Filiatia fata de tata

Filiatia fata de tata

Conflicte de paternitate(dubla paternitate):

Conflictul de paternitate desemneaza situatia in care unui copil i se atribuie 2 paternitati datorita faptului ca este conceput in timpul primei casatorii si nascut in timpul celei de-a 2-a casatorii.

El poate sa apara in urmatoarele situatii:

1.femeia se recasatoreste si la mai putin de 300 zile de incetarea, desfacerea, declararea nulitatii sau anularea primei casatorii, naste un copil .

2.sotul este declarat mort prin hotarare irevocabila, apoi sotia se recasatoreste si la mai putin de 300 de zile de incheierea celei de-a 2-a casatorii, naste un copil, iar sotul declarat mort reapare si anuleaza hotararea declarativa de moarte.

3.sotia incalcand principiul monogamiei se afla in acelasi timp in 2 casatorii si naste un copil

Rezolvarea conflictelor de paternitate este in sensul ca se acorda intaietate copilului nascut in timpul casatoriei fata de cel conceput in timpul casatoriei, astfel ca in situatiile de mai sus este considerat tata al copilului, sotul mamei din ce-a de-a 2-a casatorie.

Daca se inlatura aceasta prezumtie, renaste de drept prima prezumtie, fiind considerat tata al copilului, sotul mamei din prima casatorie.

Tagaduirea paternitatii din casatorie(actiunea in tagada paternitatii) :

Tagaduirea paternitii inseamna negarea acesteia prin cale judecatoreasca, urmarindu-se rasturnarea prezumtiilor de paternitate.

Codul familiei nu prevede cazurile in care poate fi introdusa aceasta actiune si stabileste doar in termeni generali ca ea este admisibila ori de cate ori este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului.

Aceasta situatie se poate datora unor imprejurari diferite cum ar fi :

1.imposibilitatea fizica de a procrea

2.imposibilitate materiala de coabitare (datorata absentei indelungate, detentie etc.)

3.imposibilitate morala de coabitare(ex.conflicte grave dintre soti)

Competenta apartine judecatoriei de la domiciliul paratului

Actiunea poate fi introdusa de sotul mamei, de mama copilului sau de copil.

Procurorul poate introduce actiunea in conditiile codului de procedura civila .

Cu privire la calitatea de parat pot sa existe urmatoarele situatii:

1.cand actiunea o introduce sotul mamei, parat este copilul

2.cand actiunea o introduce mama, parat este sotul acesteia

3.cand actiunea o introduce copilul, parat este sotul mamei

In toate cazurile mama copilului va fi si tata daca nu a introdus personal actiunea.

Actiunea in tagaduirea paternitatii, indiferent de titular se prescrie in termen de 3 ani care se calculeaza in principiu de la data nasterii copilului.

Ca exceptie, daca actiunea o introduce sotul mamei, termenul se calculeaza de la data cand a luat cunostiinta de nasterea copilului.

In privinta copilului, daca actiunea nu a fost introdusa in timpul minoritatii acestuia, el o poate porni in termen de 3 ani de la data cand a devenit major.

Referat: Dimensiunile creativitatii la matematica Referat: Metoda - tehnica prin care continutul este comunicat cu scopul de a atinge obiectivele formarii

Sub aspect probator este admisibil orice mijloc de dovada admis de lege cum ar fi interogatoriu, inscrisuri, martori etc.

Un mijloc de proba frecvent folosit in acest proces este expertiza medico-legala care imbraca mai multe forme cum ar fi :

1.expertiza serologica ce se refera la transmiterea grupelor sanguine de la parinti la copil

2.expertiza antropologica se refera la transmiterea unor particularitati anatomice de la parinti la copil cum ar fi fizionomia fetei, malformatii, boli ereditare etc. aceasta expertiza se poate realiza numai dupa varsta de 3 ani a copilului

3.expertiza dermatoglifica se refera la transmiterea ereditara a desenelor papilare 

4.expertiza genetica se refera la transmiterea proprietatilor ereditare de la parinti la copii

In raport de probele administrate, instanta admite sau dupa caz respinge actiunea in tagada paternitatii.

Hotararea irevocabila de admitere a actiunii are ca efect faptul acel copil devine in mod retroactiv din afara casatoriei, fara paternitate stabilita.

Aceasta schimbare de stare civila produce consecinte cu privire la nume, ocrotirea parinteasca, domiciliu, obligatia de intretinere etc.

Contestarea paternitatii din casatorie :

Contestarea paternitatii din casatorie inseamna negarea acesteia pe cale judecatoreasca, urmarind inlaturarea aplicarii gresite sau frauduloase a prezumtiilor de paternitate.

Aceasta actiune este admisibila cand copilul a fost inregistrat gresit ca fiind din casatorie si avand ca tata pe sotul mamei desi parintii nu au fost niciodata casatoriti sau copilul s-a nascut inaintea casatoriei lor ori dupa 300 de zile de la incetarea, desfacerea, declararea nulitatii sau anularea casatoriei.

Competenta apartine judecatoriei de la domiciliul paratului .

Actiunea poate fi introdusa de orice persoana interesata inclusiv de catre copil.

Calitatea de parat o are copilul daca actiunea este introdusa de sotul mamei, iar daca acel copil introduce actiunea este parat prezumtivul tata.

Actiunea este imprescriptibila.

In proces este permis orice mijloc de proba recunoscut legal .

Hotararea irevocabila de admitere a actiunii, are ca rezultat faptul ca acel copil este considerat retroactiv ca fiind din afara casatoriei.

Aceasta schimbare de situatie juridica, produce consecinte cu privire la nume, domiciliu, ocrotire parinteasca obligatia de ntretinere etc.

Paternitatea din afara casatoriei :

Filiatia fata de tatal din afara casatoriei, se poate stabili prin recunoastere sau prin hotarare judecatoreasca.

Stabilirea paternitatii.filiatiei fata de tata prin recunoastere :

Recunoasterea de paternitate este actul prin care un barbat declara(marturiseste) ca un anumit copil este al sau.

Aceasta recunoastere are o natura juridica complexa de act juridic unilateral si de mijloc de proba(in ce priveste marturisirea)

Ea prezinta urmatoarele caractere juridice :

1.este irevocabila chiar cand este facuta prin testament

2.este declarativa producand efecte retroactiv

3.este opozabila eroga omnes

4.este un act personal putand fi facuta si prin mandatar cu procura speciala si autentica

5.este facultativa in sensul ca vointa de a recunoaste trebuie sa fi libera

6.este un act juridic pur si simplu nesusceptibil de modalitati.

7.este un act juridic solemn putand fi facut numai in formele prevazute de lege

Pentru recunoastere nu se cere o capacitate anume , fiind suficienta existenta discernamantului.

Poate fi recunoscut numai copilul in afara casatoriei, indiferent daca este minor/major.

Deasemnea poate fi recunoscut nu numai copilul nascut ci si cel doar conceput.

Copilul decedat poate fi recunoscut numai daca a lasat descendenti firesti.

Recunoasterea imbraca urmatoarele forme :

1.declaratie la serviciul de stare civila facuta fie la inregistrarea nasterii , fie ulterior.

2.inscris autentic

3.testament

Principalul efect al recunoasterii consta in stabilirea paternitatii copilului fata de acel barbat.

Acesta ramane copil din afara castoriei cu paternitatea stabilita ; in acelasi timp se produc efecte cu privire la nume, domiciliu, ocrotire parinteasca, obligatia de intretinere etc.

Recunoasterea de paternitate poate fi contestata daca nu corespunde realitatii, aceasta se realizeaza pe cale judecatoreasca in fata judecatoriei de la domiciliul paratului .

Atiunea poate fi introdusa de orice persoana interesata inclusiv de autorul recunoasterii.

Este admisibil orice mijloc de proba permis de lege, iar actiunea este imprescriptibila .

Ca regula sarcina probei apartine reclamantului, insa cu titlu de exceptie codul familiei prevede ca daca recunoasterea este contestata de mama de cel recunoscut sau de descendentii aceastuia, dovada paternitatii este in sarcina autorului recunoasterii sau a mostenitorilor sai.

Admiterea actiunii prin hotarare irevocabila are ca efect retroactiv inlaturarea paternitatii stabilite prin acea recunoastere.

Recunoasterea este lovita de nulitate absoluta in urmatoarele situatii :

1.cand se refera la copii care beneficiaza de prezumtii legale de paterniate

2.cand se refera la copii decedati din afara casatoriei care nu au lasat descendenti firesti

3.cand emana de la un barbat lipsit de o vointa constienta

4.cand nu a fost facuta de tata personal sau prin mandatar cu procura speciala si autentica

Nulitatea relativa a recunoasterii este atrasa de vicierea consimtamantului prin eroare, dol sau violenta.

Indiferent de natura nulitatii, este necesara o actiune in justitie care se judeca de judecatoria de la domiciliul paratului .

Aceasta actiune poate fi pornita de orice persoana interesata la nulitatea absoluta si doar de autorul recunoasterii la nulitatea relativa.

In primul caz actiunea este imprescriptibila, iar in cazul secund se prescrie in termen de 3 ani care curge de la momente diferite in raport de viciul de consimtamant invocat.

In acest proces se poate administra orice mijloc de proba admis de lege .

Hotararea irevocabila de admitere a actiunii, inlatura retroactiv paternitatea stabilita prin recunoastere.