"nu trebuie sa ne pierdem identitatea"

"NU TREBUIE SA NE PIERDEM IDENTITATEA"

In portofoliul de proiecte finantate de FRDS, revitalizarea vechilor camine culturale din mediul rural si transformarea lor in centre comunitare multifunctionale ocupa un loc aparte.

De ce ar alege un sat izolat - in care drumurile proaste, lipsa facilitatilor si accesul extrem de redus la surse de venit alternative agriculturii de subzistenta fac parte de ani buni din realitatea de zi cu zi a localnicilor - sa-si reabiliteze un spatiu socio-cultural, in detrimentul reabilitarii drumului de acces spre vecinatati, introducerii unei retele de alimentare cu apa sau initierii unei activitati generatoare de venit ? Aceasta este dilema pe care au trait-o si actorii implicati in proiectul prezentat in continuare. Cum si-au justificat ei optiunea si in ce masura sunt multumiti de alegerea facuta veti afla parcurgand un studiu de caz realizat de consultanti externi FRDS.

Desi unic in felul sau, proiectul poate fi considerat reprezentativ pentru toate cele 30 de proiecte de reabilitare a unor centre comunitare, finantate de FRDS in perioada 1999 - 2006.

I. DESCRIEREA LOCALITATII

Infrastructura, drumuri, scoala, asistenta medicala, aprovizionare, conditii de igiena

Topesti este un sat periferic, apartinator fostei comune Tismana, devenit oras in 2003, care are in componenta 3 catune: Valcele, Topesti, Gornovita. Aceste catune au aceeasi scoala, aceeasi biserica si acelasi centru comunitar. Este un sat de deal, aflat in Depresiunea Gornovita, la poalele Muntilor Vulcani. Localitatea are in jur de 114 de familii si aproximativ 360 de locuitori.

Starea drumurilor a fost mentionata ca fiind una dintre cele mai importante probleme ale localitatii: drumurile sunt intr-o stare precara, atat cele din interiorul localitatii, cat si cele din afara. Drumul judetean care traverseaza cele 3 sate este intr-o stare deteriorata, chiar mai avansata decat in cazul unor drumuri secundare. Pe perioada iernii, aproximativ 50 % din drumurile din Topesti sunt practicabile, restul punand mari probleme mai ales pentru elevii care trebuie sa parcurga pe jos distanta pana la scoala, mai ales pe timp nefavorabil.

Cel mai apropiat oras este Tismana (la 8 km distanta), drumul care leaga cele 2 localitati fiind pietruit ca urmare a intemperiilor din timpul iernii: "jumatate din drum este asfaltat, jumatate neasfaltat, iarna fiind practicabil doar dupa ce se face deszapezirea". Geografic, satul Topesti este pozitionat intre Tismana si Targu Jiu, accesul spre Targu Jiu fiind mai usor decat spre Tismana din punct de vedere a calitatii drumului.

Satul Topesti are o scoala cu clasele 1-8 si gradinita, dispunand de profesori calificati. Distantele pe care le au copiii de parcurs pana la scoala sunt intre 0-3.5 km, multi dintre ei parcurgand aceasta distanta pe jos. Conform reprezentantilor acestei institutii, exista o frecventa scolara stabila si foarte buna, datorita interesului familiei de a-si duce copiii la scoala si interesului pentru invatatura.

O alta nevoie a localitatii consta in asigurarea asistentei medicale. Cel mai apropiat centru de sanatate si dispensar se afla in Tismana. Astfel, pentru un tratament pe o perioada mai indelungata locuitorii trebuie sa se deplaseze la Tismana, lucru dificil mai ales pentru persoanele in varsta si copii, in conditiile in care nu este un mijloc de transport in comun intre sate si centru. In Tismana exista 4 medici de familie la o populatie de aproximativ 7000 de locuitori si un centru de sanatate unde functioneaza un medic si doua asistente, asistenta la acest nivel fiind satisfacatoare. Comuna dispune de asemenea de doua salvari, care acopera Tismana si cele 3 catune, inclusiv Topestiul.

Mijloacele de transport in comun constituie o problema mai ales in ceea ce priveste deplasarea spre Tismana: oamenii afirma ca "se deplaseaza cu ce pot, mai mult pe jos", singurul mijloc de transport (dimineata si seara) fiind spre Tg. Jiu, oras care se afla la 30 de km de Topesti.

Aprovizionarea cu produse alimentare se face de la centrele comerciale private din sat. Satenii nu au acces direct in sat la produse ne-alimentare, acestea achizitionandu-se din localitatile invecinate. Agentii economici intampina probleme mai ales iarna, cand, datorita starii proaste a drumurilor, exista dificultati in aprovizionare.

Principale activitati economice

Pana in urma cu cativa ani, principalele activitati economice erau mineritul si industria forestiera, activitati care acaparau forta de munca din localitate. Minele importante din zona, aflate la 30-40 de km departare sunt Motru, Rovinari, Matasari, locuri unde erau angajati in trecut majoritatea barbatilor din Topesti, numarul acesta reducandu-se la 5 persoane in prezent.

O situatie asemanatoare vizeaza si industria forestiera, unde erau angajati aproximativ 10 % din populatie, sau industria manufacturiera, care de asemenea a disparut (in Tismana s-a aflat una din cele mai renumite cooperative mestesugaresti ale tarii, unde erau angajati aproximativ 2400 de salariati, intreprindere care mai functioneaza in prezent cu 7, 8 lucratori). In aceste conditii, oamenii au revenit la activitatile agricole, si-au cumparat vite, agricultura de subzistenta fiind in prezent sursa principala pentru consumul propriu.

Tipuri si surse de venit

Vanzarea produselor agricole constituie o resursa redusa in privinta asigurarii veniturilor populatiei. Cele mai semnificative venituri banesti provin in prezent din pensii, alocatii pentru copii si venitul minim garantat. Populatia activa salariata este distribuita la cei cativa agenti economici din zona: "cativa lucreaza la intreprinderea de constructii hidroenergetice care urmeaza sa se inchida, altii la o mica hidrocentrala in zona, ale carei investitii sunt de asemenea pe final, unii la Ocol, la comercianti, alte cateva persoane fiind angajate in comert".

O sursa auxiliara de venit este cea provenita din activitati sezoniere (fructe de padure, ciuperci, castane).

Oportunitati viata sociala, relatiile dintre oameni, timp liber

Comparativ cu alte comunitati, respondentii evidentiaza un grad ridicat de capital social si o buna functionare a retelelor de intr-ajutorare; fiind un sat periferic, multe dintre nevoile legate de subzistenta se rezolva prin transferuri informale, acestea fiind de multe ori solutia la diversele probleme ale satenilor: oamenii comunica intre ei, se ajuta reciproc, mai ales la muncile agricole. Activitatile in care oamenii obisnuiesc sa se asocieze sunt: sapatul viei, cositul, pazitul vitelor. Faptul ca cei mai multi din sat sunt rezidenti, putini fiind veniti din alte parti si existenta unor familii numeroase, legate prin grade de rudenie (se mentioneaza ca sunt si 30-40 de familii cu acelasi nume), sunt elemente care motiveaza spiritul de intr-ajutorare si participarea la diferite activitati comunitare.

Aceste activitati sunt initiate de grupuri: grupurile au aparut ad-hoc, fiind organizate pe uliti, pe grupuri de familii sau pe grupuri de vecini, in jurul unor lideri informali. Conform respondentilor, acesti lideri locali sunt dascali in primul rand, pensionari proveniti din ofiteri, contabili, dar si muncitori si tarani agricultori.

Manifestarile de la caminul cultural si scoala, targurile organizate si festivalurile de dansuri populare, horele, sunt cateva dintre evenimentele mentionate de catre localnici ca facand parte din "viata satului".

Mediul, constientizarea problemelor de mediu

Una dintre problemele care afecteaza mediul inconjurator o constituie defrisarea padurii: gaterele sunt una dintre singurele surse de venit, exploatarea padurii nefiind reglementata in maniera stricta. De asemenea, nu exista un proiect de salubritate, iar resturile menajere se arunca pe camp sau in rauri. Este mentionata necesitatea organizarii unei forme de colectare a gunoiului menajer, oamenii fiind dispusi sa plateasca si o taxa in acest scop. Un exemplu de activitate de ecologizare o reprezinta participarea locuitorilor primavara la curatarea pasunilor.

II. PROIECTUL FINANTAT DE FRDS

Importanta pentru comunitate. Proiecte alternative

Primele informatii legate de existenta FRDS si de finantarea comunitatilor sarace au fost obtinute din presa. Liderul de proiect afirma:

Odata cu primirea documentatiei de la FRDS, luarea deciziei referitoare la care dintre nevoile comunitatii sa fie acoperite s-a facut in mod participativ, prin consultarea comunitatii.

Nevoile identificate la nivelul comunitatii au fost: repararea drumurilor, groapa ecologica, repararea scolii, repararea caminului cultural. Caminul cultural era, in opinia intervievatilor, in starea cea mai precara dintre aceste obiective. Acesta a fost construit exclusiv din contributia satenilor intre anii 1961-1965, valoarea simbolica pentru comunitatea din Topesti fiind semnificativa. Pentru cei din comunitate, proiectul FRDS a fost primul proiect de anvergura care a implicat probleme de management si de contabilitate.

Eseu: Subiecte examen de licenta Referat: PROIECT DIDACTIC Limba romana - propozitia subordonata completiva indirecta

Desi disputa referitoare la prioritatile comunitatii a vizat in special repararea drumului si renovarea caminului, optiunea pentru camin s-a bazat pe urmatoarele considerente:

Participarea comunitatii - implicare in faza de initiere (mobilizarea), contributii la derulare si finalizare

Comunicarea intre membrii grupului de initiativa, pe de o parte, si intre grupul de initiativa si comunitate, pe de alta parte, s-a facut pe mai multe planuri: discutii frontale, discutii personale, sedinte, adunari. Contributia comunitatii la proiect a constat in munca si in bani.

Aproximativ 50-60 dintre membrii comunitatii au contribuit prin munca, acestia provenind din toate categoriile sociale si de varsta. O contributie semnificativa a venit si din randul batranilor, respondentii mentionand faptul ca acestia au fost cei mai motivati, ei fiind cei care au construit caminul cu ani in urma.

Comparativ cu alte comunitati, Topesti este o localitate in care exista initiativa din partea satenilor sau cel putin a grupurilor reprezentative si capacitate de a influenta deciziile administratiei locale.

Grupul de initiativa din Topesti s-a remarcat prin modalitatea de organizare si de mobilizare a comunitatii. Practic oamenii vorbesc de mai multe "grupuri" de initiativa, in afara comitetului de conducere existand un alt palier format din 10 oameni -"initiatorii" - fiecare ocupandu-se de "ulita lui".

Primaria a participat cu 130 de milioane, bani care au fost utilizati pentru achizitia scaunelor si a meselor din camin.

Probleme - dificultati - conflicte

Erodarea increderii unei parti a comunitatii in proiect si in membrii grupului de initiativa. Proiectul a fost depus la FRDS in anul 2000, dar lucrarile efective de reabilitare a centrului s-au derulat pe parcursul anului 2005. Perioada derulata de la aprobarea proiectului pana la implementarea acestuia a generat suspiciune in randul comunitatii si o degradare profunda a imobilului deoarece finantarea s-a lasat asteptata: intre timp si au cazut tavanele, au putrezit podele, efectiv au ramas doar peretii si constructia trebuind refacuta. Suspiciunile vizau faptul ca au fost alocatii banii catre grupul de initiativa si acestia nu au ajuns la camin: ca urmare au existat si acuzatii, alimentate de presa, care vizau grupul de initiativa. Iar prelungirea perioadei a erodat increderea in proiect a membrilor comunitatii.

Devalorizarea grantului. Principala problema a fost cuantumul sumei cerut initial, care s-a devalorizat pe parcursul celor 5 ani: scaderea dolarului, scumpirea materialelor, degradarea accentuata a caminului au fost aspecte gestionate pe cai amiabile cu constructorul.

Relatia cu Primaria. La capitolul dificultati a fost mentionata relatia cu reprezentantii autoritatilor locale de dinainte de 2004: intentia acestora era de a manageria proiectul prin intermediul autoritatilor, nu prin comitetul de conducere al proiectului. Conform respondentilor, relatia cu noua conducere s-a imbunatatit semnificativ, iar sprijinul acordat in realizarea proiectului a fost considerabil.

Actorii cheie: grupul de initiativa, autoritatile locale, constructorul, Ocolul Silvic, Scoala, Biserica

Succesul proiectului este in mare parte datorat conlucrarii unui numar mare de institutii locale. Contributia cea mai importanta la realizarea proiectului este atribuita in mod categoric grupului de initiativa format din 5-10 oameni si comitetului de conducere, ei fiind cei care au gestionat mobilizarea oamenilor, relatia cu constructorul, relatia dintre finantator si constructor.

Membrii Fundatiei Tismana sunt cei care au depus documentatia, tot ei facand parte din grupul de initiativa, avand avantajul ca au participat la cateva training-uri de scriere de proiecte.

Calitatea relatiei cu autoritatile locale s-a schimbat semnificativ dupa schimbarea conducerii din 2004: fosta conducere a fost un factor care a blocat derularea proiectului. Actuala conducere a sprijinit grupul de initiativa, contribuind nu doar la sustinerea proiectului FRDS, dar si a altor activitati comunitare.

O alta institutie care a sprijinit acest proiect a fost Ocolul Silvic, acesta furnizand lemne de foc pentru centrala termica si lemne pentru lambriuri. Scoala si Biserica au avut un rol activ in mobilizarea comunitatii: preotul in timpul slujbelor ruga sa vina cetatenii la camin pentru diferite activitati, iar dascalii anuntau parintii la sedinte sa participe la activitatile necesare.

Asociatia Mosnenilor, formata din proprietari de pasuni alpine si de paduri, a fost o alta institutie ai carei membri au participat cu zile de munca pentru ca le-am spus ca le voi da un sediu in acest camin si chiar le-am creat posibilitatea desfasurarii sedintelor in acest centru comunitar, care se numeste "sediul ONG-urilor". (lider proiect Topesti).

Institutiile de la nivel judetean s-au implicat in sprijinirea activitatilor culturale ce au loc in acest centru comunitar.

Satisfactii referitoare la proiect

Satisfactia comunitatii in legatura cu realizarea proiectului vizeaza in principal frecventa de utilizare a caminului pentru realizarea de activitati comunitare:

hore populare (unde au venit aproximativ 250 de persoane)

prima piesa de teatru (la care au participat parinti si copii din comunitate)

inchirierea spatiului pentru evenimente familiale: botez, nunta, banchetul elevilor

intalniri ale oamenilor, de sarbatorile religioase - Paste, Craciun, Sfinti

intalniri ale Fiilor Satului

amenajarea unui centru de dezvoltare a traditiilor: mestesuguri - sculptura in lemn, arta casnica

infiintarea scolii de arte populare: pentru sectia Scolii Topesti, centrul cultural va fi folosit saptamanal pentru instruirea copiilor in dansuri populare, de catre instructorii de la Tg. Jiu, pentru participarea la diferite festivaluri judetene si interjudetene.

desfasurarea activitatilor unor ONG-uri: Asociatia Mosnenilor, Fundatia Tismana

discoteci de "buna calitate".

Sustenabilitate - implicarea in proiecte noi, implicare in proiecte/ activitati de dezvoltare locala, strategii participative de luare a deciziilor, transparenta in luarea deciziilor

Sustenabilitatea proiectului este asigurata prin urmatoarele: infiintarea unui comitet de intretinere a proiectului care va activa pe 10 ani de zile, subinchirierea unui spatiu unui agent economic care prin contract s-a obligat ca pe toata perioada de intretinere sa asigure centrul comunitar cu apa, curent electric, curatenie si protectia scaunelor, toaletelor si a salilor.

S-a reusit si identificarea altor surse de finantare de la Directia Judeteana de Tineret, care a acordat 15 milioane de lei pentru cercul de pictura, sculptura si dansuri. Activitatea acestor cercuri precum si activitatile de diseminare a informatiilor despre Uniunea Europeana, infiintarea biroului "Clubul Europa", (destinat diseminarii pe marginea unor programe europene: materiale obtinute de la delegatia Uniunii Europene, de la Directia Agricola Judeteana, invitarea unor experti pentru informarea despre programele Fermierul, SAPARD). Aceste activitati au mobilizat de asemenea cetatenii, in special tinerii interesati de mici afaceri in domeniul agricol. Aceste activitati care implica diverse categorii de populatie din comunitate sunt cele care asigura sustenabilitatea proiectului: indiferent de categoria de persoane intervievate, acestia afirma "caminul este al nostru", fiind intr-adevar un obiectiv cu multiple utilizari, in urma carora beneficiaza intreaga comunitate.

Se poate vorbi si de o sustenabilitate a grupului de initiativa: acesta s-a constituit ca persoana juridica in cadrul unei fundatii. Intre primarie si grupul de initiativa s-a stabilit un acord pe 10 ani, pentru intretinerea centrului comunitar.

Impactul proiectului

Imbunatatirea vietii sociale si culturale a satului. Cele mai notabile transformari rezultate in urma reabilitarii caminului cultural au constat in diversificarea si imbogatirea vietii sociale si culturale a satenilor. La capitolul realizari locale, interviurile releva insemnatatea pentru oamenii din Topesti a titlului de "sat european" si situarea localitatii printre primele sate din Romania care au obtinut acest titlu. Practic in perioada post-implementare, caminul a fost locul unor manifestari culturale care nu mai avusera loc de 20 de ani.

Conform unora dintre respondenti, principala realizare obtinuta prin reabilitarea caminului cultural este componenta de revitalizare a traditiilor culturale: cele cateva proiecte initiate de cadrele didactice din localitate au dus la implicarea caminului in unele evenimente "ale satului".

Imbunatatirea relatiilor dintre oameni si a capitalului social. Dincolo de rolul cultural al centrului comunitar, acesta a dobandit si un insemnat rol social in viata comunitatii: inainte oamenii se intalneau numai in carciumi, aici oamenii se intalnesc sa citeasca, sa se informeze pe diferite teme, sa desfasoare anumite activitati cultural-sportive, oamenii se socializeaza mai mult. Evenimentele organizate in cadrul centrului comunitar contribuie si la intretinerea relatiilor dintre comunitate si autoritati. Primaria, Politia, Ocolul Silvic, Autoritatea Fiscala, Prefectura, Directia Agricola sunt institutii care au participat la diversele activitati organizate in cadrul centrului comunitar. Analiza datelor releva si o evolutie a comunitatii in termen de dezvoltare a capitalului social.

A crescut frecventa cu care oamenii se intalnesc si frecventa cu care sunt organizate anumite evenimente comunitare. Dupa ce s-a renovat centrul comunitar, increderea oamenilor in capacitatea comunitatii de a realiza astfel de proiecte a crescut. Ca urmare au aparut si alte initiative: Grupul Mosnenilor incearca sa obtina titlu de proprietate pe un gol alpin si sa initieze un proiect FRDS, demersurile fiind destul de inaintate la acest moment: s-au intalnit cu reprezentantii FRDS, au participat la cateva intalniri de la Busteni si intentioneaza sa inainteze un proiect, s-au constituit in persoana juridica, au statut, au stampila, si intentioneaza sa depuna un proiect pentru un telescaun pentru agro-turisti. Finalizarea proiectului de renovare a centrului comunitar a constituit un factor motivational pentru acest grup.

Aceste initiative au aparut si ca urmare a unor experiente anterioare de cooperare comunitara, fiind mentionate mai multe exemple in care oamenii din sat s-au mobilizat pentru rezolvarea unei probleme de interes comun: repararea gardurilor de la cimitir, curatarea islazului in fiecare primavara, sprijinul parintilor copiilor pentru amenajarea salii de gimnastica la scoala, reparatii de drumuri, atat a ulitelor satului cat si a drumurilor de acces la terenurile oamenilor: cei care au pamantul in zona respectiva au un drum de acces si ei participa la repararea acestor drumuri. Mai ales daca iarna vin ploile si iau drumul, primavara trebuie sa-l reparam ca sa urcam cu carutele.

Dincolo de impactul la nivelul initierii altor proiecte de dezvoltare, proiectul FRDS a format si unele abilitati organizatorice si manageriale la nivelul membrilor grupului de initiativa. Mai mult, aceste abilitati sunt valorificate in continuare, prin externalizarea experientei respective: membrii grupului comunitar din Topesti i-au ajutat pe cei de la Obstea Nedea Mare sa se constituie ca persoana juridica, sa-si formeze un statut. Rezultatele sunt vizibile: aparitia unor noi grupuri de initiativa pentru diferite actiuni: grupuri de oameni care repara un cimitir, grupuri de oameni care revendica un gol alpin, grupuri de oameni care vor sa faca gardul din curtea scolii.

Incluziune sociala - implicarea participativa

Topesti este una dintre localitatile in care categoriile dezavantajate au participat cu succes la proiect. 5 dintre cele 10 persoane implicate in grupul de initiativa sunt femei; mai mult, in proiectul FRDS "Centrul fructelor de padure", implicarea femeilor este mai pregnanta. Referitor la implicarea altor categorii sociale, din comitetul de conducere au facut parte doua cadre didactice si un contabil, dar si 8 persoane fara nici un venit.

Nivelul scazut al veniturilor constituie un impediment pentru implicarea celor mai saraci din comunitate, mai ales intr-un comitet de initiativa. Interviurile concorda in a sublinia faptul ca, in absenta unor surse proprii de venit ale membrilor din comitetul de initiativa (pentru cheltuieli adiacente), proiectul nu s-ar fi realizat: resursele financiare au fost necesare pentru drumurile la Bucuresti ale membrilor grupului, drumuri la banca si alte activitati necesare obtinerii de acte si documentatii. In acest sens, se mentioneaza faptul ca, pentru un grup de initiativa format din persoane fara venituri aceste cheltuieli de transport ar fi fost imposibil de acoperit. Principala modalitate de implicare a celor mai saraci din comunitate s-a realizat sub forma contributiei in munca.

Impact asupra comportamentului asociativ in initierea unor actiuni comunitare sau in realizarea altor proiecte

La nivelul comunei se intentioneaza cautarea surselor de finantare pentru inca patru proiecte: infiintarea unui centru de prelucrare a laptelui, a unui centru de procesare a fructelor de padure la Gornovita, a unei sere la Ungureni si pentru infrastructura la Topesti.

Se poate afirma ca tipul de abordare a proiectului FRDS a generat efectele dorite: comunitatea s-a mobilizat pentru acest proiect, iar succesul acestuia a devenit un punct de pornire pentru accesarea altor fonduri.

III. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Proiectul de reabilitare a centrului comunitar din Topesti a fost un real succes in opinia tuturor intervievatilor. Pornind de la satisfactia celor direct implicati in proiect, pentru care incercarea de a face un centru de atractie pentru tineretul din zona si un punct de plecare in organizarea obstei a fost un exercitiu benefic de testare a propriilor abilitati, pana la efectele directe asupra spiritului comunitar, beneficiile in termeni de realizare a obiectivelor sunt semnificative. Satisfactia celor implicati de a reusi sa aduca bani din exterior in comunitate si sa demonstreze ca "se poate" au generat schimbari notabile sau, conform unuia dintre respondenti "am intrat intr-o noua etapa a gandirii a intregii comunitati, am progresat": Ca efect, au fost accesate alte fonduri iar depunerea de proiecte pentru diferite nevoi ale comunitatii a devenit "o moda" in sensul bun al cuvantului, la nivelul intregii comune. Interviurile releva faptul ca s-a reusit inclusiv schimbarea atitudinii Consiliului Local, in sensul deschiderii spre noile initiative ale satenilor.

Recomandarile fata de practicile FRDS vizeaza marirea granturilor pe toate proiectele, acordarea unui suport financiar pentru membrii grupului de initiativa, reducerea perioadei intre aprobarea finantarii si implementarea proiectelor, dar si relaxarea conditiilor de acordare a fondurilor (criteriile de saracie fiind din ce in ce mai greu de indeplinit). Principalele dificultati ale proiectului din Topesti au fost, conform celor intervievati, birocratia, sistemul prea complicat  (documente prea multe dar si durata de timp prea mare pana la finalizare). Pe de alta parte, experienta acumulata poate constitui un punct de plecare in aplicarea pentru noi proiecte si continuarea proiectelor existente. Recomandarea vizeaza in acest sens valorificarea grupurilor de initiativa formate si sprijinirea lor in activitati ulterioare (in special in proiecte cu finantari europene, unde gestionarea fondurilor va fi mai complexa). Totodata, au fost mentionate doua directii in care interventia FRDS ar fi utila pe viitor: sprijinirea / consilierea micilor intreprinzatori din mediul rural in scopul adaptarii la conditiile europene foarte dificile care sunt putin incompatibile cu nivelul de saracie al agricultorilor; organizarea unor traininguri de dezvoltare comunitara pentru organizatii non-guvernamentale, a unui set de programe pentru dinamizarea comunitatilor, si a unei activitati intense de facilitare la nivel comunitar, in scopul dezvoltarii spiritului civic si al capitalului social al comunitatii.