinet sunt situate pe "ulitele" satului, la poarta caselor.

Destul de recent, s-a instalat televiziunea prin cablu care incepe sa isi indeplineasca si rolul educativ pe langa cel de divertisment. Despre acest eveniment au tinut sa ne mentioneze atat localnicii, cat si preotul.

Despre locuitori si sursele lor de venit

Comunitatea satului este o comunitate de rromi "rudari". Printre preocuparile preotului comunei se afla realizarea unei monografii a zonei. Dintr-o discutie cu acesta, aflam ca primii locuitori ai satului ar fi fost adusi din Ardeal pentru a lucra pentru cautatorii si negustorii de aur. Majoritatea nu detin terenuri agricole. Descrierea ce le este facuta este aceea a unei comunitati inchise, care nu se inrudeste cu ceilalti tigani, de exemplu cu ursarii.

Desi marea parte a satenilor este beneficiara a legii venitului minim garantat, localnicii se profileaza a fi persoane foarte muncitoare, dispuse sa munceasca atunci cand li se ofera ocazia. Nu de putine ori oamenii din zona vin sa le solicite forta de munca pentru diferite activitati: munca la camp, construirea unei case, etc. Acest portret este confirmat de interviurile avute cu satenii din Valea Hotarului.

In discutia avuta cu preotul, ni se face o precizare - se ofera sa munceasca, sunt foarte muncitori, dar pentru un anumit pret la care tin cu indarjire: "[] imi dai atat, iti fac treaba" (preot, comuna Dragoslavele).

Opinia este confirmata si de un alt localnic plecat din sat pentru vreo doi ani si reintors: "[] sunt foarte vanjosi, foarte muncitori, dar sa fie platiti si sa nu fie inselati." (potential presedinte CCP, Valea Hotarului)

Unii din ei se ocupa cu impletirea cosurilor si maturilor in schimbul carora se duc la campie sa ia cereale sau alte produse agricole. O alta sursa de venit ar fi fructele de padure pe care le culeg si le vand pe marginea drumului.

ii. DESCRIEREA SI JUSTIFICAREA PROIECTULUI FRDS

Finantarea FRDS a fost destinata unui proiect de alimentare cu apa. Obiectivele acestuia au constat in captarea sursei de apa, construirea rezervorului, realizarea retelei de distributie. Anterior proiectului, aprovizionarea cu apa potabila se efectua de la cele doua fantani existente in sat. In prezent, apa se ia de la robinetele instalate pe ulitele "catunului" sau "cartierului" in limbajul localnicilor, chiar de la poarta caselor. Proiectul depus in 1999, a fost finalizat in vara anului 2001. Comunitatea nu a beneficiat de facilitare din partea FRDS, initiatorul proiectului fiind actualul primar.

Importanta proiectului pentru sateni deriva din dificultatile aprovizionarii cu apa. Interviurile realizate fac un portret a ceea ce insemna, inaintea proiectului FRDS, aprovizionarea cu apa a localnicilor. Pentru o galeata de apa potabila era nevoie de parcurgerea unor distante mari pana la una din cele doua fantani din sat; odata ajunsi acolo, se statea la coada. Cozile puteau dura si o ora. Se intampla uneori ca apa sa fie salcie. Spalatul rufelor se facea ducandu-le la malul apei, iar adapatul vitelor se realiza din paraul Valea Hotarului. Existau situatii in care, datorita ploilor dar si a unor exploatari forestiere din zona, apa folosita pentru activitatile mai sus mentionate era tulbure. Dificultatile de aprovizionare cu apa erau cu atat mai mari dimineata, cand copiii trebuiau sa se pregateasca pentru scoala sau in zilele friguroase, in special iarna. In vreme de seceta, aprovizionarea se facea de la o "pompa" aflata in centrul de comuna Dragoslavele, la aproximativ 2-3 km de sat.

III. BENEFICIILE PROIECTULUI

Impactul proiectului FRDS asupra comunitatii de rromi din Valea Hotarului trebuie inteles prin prisma celor cateva schimbari esentiale aduse modului de aprovizionare cu apa a localnicilor. Aceste schimbari sunt: multiplicarea surselor de aprovizionare cu apa potabila, instalarea lor in vecinatatea caselor, asigurarea continuitatii acestei resurse.

Sanatate

Efectele sunt vizibile in special in domeniul sanatatii: o crestere a igienei corporale, a curateniei din gospodarii, a sanatatii. "Inainte, pana sa aiba apa parca toti era mai altfel si oamenii astia. Acuma sunt toti mai curati, mai spalati mai e mai bine." (trezorier CCP, Valea Hotarului)

Igiena corporala, curatenie in gospodarii

Anterior proiectului FRDS era relativ usor de justificat lipsa de igiena, de curatenie, prin dificultatile mari in aprovizionarea cu apa - distanta mare, vremea nefavorabila, lipsa de timp, etc. "Nu aveai apa, aduceai apa de departe, cand mai spalai, cand nu mai spalai". (localnic varstnic, Valea Hotarului)

In prezent, comportamentele arbitrare in privinta spalatului nu-si mai gasesc astfel de justificari. S-a ajuns la o crestere a igienei personale, a curateniei. Accentul in interviurile avute se pune pe copiii care acum nu mai sunt la fel de murdari, lucru constatat si de inspectiile scolare.

Eliminarea dificultatilor anterioare legate de spalatul rufelor sau al lucrurilor dintr-o casa a contribuit la cresterea curateniei in gospodarie. In locul drumurilor la parau, apa necesara se ia oricand de la poarta casei - indiferent ca este deja seara sau ca este o vreme nefavorabila. Aceste activitati nu mai sunt blocate ca si inainte de eventuala tulburare a apei paraului ca urmare a ploilor sau exploatarilor forestiere.

Apa potabila de calitate

Daca inainte mai existau imbolnaviri datorate unei ape necorespunzatoare calitativ, aceasta nu se mai intampla in prezent. Apa din Valea Hotarului este de o calitate foarte buna, superioara chiar celei existente in centrul de comuna. Aprovizionarea cu apa potabila nu mai necesita timp si se poate asigura indiferent ca este seceta sau nu.

Activitati agricole si cresterea animalelor

Locuitorii din Valea Hotarului nu detin terenuri agricole. Din spusele primarului, au cel mult 300-400 m² pe care cultiva zarzavaturi sau cateva legume; interviurile cu localnicii confirma aceasta situatie. Prin urmare, singurul beneficiu al noii alimentari cu apa a putut fi o inlesnire la udatul gradinilor, mai ales pe perioada de seceta.

Cresterea animalelor nu este o ocupatie propriu-zisa a satenilor. Cu toate acestea, pentru cei care au cai sau vite, adapatul lor este acum mult mai usor si mult mai rapid. "Trebuia sa ma duc cu un cal sau o vita mai incolo si sa stau trei ore dupa o galeata cu apa. Acuma, cu apa acia in doua minute am rezolvat toata treaba" (trezorier CCP, Valea Hotarului)

Pentru cei ce adapau animalele la parau, nu mai exista griji cauzate de faptul ca apa acestuia a fost tulburata de ploi sau de exploatari forestiere.

Educatie

Eseu: Subiecte examen de licenta Referat: PROIECT DIDACTIC Limba romana - propozitia subordonata completiva indirecta

Atat copiii, cat si adultii au devenit mai atenti la propria igiena. Curatenia a devenit o valoare ce este transmisa copiilor si interiorizata de acestia. "[Acum copiii] nu mananca pana nu se spala pe maini. Le place si lor curatenia." (localnic varstnic, Valea Hotarului)

Timpul

Timpul destinat aprovizionarii cu apa s-a redus prin eliminarea drumurilor si a cozilor pentru apa necesara igienei personale, curateniei, adapatului animalelor. In conformitate cu spusele primarului, acest timp castigat ar fi orientat catre mici activitati aducatoare de venit.

Un standard de viata mai crescut

Noua alimentare cu apa inseamna inclusiv un standard de viata mai crescut. Initial exista un sentiment al apartenentei la o localitate "inapoiata"; acum, satul s-a modernizat. Un efect il constituie stabilirea populatiei in zona - cei veniti din alta parte sa se casatoreasca aici in sat au ramas pentru ca au constatat ca cel putin in privinta apei situatia s-a imbunatatit.

Posibilitatea de a diminua pagubele produse de incendii este un alt beneficiu al proiectului.

Valoare simbolica

La finalizarea proiectului au contribuit si satenii. Acest fapt ii indreptateste la un sentiment de mandrie pentru ceea ce pot lasa mostenire generatiilor viitoare. In plus, demersul lor de a rezolva o problema locala poate fi un bun model de urmat. "[] noi o sa plecam si o sa ramana copiii nostri si atunci or sa vada uite ma ce au facut batranii nostri hai sa ingrijim si noi hai sa facem si noi asa." (localnic varstnic, Valea Hotarului)

IV. CAPACITATEA PROIECTULUI FRDS DE A MOBILIZA CAPITALUL

SOCIAL AL COMUNITATII

Participarea comunitatii in scopul finalizarii proiectului

Participarea comunitatii s-a aflat la un nivel ridicat; ea a fost rezultatul depasirii neincrederii si temerilor initiale, dar si al functionarii capitalului social in slujba mobilizarii localnicilor.

Interviurile realizate evidentiaza o neincredere initiala fata de finalizarea unui proiect de alimentare cu apa in Valea Hotarului. In primul rand, neincrederea se manifesta in randul localnicilor, ca rezultat al persistentei problemei in cauza in ciuda unor tentative anterioare de solutionare, precum si ca urmare a unor promisiuni anterioare si nerespectate, a unor "demonstratii electorale".

Lipsa de informatii suficiente despre FRDS, despre seriozitatea FRDS de-a lungul proiectelor aprobate, despre modul in care aceasta institutie urmareste si ajuta la finalizarea proiectelor a lasat loc temerilor inclusiv in randul membrilor CCP si al primarului care a initiat proiectul.

Primarul ne marturisea si o alta anxietate personala, legata de relatiile dintre dirigintele de santier, constructor si proiectant: "Si pentru mine pentru ca nu aveam experienta imi era teama [] ma gandeam oare ei nu se vor intelege vazand ca oamenii astia nu pricep, nu se vor intelege si nu vor face un front comun si lucrarea nu se va finaliza?" (primar, comuna Dragoslavele)

Nici membrii CCP nu au fost lipsiti de griji specifice - a accepta sa fi membru in comitetul de proiect putea echivala, credeau unii, cu pierderea unor bani proprii sau putea insemna ca familia sa sa isi piarda casa; aceasta mentalitate era greu de trecut in lipsa unei educatii ceva mai crescute, si in mod specific a unei educatii de minima contabilitate.

Pe langa cele spuse anterior, exista o neincredere generala a localnicilor din Valea Hotarului. Explicatia este oferita de unul din sateni - educatia scazuta, saracia, nedreptatile[1] care li s-au facut in timp contribuie la neincrederea lor in tot ceea ce ii inconjoara, la teama ca ceilalti incearca sa-i pacaleasca sau vor sa faca ceva "impotriva lor". Lipsa increderii poate fi insa depasita prin gasirea unui lider care sa le vorbeasca "pe limba lor", a unui reprezentant de-al lor care sa ii faca sa inteleaga beneficiile ce decurg dintr-un anumit demers; odata convinsi ca ceea ce se face este pentru binele comunitatii "pun umarul la bataie" si chiar "pun suflet in ceea ce fac".

Astfel s-a intamplat din afirmatiile unui alt satean si in privinta proiectului FRDS - mobilizarea oamenilor a fost facuta de un consatean ce a reusit sa convinga ca munca ce se va depune va fi in beneficiul comunitatii. "A fost presedintele asta care a fost de aici din cartier de la noi si a spus haideti fratilor sa mergem sa sarim si ca pentru noi e ajutorul asta pe care il facem. Si pentru asta ne-am dus toti" (localnic in varsta, Valea Hotarului)

O particularitate a acestei comunitati din Valea Hotarului este aceea ca populatia provine de la aproximativ cinci familii care s-au inmultit in timp; ca urmare, canalul informational ar putea fi constituit prin cate un membru de seama al unei familii. "Eu mai iau pe mine, din familia mea, eu am vreo zece unchi, matusi, care, la randul lor, au zece copii si zece nepoti si stranepoti. Eu daca ma duc si le-am spus asta e bine pentru voi ei merg cu mine" (potential presedinte CCP, Valea Hotarului)

Participarea crescuta a comunitatii a constat in munca fizica, in principal la sapatul santurilor, la care s-a adaugat gazduirea muncitorilor de la firma executanta in casele localnicilor.

Functionarea capitalului social a devenit vizibila atunci cand s-a realizat mobilizarea oamenilor la muncile necesare realizarii proiectului; cei varstnici aveau grija sa-i impulsioneze si pe cei mai tineri sa participe  la finalizarea proiectului.

Participare in vederea intretinerii lucrarii

Discutiile legate de modul in care este intretinuta lucrarea rezultata din proiect evidentiaza cateva exemple de capital social "in actiune". Doua aspecte sunt discutate cel mai frecvent: modul de folosire al robinetelor de apa si defectiunile care apar.

Cei ce folosesc incorect robinetele au de dat socoteala in fata "instantelor morale" reprezentate in unele cazuri de batranii satului, in altele de primar si membrii CCP. Copiii sunt supravegheati si chiar educati de oamenii in varsta atunci cand umbla la robinete; scopul este ca ei sa nu le deterioreze, sa nu strice ceva. Comportamente indezirabile, cum ar fi spalatul rufelor direct in vasele existente la unele robinete stradale sau chiar adapatul cailor acolo, sunt sesizate de membrii CCP si ajung la urechile primarului prin intermediul acestora. Explicatia unor astfel de comportamente deriva in opinia primarului, din lipsa unei educatii sanitare adecvate si a unei conduite sociale corespunzatoare.

Defectiunile la sistemul de alimentare cu apa mobilizeaza localnicii si sunt intotdeauna reparate. Cooperarea pentru rezolvarea acestora exista atat intre sateni, cat si intre sateni si Primarie. Importanta unei alimentari cu apa este parca si mai pretuita acum cand satenii au aceasta alimentare de ceva timp. S-a dezvoltat si un simt de proprietate asupra lucrarii realizate. Pretuirea alimentarii cu apa impreuna cu simtul de proprietate au capacitatea de a dinamiza cooperarea pentru rezolvarea defectiunilor aparute. "[Apa] e sursa lor de viata pana la urma." "Pai ne dam si noi interesul ca e a noastra [] si am sarit cu totii cu mic cu mare si ne-am dus acolo si am astupat ca era lucrarea noastra. Nu mai era Banca Mondiala!" (localnici, Valea Hotarului)

Vestea unei stricaciuni circula repede in sat: "Daca s-a defectat o pompa, in cinci minute deja se stie jumatate din vale". (potential presedinte CCP, Valea Hotarului).

Defectiunile mici sunt reparate imediat prin aportul inclusiv financiar al celor direct implicati - pentru o garnitura sau un robinet ce trebuie schimbat "pun mana de la mana" cei ce folosesc "pompa" respectiva. La rezolvarea unor probleme mai mari, coopereaza cu totii. Un astfel de exemplu ar fi cand in urma unor calamitati in anul 2002 s-au produs daune la tevile de aductiune si distributie; atunci au cooperat cu Primaria si au contribuit cu cele necesare - munca fizica, drumuri la ocolul silvic, transport cu carutele. "Intr-o saptamana de zile lucrarile s-au renovat ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic." (primar, comuna Dragoslavele)

Localnicii si locuitorii satelor invecinate

Un efect negativ al proiectului este aparitia invidiei localnicilor din Dragoslavele fata de noul sistem de alimentare cu apa din Valea Hotarului. Informatia este oferita de primarul comunei. In centrul de comuna, sistemul de alimentare cu apa este vechi datand din 1960, iar racordarea era pentru cel mult 100 de familii. In prezent, sunt 500 de familii. Bazinele, inmagazinarea si captarea apei nu se realizeaza la fel de igienic ca in Valea Hotarului; apa este filtrata printr-un dren la suprafata si nu subteran ca in Valea Hotarului. Aceste diferente isi pun amprenta asupra calitatii apei - in Valea Hotarului apa este mai curata si parca mai gustoasa, iar satenii sunt constienti de ceea ce au. "[Oamenii] sunt foarte bucurosi la ora actuala de apa pe care o avem. Ca, poate nu exista nici prin comuna sa aiba apa curata pe care o avem noi si sunt prea bucurosi." (trezorier CCP, Valea Hotarului)

Desi sunt pornite deja demersuri ale Consiliului Local pentru un proiect de modernizare si extindere a retelei de alimentare cu apa printr-un program SAPARD, persista nemultumirea in randul celor din centrul de comuna vizavi de faptul ca noul sistem de apa s-a facut in Valea Hotarului si nu la ei in Dragoslavele. "Tot timpul oamenii din localitate spun «dati-va incolo de tigani! ce, voua vi se cuvine totul, iar noua care muncim nu ni se cuvine nimic?»". (primar, comuna Dragoslavele)

Conflicte intre satenii din Valea Hotarului si cei din centrul de comuna mai apar datorita bauturii. Unul din localnicii varstnici intervievati ne prezinta un astfel de scenariu. Cum se intampla la sat, oamenii mai beau o tuica; atunci, ei se mai leaga ba de unul, ba de altul. In Dragoslavele insa, "mai sunt si romani mai increzuti oleaca" ceea ce duce la o "ciomageala" primita de satenii din Valea Hotarului atunci cand merg in centrul de comuna si sunt bauti. Solutia propusa de acelasi localnic pentru aplanarea acestui tip de conflicte ar fi aceea a izolarii. Comportamentul unui om baut trebuie sa se manifeste in sat la ei, unde sunt ei intre ei, si nu in afara acestuia. Astfel, este bine ca acum exista un magazin in sat. "[] sa nu ne mai ducem in sat la bautura, la prostii din astea ca sa mai provoci scandal, sa mai faci din astea. Suntem noi aici intre noi." (localnici, Valea Hotarului)

Una din necesitatile localitatii ar fi construirea unui camin cultural in care sa se poata organiza petreceri, nunti; pentru astfel de activitati nu ar mai fi nevoie sa se mearga in centrul de comuna. De vreme ce ocaziile in care oamenii beau cel mai mult sunt cele de la o petrecere sau de la o nunta, aceasta ar fi o solutie si pentru conflictele ce s-ar putea isca intre sateni si cei din Dragoslavele. Solutionarea conflictelor generate de consumul de alcool nu sunt cautate in reducerea acestui consum; se porneste de la acceptarea lui si se cauta modalitati de diminuare a consecintelor negative.

Un impact pozitiv al proiectului asupra comunitatii de rromi il constituie posibilitatea de a avea un aspect decent si ingrijit. Acest beneficiu nu ajuta doar moralului localnicilor, ci este de folos si in contactele cu oamenii din afara satului. Cei din Valea Hotarului vorbesc de o admiratie a celor din afara in privinta modului curat in care se prezinta acum copiii la scoala. Tinerii si oamenii in general pot pleca aranjati, spalati; exista o vizibilitate a acestei schimbari cu ocazia iesirilor din sat pentru a munci, a face cumparaturi sau pentru a merge la o nunta la rude. Chiar daca nu se poate vorbi de interactiuni sociale permanente intre sateni si cei din afara localitatii, iesirile din sat sunt ceva mai frecvente acum si pot fi facute fara a te simti stanjenit.

Cooperarea pentru beneficiul mutual intre satele sau comunele invecinate este redusa si exista doar la nivel de primari.

Problemele diferite cu care se confrunta satele invecinate stau la baza lipsei de colaborare intre localnicii din Valea Hotarului si cei din satele vecine. Explicatia oferita de unul din localnici ar fi aceea ca de vreme ce in alte sate era alimentare cu apa, nu a existat interes din partea comunitatilor de acolo pentru experienta capatata de comunitatea din Valea Hotarului ca urmare a proiectului FRDS. La nivel de comune nu se poate vorbi de colaborare pentru a se intocmi proiecte utile intregii zone sau pentru a se intocmi programe coerente de rezolvare a unor probleme cu care se confrunta mai multe comune. Cu toate acestea, in cadrul intalnirilor curente dintre primari exista intrajutorare pornind de la experienta fiecaruia; intrajutorarea consta in sfaturi si informatii utile. Concret, pornind de la proiectul FRDS, in cazul in care in alta comuna exista o problema pentru care se poate obtine finantare FRDS, primarul comunei Dragoslavele ofera sfaturi legate de modul in care trebuie conceput un proiect pentru a fi eligibil, atentioneaza asupra problemelor ce pot aparea pe parcursul lucrarilor. Intre comune, intalnim cateva contacte pe plan cultural - se participa la vecini la cate o expozitie. O activitate realizata impreuna de mai multe comune din Arges, printre care si Dragoslavele, a fost aceea a infiintarii unei asociatii in perioada 1999-2000 in urma careia fiecare comuna a putut fi dotata cu cate un calculator.

Localnici si autoritati locale

In prezent, relatia dintre localnici si autoritatile locale este bazata pe norme de reciprocitate, pe intrajutorare. Proiectul FRDS a avut propriul aport la acest rezultat. Un rol esential l-au avut insa si alti doi factori: aparitia legii venitului minim garantat si un grad de implicare crescut din partea autoritatilor in rezolvarea problemelor comunitare (primar si preot).

Initiatorul proiectului de alimentare cu apa a fost primarul comunei.

Interesul pentru problemele comunitatii de rromi din Valea Hotarului pare sa fi existat anterior depunerii documentatiei la FRDS; acesta era generat de o compasiune fata de statutul de categorie marginalizata a locuitorilor de acolo. Lipsa de educatie a acestora este in principal cauza felului lor de a fi pe care multi il resping; tot lipsa de educatie ii impiedica sa se descurce mai bine in viata. "Rromii in general sunt prost vazuti si abia de 2-3 ani de zile se incearca o educatie a rromilor pe orice cale. Dar pana acum 2-3 ani de zile nimeni nu era interesat sa o faca." (primar, comuna Dragoslavele)

Din discutiile cu d-na primar si cu sotul acesteia, preotul satului, aflam de existenta unor incercari anterioare de a face ceva pentru cei din Valea Hotarului: in anii '96-'97 casele saracacioase ale celor din Valea Hotarului au fost fotografiate si trimise diferitelor ONG-uri in speranta implicarii acestora in problemele comunitatii de acolo; o asociatie din Sibiu s-a ocupat de educatia sanitara si sexuala a locuitorilor; cu alta ocazie o organizatie de caritate din Marea Britanie s-a implicat in oferirea unor ajutoare celor de acolo.

Afland despre existenta FRDS si citind legea, s-a intocmit proiectul pornind de la ideea ca rromii din Valea Hotarului constituie o comunitate care se preteaza unui astfel de proiect.

Studiul de fata nu ne-a permis verificarea informatiilor de mai sus. Daca aceste preocupari au existat inainte de proiectul FRDS ele au ramas fara vizibilitate in randul localnicilor.

Interviurile cu satenii denota ca beneficiu al proiectului FRDS tocmai cresterea preocuparii autoritatilor pentru comunitatea din Valea Hotarului. Acum, cineva se ocupa de ei; rezultatul este constientizarea faptului ca satul lor nu mai este chiar atat de inapoiat. Inainte se spunea:

Vizitele in sat ale autoritatilor se faceau mai demult in principal pentru cautare de forta de munca. In prezent avem exemple de intrajutorare, de rezolvare a unor probleme in comun. Doctorul care anterior nu venea niciodata in sat acum face vizite cat de cat regulat. Explicatia acestei schimbari de comportament o regasim tot la sateni: exista noi indatoriri de serviciu, control asupra indeplinirii acestora dar probabil si curatenia vizibil mai mare isi are rolul sau.

Contactele dintre localnici si reprezentantii Primariei s-au multiplicat in ultima perioada. Spuneam ca acest rezultat se datoreaza atat proiectului FRDS cat si introducerii legii venitului minim garantat (VMG) in iulie 2001, an in care s-a finalizat si proiectul de alimentare cu apa. Beneficiarii legii VMG sunt obligati prin lege sa presteze munca in beneficiul comunitatii. Cum din cele 170 dosare de ajutor social existente in comuna aproximativ 140 sunt din Valea Hotarului este usor de inteles cresterea implicita a contactelor dintre beneficiarii VMG si autoritati atat pentru obtinerea acestor indemnizatii, cat si pentru efectuarea muncii aferente.

Odata finalizat proiectul de alimentare cu apa, oamenii au devenit mai increzatori in reprezentantii Primariei. Acestia sunt perceputi ca cei mai competenti din comuna pentru a rezolva problemele comunitatii din Valea Hotarului si asta pentru ca stiu cel mai bine cui sa se adreseze. Mecanismul rezolvarii unor probleme variate este acela al cererii sprijinului primarului - probleme ce tin de infrastructura, de dezvoltare a comunitatii, dar si probleme de mediere a conflictelor intre sateni sau a conflictelor cu Politia. "Clar, la primar se duc cu toate cele." "De cate ori am fost in Primarie am fost primiti de Viceprimar, n-am avut probleme ca sa fim chiar asa lasati in .astia mai batranii." (localnici, Valea Hotarului)

Contactele mai frecvente, cele cateva probleme rezolvate impreuna cu localnicii au condus la o crestere a increderii si din partea primarului fata de cei din Valea Hotarului. "Singuri greu se organizeaza. Singuri nu. Dar au incredere in noi si noi avem sprijinul lor si vedem ca sunt asa oameni de cuvant si daca am vazut ca isi dau concursul si noi ii ajutam asa in masura in care putem." (primar, comuna Dragoslavele)

Este vorba de o reciprocitate in care autoritatile cauta sa sprijine localnicii in rezolvarea propriilor probleme, dar la randul lor, satenii vin intotdeauna la munca atunci cand li se cere (este adevarat ca de multe ori acest lucru se intampla in contul zilelor de munca obligatorii pentru indemnizatia aferenta legii VMG). Receptivitatea satenilor de a munci la treburile gospodaresti din comuna, este perceputa de primar ca pe o crestere a respectului fata de autoritate.

Situatii in care a existat o cooperare intre cei din Valea Hotarului si autoritati: repararea unei punti, renovarea scolii din centrul de comuna, participare la festivaluri artistice cu ocazia sarbatorilor, comemorare monument.

Relatia intre localnicii satului

Increderea intre sateni depinde in mare masura de relatiile familiale. Increderea exista in sanul fiecarei familii, in liderul familiei respective, dar mai putin in oamenii din afara acesteia. O conditie esentiala pentru castigarea increderii este aceea de a explica oamenilor ceea ce li se cere si de ce este benefica pentru ei o anumita actiune.

Intrajutorarea intre sateni se manifesta in principal atunci cand cineva are nevoie de forta de munca - de exemplu cand isi construieste o casa. In situatii de criza, satenii sunt saritori indiferent ca este vorba de cazuri ce implica sau nu beneficiul general. In caz ca un copil bolnav are nevoie urgenta de a fi dus la spital fiecare sare cu ce poate - cu o caruta sau cu o masina. "[] si dusman daca e nu se pune problema. Astea sunt lucruri care trec cu vederea si de dusmanie si de tot si sare pentru a face bine." (potential presedinte CCP, Valea Hotarului)

In cazul unei punti folosite de majoritatea satenilor care a fost distrusa de ape a existat o cooperare intre sateni si autoritati pentru repararea acesteia; s-a contribuit cu forta de munca si alte lucruri folositoare avute prin casa.

In toate interviurile cu localnicii apare tema certurilor, a neintelegerilor ce sunt pornite de la lucruri de zi cu zi, de la saracie, invidie sau de la un consum ridicat de alcool. Ele sunt intotdeauna aplanate. In functie de amploarea conflictului, rolul de mediator este jucat cand de cate un localnic mai respectat - in unele cazuri fiind pur si simplu o persoana de sex masculin, in altele o persoana mai varstnica, iar uneori autoritatile.

Initiative in cadrul comunitatii. Preocupari pentru propria bunastare

In momentul de fata exista un alt proiect depus deja la FRDS pentru regularizarea paraului Valea Hotarului care in perioada ploioasa reprezinta un risc de inundatie a multor gospodarii. Initiativa a apartinut primarului comunei. Din partea oamenilor se asteapta o sustinere ridicata prin forta de munca, cu atat mai mult cu cat riscurile au inceput sa fie constientizate. Presedintele ales al noului CCP sustine ca a explicat deja oamenilor necesitatea acestui proiect.

Intalnim o preocupare legata de modalitatea in care pot fi vandute produsele proprii: lingurile pe care le fac, maturile sau cosurile pe care le impletesc cei din Valea Hotarului. Aceasta grija o regasim atat in randul localnicilor, cat si in randul autoritatilor care sustin ca incearca sa-i ajute pe piata de desfacere. "Daca ar fi cineva sa ni le stranga si noua. Dar daca nu are cine sa le stranga te duci cu o matura prin sat, azi o dai maine nu o mai dai." (localnic varstnic, Valea Hotarului)

Ar mai exista alte doua preocupari legate de bunastarea celor din Valea Hotarului despre care nu ne vorbeste decat primarul comunei. Este vorba de infiintarea unui centru de colectare a fructelor de padure sau a ciupercilor si de infiintarea unui gatar de prelucrare a lemnului. Cum o parte din sateni se ocupa de culesul fructelor de padure sau al ciupercilor, le-ar fi mult mai usor sa mearga la un centru de colectare decat sa vanda aceste produse pe marginea drumului asa cum fac in prezent. In acest sens, s-ar fi purtat deja o discutie cu cei de la FRDS, dar momentan acest proiect nu poate fi abordat intr-un termen mai mic de un an datorita faptului ca exista depus deja proiectul privind regularizarea paraului. Ideea infiintarii gaterului de prelucrare a lemnului a apartinut satenilor care au cerut sfatul si sprijinul primarului. Dincolo de optiunea personala a primarului de a sustine mai degraba proiecte de tip MIR in defavoarea celor de tip AGV (considerand ca primele aduc un beneficiu intregii comunitati) a existat si un alt rationament pentru care aceasta initiativa nu a fost incurajata: o astfel de activitate ar fi presupus ca primarul sa fie in permanenta alaturi de membrii acelui proiect. O astfel de activitate presupune constiinciozitate, seriozitate din partea celor implicati; in plus, ar trebui tinuta o evidenta contabila permanenta iar ei "[] sunt oameni fara experienta contabila si financiara, fara posibilitati materiale si tentatiile sunt mari." (primar, comuna Dragoslavele).

Astfel ne este explicata necesitatea unei supravegheri si implicari permanente a primarului intr-un proiect de tip AGV.

Din interviurile cu satenii nu avem posibilitatea sa localizam temporal aceste preocupari, initiative. In interviul cu primarul comunei ele sunt localizate dupa proiectul FRDS, ca o incercare de a vedea ce se mai poate face prin fondurile FRDS.

Proiecte in comuna

Dragoslavele este o comuna in care au existat proiecte de dezvoltare comunitara, iar altele sunt in curs de desfasurare sau in curs de evaluare.

A existat un proiect de reabilitare si consolidare a scolii din centrul de comuna.

Tot prin finantare FRDS exista aprobat un proiect de reabilitare a drumului comunal Huseni; executia va incepe in luna martie 2004.

In stadiul de evaluare prin finantare FRDS ar mai fi proiectul de regularizare a paraului Valea Hotarului si un alt proiect pentru reabilitare de drum si modernizare a unui pod din centrul de comuna.

Prin programul SAPARD se incearca realizarea unui proiect legat de distributia de gaze si alimentare cu apa.