Sociologie
Inelul de logodna. semnificatia pietrelor inelului de logodnaINELUL DE LOGODNA. SEMNIFICATIA PIETRELOR INELULUI DE LOGODNA
Inelul de logodna dateaza din antichitate
cand inelele de aur erau si o forma de plata. Mirele ii oferea miresei un inel
de aur atat ca o plata partiala cat si ca un simbol al intentiilor lui sincere.
Asa se explica de ce, in prezent, majoritatea inelelor de logodna sunt din aur
galben sau alb. Inelul de logodna traditional este acela cu diamante. Se spune
ca "diamantele sunt cele mai bune prietene ale unei femei". Daca vrei sa
cumperi un inel cu diamant, trebuie sa tii cont de taietura lui, claritate ,
culoare si carate. Taietura se refera la felul in care piatra a fost modelata
rezultand mai multe forme: oval, lacrima, cea mai populara ramanand totusi
forma rotunda. Claritatea se refera la defecte de genul zgarieturilor, bulelor
sau crapaturilor. Diamantul este judecat si dupa culoare; cu cat aceasta este
mai clara, cu atat piatra este mai valoroasa. Caratul reprezinta marimea
pietrei, fiind cea mai importanta caracteristica a unui diamant. Atentie, insa!
Un diamant mare isi poate pierde din valoare daca prezinta impuritati. Pentru
inelul de logodna, aurul este cea mai buna alegere, dar vin puternic din urma
argintul si platina, in functie de gusturile personale. Amestitul. Comform traditiei, este piatra lunii februarie, fiind considerata simbol al fidelitatii si sinceritatii. Ametistul este un cuart de culoare violet purpuriu sau albastriu, folosit foarte mult in crearea diferitelor tipuri de bijuterii. Acvamarinul. Este piatra lunii martie. Culoarea acestei nestemate poate varia de la albastru transparent la albastru-verde sau verde. Simbolizeaza inteligenta si curajul. Granatul. Este piatra lunii ianuarie si este privita ca fiind simbolul prieteniei eterne. Granatul este o piatra semi-transparenta, de culoare rosu-inchis. Diamantul. Este piatra lunii aprilie si traditia spune ca protejeaza purtatorul de spiritele rele, reprezentand inocenta si fericirea matrimoniala. Majoritatea diamantelor sunt incolore dar altele pot avea o usoara nuanta de albastru deschis sau galben deschis.
Principiul acestei clasificari poate fi si mai mult spe-cificat. Se stie, intr-adevar, ca aceste parti constitutive din care e formata orice societate sint societati mai simple decit ea. Un popor este produs de reunirea a doua sau mai multe popoare care l-au precedat. Daca deci am cunoaste cea mai simpla societate care sa fi existat vreodata, atunci, n-ar trebui, pentru a face clasificarea noastra, decit sa urmarim modul in care aceasta societate se compune cu ea insasi si modul in care elementele ei se compun intre ele. "Am vazut, spune el, ca evolutia sociala incepe prin mici agregate simple; ca ea progreseaza prin unirea unora dintre aceste agregate in agregate mai mari si ca, dupa ce s-au consolidat, aceste grupe se unesc cu altele asemanatoare lor, pentru a forma agregate inca si mai mari. Clasificarea noastra trebuie sa inceapa prin societati de primul ordin, adica cu cele mai simple'4. Din nefericire, pentru a pune in practica acest principiu, ar trebui sa incepem prin a defini cu precizie ceea ce se intelege prin societate simpla. Or, in privinta definitiei, nu numai ca dl Spencer n-o formuleaza, dar el o crede aproape imposibila5. intr-adevar, simplitatea, asa cum o intelege el, consista in mod esential intr-un oarecare rudiment al organi-zarii. insa nu e usor sa spui cu exactitate in ce moment organizarea sociala este suficient de rudimentara pentru a fi calificata drept simpla; e o chestiune de apreciere. in con-secinta, formula data de el este atit de imprecisa, incit se potriveste oricarei societati. "N-avem nimic mai bun de fScut, spune el, decit sa consideram ca societate simpla pe aceea care formeaza un tot independent si ale carei parti coopereaza, cu sau fSra un centru care stabileste regulile, in vederea unor scopuri de interes public'6. insa exista numeroase popoare care satisfac aceasta conditie. De aici rezulta ca el amesteca, cam la intimplare, in aceeasi cate-gorie toate societatile mai putin civilizate. Ne imaginam cum poate arata, cu un asemenea punct de plecare, tot restul clasificarii sale. Se vad acolo invecinate, in cel mai uluitor amestec, societatile cele mai nepotrivite, grecii homerici pusi alaturi de fiefurile secolului al X-lea, dar sub organi-zarea bechuanilor; zulusi si fidjeni; confederatia ateniana alaturi de feudele Frantei din secolul al XIII-lea, eventual sub gradul de organizare a irochezilor si araucanilor. Cuvintul "simplitate' nu are sens definit decit daca semni-fica o absenta completa a partilor. Prin societate simpla trebuie deci sa intelegem orice societate care nu contine altele mai simple decit ea; care nu numai ca este redusa la un segment unic in acest moment, dar, mai mult, nu prezinta nici o urma de segmentare anterioara. Hoarda, asa cum am definit-o in alta parte7, corespunde exact acestei definitii. Este un agregat social care nu contine si nici n-a con-tinut vreodata in sinul sau nici un alt agregat mai elementar, ci se descompune imediat in indivizi. Acestia nu formeaza, inauntrul grupului total, grupuri speciale si diferite de cel precedent; ele sint juxtapuse in mod atomar. Se intelege ca nu ar putea contine o societate mai simpla; este protoplasma regnului si, prin urmare, baza naturala a oricarei clasificari. Este adevarat ca nu poate exista o societate istorica care sa aiba exact aceste semnalmente; dar, asa cum am aratat in cartea deja citata, cunoastem o multitudine de societati care sint formate, imediat si fara de alt intermediar, printr-o reunire de hoarde. Cind hoarda devine astfel un segment social in loc sa fie societate intreaga, ea isi schimba numele : se cheama clan, dar pastreaza aceleasi trasaturi constitutive. Clanul este, intr-adevar, un agregat social care nu se des-compune in nici un altul mai restrins. Se va face poate observatia ca, in general, acolo unde il gasim astazi, el contine o pluralitate de familii particulare. Dar, mai intii, din motive pe care nu le putem dezvolta aici, credem ca formarea acestor mici grupuri familiale este ulterioara clanului; apoi, ele nu constituie, la drept vorbind, segmente sociale, pentru ca nu sint diviziuni politice. Oriunde este intilnit, clanul constituie ultima diviziune a genului. Prin urmare, chiar atunci cind nu am avea alte fapte pentru a postula existenta hoardei - si sint unele pe care vom avea ocazia sa le aratam -, existenta clanului, adica a unei socie-tati formate printr-o reuniune de hoarde, ne da dreptul sa presupunem ca au fost la inceput societati mai simple care se reduceau la hoarda propriu-zisa si sa o consideram pe aceasta originea tuturor speciilor sociale. Odata stabilita aceasta
notiune de hoarda sau societate cu segment unic - conceputa fie
ca o realitate istorica, fie ca un postulat al stiintei - avem
punctul de sprijin necesar pentru a construi o scara completa a
tipurilor sociale. Se vor distinge tot atitea tipuri fundamentale cite feluri
exista, pentru hoarda, de a se combina cu ea insasi, dind
nastere la societati noi si, pentru aceasta, de a se
combina intre ele. Se vor intilni mai intii agregate formate printr-o
simpla reunire a hoardelor sau a clanurilor (pentru a le da noul lor
nume), fSra ca aceste clanuri sa fie asociate int
Opalul. Este piatra lunii octombrie si simbolizeaza
speranta. Aceasta nestemata este unica prin irizatia de culori. Rubinul. Acest corindon de culoare rosie este piatra lunii iulie
si simbolizeaza dragostea si angajamentul. Conform unei legende, daca rubinul
inelului de logodna se inchide la culoare atunci este semn ca relatia
respectiva se deterioreaza. Smaraldul. Este piatra lunii mai si reprezinta simbolul
armoniei in familie si a succesului in dragoste. Acest nestemat are culoarea
verde transparemt Safirul. Se spune ca aceasta piatra aduce sanatate si noroc
purtatorului. Este piatra lunii septembrie si reprezinta adevarul si
fidelitatea. Aceasta nestemata provine din aceeasi familie cu rubinul dar este
de culoare albastru intens. Topazul. O alta nestemata a fidelitatii este topazul,
piatra lunii noiembrie de o culoare ce variaza de la galben la gelben maroniu
transparent. Turcoazul. Este piatra lunii decembrie de culoare albastru,
verde albastrui sau verde. Se spune ca reprezinta prosperitatea.
|