Hasisul - forme de consum, efecte si pericole in caz de abuz, potentialul de a crea dependenta

Hasisul

Hasisul este un drog care se obtine din mugurii nefecundati ai plantei femele de Cannabis sativa L.ssp indica(canepa). Face parte din categoria drogurilor psihoactive slabe (blande). In general hasisul este inhalat prin fumare sau consumat cu alimente sau bauturi. Hasisul este doar rasina extrasa si purificata prin diferite procedee din marijuana, insa este mai activ ca aceasta. Canabisul este o planta ilegala in marea majoritate a tarilor lumii. Plantele de canabis au un procentaj foarte diferit de tetrahidrocanabinol THC in functie de specii, acestea provenind din diferite parti ale lumii. Marocul este principalul producator de hasis, cu 70% din productia mondiala. Droguri din aceasta categorie de substante: Hasisul (engl. 'pot', 'chocolate') este rasina secretata de glandele situate la nivelul frunzelor dar mai ales mugurilor de canepa (Cannabis). Hasisul se comercializeaza in 'bulgari' solizi sau placi presate si se prezinta - in functie de tara de origine - in nuante de culoare rosie, maronie, verde sau negru.

Hasisul si marijuana se poate fuma in forma pura sau in amestec cu tutun. Exista mai multe modalitati de a fuma:

fabricarea unei tigarete prin rularea continutului intr-o foita de hartie (engleza: joint);

la pipa;

folosirea unei narghilele sau a unui bong;

folosirea unui dispozitiv numit vaporizator (inhalarea vaporilor de apa cu THC) care dauneaza mai putin plamanilor.

Inhalate profund cu fumul, substantele active sunt absorbite de organism prin capilarele pulmonare. Efectul se instaleaza intre 30 de secunde si 5 minute dupa inceperea fumatului.
Hasisul se mai poate consuma si prin ingerarea unor alimente sau bauturi cu continut de THC. In cazul consumului de prajituri cu hasis (engleza Brownies), ceai, lapte sau alte produse precum uleiul (ce contine THC concentrat), efectul se instaleaza mai tarziu (dupa 1 - 2 ore).

Tetrahidrocanabinoidele (THC) sunt principalele substante psihoactive din marijuana; acestea produc un efect euforic. Alte substante, precum CBD, provoaca o stare de moleseala si meditatie (stoned) . Cannabisul are o istorie indelungata si plina de traditie, ca medicament. In tarile Orientului si Americii latine, aceste plante sunt puternic raspandite si au indicatii de consum medical si mai ales social.

Efectele biologice ale canabisului sunt reduse si aproape nesemnificative. Au fost constatate: scaderea frecventei pulsului, o umplere mai puternica a aselor conjunctivale (vasele sanguine de la nivelul conjunctivei ochiului), modificarea fluxului sanguin cerebral, corespunzand starilor de meditatie si concentrare. De asemenea, pot aparea simptome ca: scaderea tensiunsii arteriale, uscarea mucoasei bucale si faringiene, voma, diaree si senzatie imperioasa de foame.

Efectele psihice ale substantelor active din canabis depind in mod decisiv de personalitatea si mediul social al consumatorului, dar in general sunt similare. Se descriu diferite faze ale starii tipice de euforie (engl. 'cannabis high', 'social high'). Printre efectele initiale se numara adesea o stare de agitatie, insotita ocazional de stare de tensiune si anxietate, stari ce vor fi urmate in curand de o senzatie placuta de siguranta si ocrotire (germ. Geborgenheit). Urmeaza stari introspective si echilibrate, de un calm deosebit (eng. stoned). Alteori pot aparea oscilatii ale starii de spirit, rasul nemotivat alternand cu tacerea contemplativa. Este caracteristica intensificarea perceptiei mediului extern si intern. In cazul consumului in grup, aceste modificari pot determina o traire mai intensa a relatiilor de grup. Pierderea aptitudinilor critice pe durata starii de stupoare ('Rauschzustand') poate duce la perceperea defectuoasa a realitatii obiective. Consumatorul nu face fata intotdeauna intensitatii trairilor noi, ceea ce poate duce la aparitia unor stari de anxietate severa. Ameteala dupa canabis nu are aceeasi evolutie in toate cazurile, exista si stari euforice atipice. Rareori, consumul de canabis poate simula, agrava sau declansa psihoze schizofreniforme.

Dependenta fizica de substantele active din canabis nu a putut fi demonstrata pana in prezent. Aparent, nu exista simptome de sevraj fizic pur dupa oprirea consumului. Chestiunea dependentei psihice este dificil de apreciat si depinde de definitia termenului. Tiparele comportamentale ce apar in prezent in urma consumului de cannabis corespund definitiei de 'drug dependence' (dependenta de droguri) formulata de OMS: 'Dependenta psihica si/sau fizica a unui individ de un drog, consumat periodic sau continuu.' Majoritatea consumatorilor iau hasis sau marijuana aproximativ o data-de doua ori pe saptamana, de regula intr-un 'peisaj social' in care, in trecut, ar fi fost obisnuit consumul de alcool. De regula, aceasta categorie de consumatori poate abandona consumul de canabis fara a suferi de simptome de sevraj psihic, timp de mai multe saptamani/luni. Creste insa numarul consumatorilor care fumeaza zilnic si al caror ritm de viata, sentiment de siguranta si stare generala este sensibil tulburata fara droguri. La astfel de consumatori, renuntarea dupa o lunga perioada de abuz poate duce la neliniste, alterarea starii psihice si tulburari de somn. Timpul de injumatatire al THC la persoanele neobisnuite cu hasisul este de 50 pana la 60 de ore, in timp ce la persoanele obisnuite scade la aproximativ jumatate. Aceasta observatie sugereaza o toleranta semnificativa in cazul consumului cronic al substantei

Pana acum, nu au putut fi demonstrate modificari organice majore. Riscurile pentru sanatate sunt apreciate, in ansamblu, a fi mai mari decat cele care apar in cazul tabagismului. Cercetarile au evidentiat modificari hepatice, pulmonare (continutul de gudron al substantei inhalate prin fum este mult mai mare ca la tutun) si mai ale ales psihotice. Comunicarile despre modificari ale echilibrului hormonal, sistemului enzimatic, sistemului imunitar si la nivelul materialului genetic uman nu au putut fi demonstrate experimental pana in present.