EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOL

Alcolismul poate fi considerat o boala cronica ce implica abuzul de alcool si inabilitatea individului de a se controla din punct de vedere al consumului. Efectele psihice, sociale si fiziologice tind intr-un mod progresiv catre rau. Componenta chimica alcoolului afecteaza aproape fiecare celula din corpul omenesc, inclusiv cele ale centrilor nervosi. Dupa un consum indelungat, creierul se adapteaza la schimbarile produse de alcool si individul devine dependent.Efectele consumului de alcool asupra individului se manifesta prin aparitia unor tulburari de nutritie care variaza in functie de subiect, instalindu-se in mod disimulat, fie in sensul unui surplus de greutate, al obezitatii, fie in sensul contrar, al unei pierderi mari de greutate.In acest moment poate incepe depistarea clasicelor stigmate ale alcoolismului cronic: tremuraturi, crampe in pulpele picioarelor, cosmaruri nocturne, tulburari digestive, anorexie si secretie abundenta de sputa. Uneori subiectul prezinta deja o anumita incetineala, tendinta anormala spre oboseala; el se plinge de impotenta sexuala si dezvolta teme ipohondrice.

Dupa un anumit timp, subiectul incepe sa prezinte anumite semne de degradare morala si intelectuala; el bea "ca toata lumea", afirma ca scuza. Degradarea psihica se face simtita mai ales in sfera morala si afectiva. Putem zice ca simtul moral este solubil in alcool. Tulburarile de dispozitiesi de caracter nu intirzie sa apara:explozii subite de maniesi de gelozie, disuctii banale, virand repede spre tragic, scene de violenta nejustificate, maltratari ale copiilor, abandon cinic al familiei. Suntem surprimsi dintr-o data cand aflam despre o fata lipsita de delicatete, de un atentat la moravuri;munca devine neregulata, instabilitatea locurilor de munca tradeaza slabul randament profesional.

La femei, tulburarile de dispozitie si de caracter, purtarea imorala indica intoxicarea;la femeia care nu iese deloc in lume, dar care deseori bea clandestin, acest alcoolism, mai frecvent decat se crede este disimulat; el se manifesta sub forma de atacuri isteriforme sau cataleptoide, mai rar delirante.

Alcoolicilor le sunt afectate emotiile, ratiunile, iar ganidrea este influentata. Severitatea acestei boli este direct influentata de anumiti factori, precum: genetica, psiholoiga, cultura si raspunsurile la durerea fizica. Efectele principale ale alcoolismului asupra individului ar fi: anxietatea sau depresia, insomnia, durerea cronica si stres in activitatile intreprinse. De asemenea, bautul in mod abuziv duce la aparitia conflictelor familiale.

Avand in vedere faptul ca s-a constatat ca aproximativ 100.000 de oameni au murit din cauza abuzului de alcool, se poateb afirma cu siguranta ca alcoolul reduce perioada de viata cu pana la 12 ani. Cel putin in America, este a doua principala cauza a decesului, dupa fumat. Modurile in care alcoolul ucide, difera, cele mai des intalnite la persoanele care consuma alcool intr-un mod regulat fiind accidentele, actele de violenta si cancerul. Ca si la droguri, si supradozele de alcool pot ucide. Supradoza de alcool este cel mai des intalnita la adolescenti, care, din dorinta de a-si impresiona prietenii cu abilitatea lor, veau foarte mult alcool, nemaiputand controla apoi efectele.

Alcoolul joaca un rol important si in accidentele rutiere, fiind cauza a peste jumatate din ele, mai putin de doua pahare putand face imposibila conducerea automobilului.

Persoanele alcoolice risca adesea sa faca cancer al cavitatii bucale, laringelui, de ficat, precum si alte boli cum ar fi ciroza, gastrita, ulcerul si pancreatita. Se estimeaza ca in tarile occidentale aproximativ pana la 25 de centi din fiecare dolar cheltuit pentru probleme de sanatate sunt cheltuiti pentru probleme cauzate de consumul de alcool.

Este necesar sa examinam cazurile de abuz si sa intelegem efectele daunatoare ale alcoolului, pentru ca ifecare dintre noi sa poata lua o decizie rationala s iocnstienta cu privire la consumul acestui drog. Alcoolul este un drog, o substanta chimica care schimba modul de functionare a organismului. Daca utilizarea lui este larg raspandita, nu inseamna ca este sanatos sa il folosim. Este un drog care tulbura mintea si care schimba reactiile chimice din creier, afectand modul de a gandi, a simti, a vorbi si a se misca al oamenilor. Multe din aceste efecte sunt periculoase si pot fi chiar fatale.

Pe langa efectele alcoolului asupra individului vom discuta mai jos si despre celelalte efecte pe care le are consumul abuziv de alcool.

EFECTE PSIHICE

Pe masura ce alcoolul circula prin sange, el ajunge la toate partile organismului. In citeva minute el ajunge si la creier. Studii mai precise despre actiunea particulara a alcoolului asupra functiilor psihice au stabilit ca alcoolul provoaca o exaltare trecatoare a cursului ideilor si a imaginatiei in detrimentul puterii de concentrare si reflexie. Alcoolul este sedativ si depresiv, el incetineste activitatea creierului. Prin efectul sau el afecteaza mai ales memoria, impiedicand atat stocarea cat si obtinerea informatiei, precum si abilitatea de gandire. Astfel, din totalitatea alcoolicilor ce intra in unitatile de tratament specific, 45-70% prezinta deficite specifice in abilitatea de rezolvare a problemelor, gandire abstracta, performanta psihomotorie si dificultati de memorare (Tabakoff si Petersen, "Brain damage and alcoholism, The Counselor" 1988). La alcoolicii severi apar afectari cerebrale cu o rata de aparitie de 10% din cazuri precum sindromul amnestic alcoolic sau sindromul Korsakoff si dementa alcoolica (Lishman WA "Cerebral disorder in alcoholism:Syndromes of impairment, Brain") 1981.

Alcoolul poate deteriora atat vederea cat si auzul. Gustul, mirosul si pipaitul pot fi, de asemenea, afectate. Intrucat toti muschii sunt sub controlul creierului, acest control este tulburat chiar si de cantitati mici de alcool. Aceasta deteriorare poate duce in timp la pierderea coordonarii si a puterii de reactie.

Consumul abuziv de alcool se caracterizeaza printr-o ingerare frecventa de alcool, in cantitati mari provocand permanent ingustarea constiintei, mergand de cele mai multe ori pana la pierderea cunostintei. Acest tip de consum are multe similaritati cu consumul dependent, instalarea dependentei fiind doar o problema de timp. La 30-40% dintre consumatori apar tulburari psihice, cum ar fi: amnezia alcoolica, fenomene halucinogenesi chiar apoplexie, viziuni aberante, anxietate puternica, ajungandu-se la incapacitatea de a mai distinge realitatea obiectiva de imagini haotice provocate de alcool. Pot aparea si polinevrite toxice cand sunt afectati nervii periferici; persoanele prezinta tulburari de mers, logoree, pierderea autocontrolului, iar consumul indelungat de alcool duce la dementa (in 20% din cazuri boala este provocata de alcool).

Se cunoaste efectul efectul bifazic al alcoolului. Atat timp cat alcoolemia este in crestere, rezultatul este euforia. Cand curba alcoolemiei este in coborare rezultatul este iritabilitatea si tristetea. Dar acest aspect bifazic se pastreata si in evolutia in ani a consumului de alcool. La debut este mai euforizant. Dupa un numar de ani este mai ales disforic si depresiv. Alcoolul exacerbeaza eventualele simptome prezente: anxietate, depresie, confuzie, simptome psihotice.

S-a constatat ca dintre bolnavii care prezinta un sindrom depresiv si sunt consumatori de alcool, 90% au ca diagnostic primar o entitate de alcoolism. Riscul pentru urmasii alcoolicilor de a face depresie este de 20% fata de 5-10% pentru cei din populatia generala. O alta cercetare arata frecventa crescuta a depresiei la copiii alcoolicilor adoptati de catre familiile de nealcoolici. (M. Schukit, 1986-citat 1 p. 15-16)

Afectiunile psihice induse de alcool acopera o gama larga de tulburari psihiatrice. Trecand in revista cele doua sisteme taxonomice majore ( ICD 10, DSM IV), se observa ca, practic, toate marile sindroame pot fi determinate de consumul de patologic de alcool ( tulburari psihotice, afective, anxioase, de personalitate, tip demential, etc. )

Consumul nociv de alcool determina unele afectiuni: intoxicatie acuta, utilizare nociva, sindrom de dependenta, starea de sevraj, in care relatia consum de alcool-tulburare psihica este directa si unidirectionala. In unele cazuri, insa, cum ar fi: tulburari pshiotice induse de alcool, cele dispozitionale, anxioase, dementiale sexuale si ale somnului, relatia este mai complicata. Cel putin cateva studii au relevat faptul ca tulburarea legata de alcool poate fi la randul ei favoritata sau uneori chiar determinara de o conditie psihica precedentara.

Tulburarile legate de alcool listate in DSM IV sunt

1. Dependenta de alcool.

2. Abuzul de alcool.

Ambele sunt tulburari ale utilizarii alcoolului.

1. Intoxicatia cu alcool.

2 .Sevrajul de alcool.

3. Dementa indusa de alcool.

Tulburari amnezice.

5. Tulburari psihotice: - cu delir

- cu halucinatii.

6. Tulburari dispozitionale induse de alcool.

7. Tulburari anxioase induse de alcool,

8. Tulburari sexuale induse de alcool.

9. Tulburari ale somnului induse de alcool.

10. Tulburari nespecifice induse de alcool.

Tulburari legate de alcool listate in ICD 10 sunt:

1. Intoxicatie acuta.

2. Folosirea daunatoare.

3. Sindromul de dependenta.

Sindromul de sevraj.

5. Tulburari psihotoce.

6. Sindrom amnezic.

7. Tulburari reziduale si tulburari psihotice cu debut tardiv:

-flashback-uri

-tulburari de persnalitate sau comportamentale

-tulburari reziduale dispozitionale

-dementa

-alte tulburari cognitive persistente

-tulburari psihotice cu debut tardiv

8. Alte tulburari mentale si comportamentale.

9. Tulburari nespecificate.

2. EFECTE ASUPRA ORGANISMULUI

Alcoolul spre deosebire de mancare, nu este digerat in stomac si intestine. Cind alcoolul ajunge in stomac, o parte din el trece in celulele stomacului si apoi in circuitul sanguin. Restul trece in intestinul subtire si apoi direct in sange. Acesta patrunde in sange la o jumatate de ora dupa ce a fost ingerat, atingand cota maxima la o ora si scazand foarte lent in 24 de ore. Pe aceasta constatare - datorata lui Nicloux (1896) - se bazeaza dozarea alcoolului in sange, test de mare valoare in practica medico-legala.

Impregnarea cu alcool a tesuturilor si organelor depinde de cantitatea de alcool consumata si de capacitatea de metabolizare a ficatului.

La o alcoolemie de 5g la mie survine moartea. Peste 90% din cantitatea de alcool consumat este metabolizata la nivelul ficatului, o cantitate mica este metabolizata la nivelul peretelui gastric, iar restul se elimina nemodificat prin urina, transpiratie si respiratie. Exista o corelatie intre nivelul alcoolemiei si manifestarile clinice ale consumatorilor. Astfel, cercetarile psihologice au aratat ca, la o alcoolemie de 0,15g la mie apare o marire a timpului de reactie; alcoolemia de 0,5g la mie provoaca starea de intoxicatie usoara cu o senzatie de caldura, marirea timpului de reactie, scaderea inhibitiilor. La 1,5g la mie apare statea de betie, caracterizata de reducerea raspunsului la stimuli, somnolenta, deprimare, varsaturi, lipsa de concentrare, logoree, slabirea judecatii, pierderea autocontrolului. La 3,5g la mie se constata o stare severa de intoxicatie asociata cu scaderea temperaturii si a tensiunii arteriale, cu tulburari de respiratie, ajungindu-se chiar la coma, pentru ca la 5g la mie sa survina moartea. Aceste cifre sunt aproximative, deoarece variaza in functie de particularitatile individuale.

Cantitatea de alcool care nu va fi descompusa prin arderi interne isi va indrepta actiunea nociva asupra intregului organism, si in special asupra tubului digestiv, ficatului si sistemului nesvos.

Alcoolul poate afecta tesuturile care protejeaza stomacul si laringele. Chiar si in cantitati mici, alcoolul creste secretia sucurilor digestive din stomac si creaza o senzatie de foame. Iritarea constanta a invelisului stomacului poate produce gastrita, care este o inflamatie cronica a mucoasei. Bautori mai acuza dureri si arsuri la nivelul stomacului, greturi si varsaturi. Acestea pot fi semnele unor afectiuni precum ulcerul gastric sau duodenal, care se pot complica prin aparitia unor hemoragiisi perforatii care necesita interventia chirurgilor.

Mancarea poate incetini absortia alcoolului in singe aproape cu 50%. Mancarurile grase, alaturi de proteine, cum sant laptele si branza il pot proteja pe cel care bea de a se intoxica prea repede. Gradul de intoxicatie este determinat de cantitatea de alcool consumata o singura data, precum si de viteza cu care a fost consumata. Consumul lent si in doze mici permite ficatului sa oxideze alcoolul consumat mult mai eficient decat daca este consumat dintr-o data. Rezultatul ar fi un grad mai mic de intoxicatie.

S-a facut mare caz, la un moment dat, de valoarea alimentara a alcoolului. Este cert ca o portie mica de alcool ingerata poate fi descompusa prin ardere in organism. Maurel a fixat-o la32g pe zi pentru un om de 65 kg care munceste in aer liber. Un gram de alcool poate furniza sapte calorii, dar, dincolo de pragul de toleranta, alcoolul nu mai este ars si isi reia toate efectele nocive. Aceasta teorie a alcoolului - aliment, exploatata in mod cinic de sustinatorii alcoolului, trebuie redusa la justa ei valoare. Attwater si Benedict, ale caror experiente servisera drept baza de pornire pentru o publicitate tipatoare, au concluzionat ei insisi ca: "Alcoolul este un aliment; da, dar este un aliment rau, este un aliment detestabil".   

Alcoolul trebuie descompus de ficat in diozid de carbon si apa, inainte de a fi eliminat din organism. Ficatul nu poate descompune o data decat cantitati mici. Restul alcoolului circula in sange pana ce ficatul va fi din nou capabil sa-l descompuna. Cand ficatul devine foarte slabit, apar simptome in tubul digestiv si in sistemul circulator. Afectiunile ficatului cauzate de alcool constitue unele din cele mai grave consecinte ale consumului prelungit de bauturi alcoolice.

Eseu: Fisa de evaluare - cuvantul potrivit si dictare (c, o, l, E, C, L, O) Eseu: Alternativa educationala ,, montessori''

Ciroza alcoolica este cea mai avansata forma a afectiunilor ficatului si "apare la subiectii care au consumat zilnic pe perioade de 10-20 de ani mai mult de 100ml de vodca de 80 de grade sau alte bauturi similare" (Senior et al. 1988; National Institute on Alcohol Abuze and Alcoholism 1993). Aceasta este definitia generala, dar ciroza se poate dezvolta mult mai repede la unii indivizi, in special la femei. Fara un transplant de ficat ciroza alcoolica avansata conduce inevitabil la moartea pacientului.

In ultimii zece ani numarul cazurilor de ciroza inregistrate la cele mai mari trei spitale din Timisoara a crescut semnificativ. In 1988 aproximativ 50 de pacienti sufereau de ciroza pe cand in 1996 numarul acestora crescuse la 400. In 1991, 25562 de oameni au murit de ciroza in USA, aceasta boala fiind a 11-a cauza de deces. (Dufour MC: "Twenty-five years of alcohol epidemiology, 1995"). Romania se afla pe locul al doilea dupa Ungaria avand o rata de mortalitate de 32,9 decese la 100000 de locuitori in perioada 1983-1984, cu o crestere de 51,9% fata de perioada 1974-1976. Putem deci concluziona ca numarul afectiunilor medicale generate de alcool este in crestere si ca starea sanatatii populatiei s-a deteriorat.

Studiile de epidemiologie au aratat legatura dinrtre consumul abuziv de alcool si unele forme de boli cardiovasculare precum cardiomiopatie, hipertensiune si alte boli coronariene. Din toate cardiomiopatiile , 21 pana la 32% sunt date de alcool. Pe de alta parte, a fost bine demonstrat rolul alcoolului ca factor de risc in geneza ischemiei miocardice si in hipertensiunea arteriala. Abstinenta dupa un consum indelungat de alcool normalizeaza valorile hipertensive sau anomaliile electrocardiografice (Arria AM, van Thiel DH: "The epidemiology of alcohol-related chronic disease,1992")

Doua tipuri de cercetati leaga alcoolul de cancer: cercetarile epidemiologice care au aratat o asociatie intre consumul de alcool si unele tipuri de cancer si cercetarile care au aratat mecanismul prin care alcoolul contribuie la dezvoltarea cancerului.Astfel s-a demonstrat ca 2-4% dintre toate formele de cancer pot fi imputate direct sau indirect alcoolului (Rothman KJ "The proportion of cancer attributable to alcoohol consumption, Preventive Medicine, 1980"). Cele mai consistente date leaga consumul de alcool de cancerul tractului digestiv, in primul rand cancerul de faringe si esofag si apoi de stomac. Se mai mentioneaza favorizarea cancerului primar al ficatului, cancerul de san si cancerul de pancreas.

Alcoolul joaca un rol important in geneza traumatismelor. Conform lui A.Lowenfels si T.Miller ("Alcohol and trauma,1984") intoxicatia cu alcool este asociata cu 40-50% din accidentele de trafic mortale, 25-35% accidente de trafic nemortale, peste 64% incendii si arsuri, 48% accidente prin hipotermie si degeraturi, peste 20% suicid, peste50% in crime( victime si criminali).

La femeile gravide, consumul de alcool poate produce aparitia unor avorturi spontane, nasterea de copii morti sau cu greutate foarte mica. Unii copii, nascuti de mame care beau excesiv,pot prezenta sindromul alcoolic fetal. Jones si Smith au definit in 1973 in lucrarea "Recognition of the fetal alcohol syndrome in early infancy" sindromul fetal de alcool ca anormalitate ce se observa la copiii nascuti din mame alcoolice. In 1989, Sokol si Claren ("Guidelines for use of terminology describing the impact of prenatal alcohol on the offspring") au propus criteriile : dezvoltare intirziara ( greutate si talie), afectarea sistemului nervos central ( tulburari neurologice, disfunctii comportamentale, afectare intelectuala,etc), un facies caracteristic. Dar cele mai sugestive aspecte ale sindromului fetal de alcool sunt handicapul mental si hiperactivitatea.

Consumul abuziv de alcool determina si aparitia dezinhibitiei, care predispune la relatii sexuale intamplatoare, soldate cu contactarea unor boli venerice sau chiar al virusului HIV care transmite SIDA. Relatia dintre alcool si sex este complexa in parte din cauza raspunsului individual la alcool si a faptului ca efectele sunt atat de crestere cat si de supresie a raspunsului sexual la stimuli adecvati. Exista insa o unanimitate asupra rolului alcoolului asupra dezinhibitiei sexuale si a comportamentului sexual deviant. Astfel, unul din studiile in materie raporteaza ca abuzul de alcool a fost incriminat in 48% in incest, 55% in exhibitionism si 48% in violuri cu violenta.("Rada RT, Kellner R, Laws DS:Drinking, alcoholism and the mentally disordered sex offender" 1978). De asemenea. unul din cele mai puternice efecte ale alcoolismului este aparitia impotentei la barbati si a infertilitatii la femei.

Greutatea organismului reprezinta un factor determinant pentru efectul alcoolului asupra organismului. Ficatul oxideaza alcoolul , ceea ce insemna ca il descompune chimic. O persoana mai voluminoasa, cu o greutate mai mare, va suporta mai usor efectele alcoolului decat o persoana cu greutate mai mica.

In concluzie, alcoolul are mai multe consecinte asupra organismului.Acestea putand fi clasificate in efecte de scurta durata si efecte de lunga durata.Ambele pot fi insa dezastroase.

Efecte de scurta durata a alcoolului :

raspunsuri incetinite fata de mediul ambiant

scaderea coordonarii

scaderea capacitatii de gandire

alterarea memoriei

voma

tulburari de vedere

risc crescut de accidente

pierderea cunostintei

coma

deces

Efecte de lunga durata a alcoolului:

alcoolism

pierderea memoriei ( sindromul korsakoff)

ciroza hepatica

deteriorarea creierului

boli de inima

malnutritie

scurtarea duratei de viata

moarte prin accidente ( de masina)

moarte prin accidente cauzate de alcool

3. EFECTE SOCIALE

Consecintele sociale ale consumului abuziv de bauturi alcoolice sunt strans legate de afectiunile psihice produse de alcool. Nu numai alcoolicul are de suportat efectele nefaste ale consumului de bauturi alcoolice. Alaturi de el sufera familia si intreaga societate. Toata familia sufera cand alcoolismul este prezent si chiar daca cel care este alcoolic se lasa de baut, problema nu dispare. Acest aspect include:

probleme financiare

vinovatia; copiii adesea se simt vinovati, gandindu-se ca ei sunt responsabili pentru ca parintii lor beau

stinghereala; copiii sunt adesea stingheriti de faptul ca parintii lor beau. Ei isi ascund sentimentele si emotiile si de multe ori nu se destainuie nici celui mai bun prieten.

nemultumirea; un alcoolic este foarte capricios. Copii si sotia sunt adesea nemultumiti si frustrati.

delincventa juvenila; copii cu parinti alcoolici pot reactiona fugind de la scoala si adesea pot deveni si ei alcoolici.

Copiii familiilor in care unul dintre parinti este alcoolic sunt cei care au cel mai mult de suferit, din cauza lipsei alimentatiei, a educatiei si afectivitatii, dar si din pricina terorii permanente la care sunt supusi in urma violentei asociate alcoolismului. Violenta familiala este si ea o consecinta a abuzului de alcool. Cercetatorii arata ca femeile si copii sunt cei mai expusi la ranile provocate in urma ocnflictelor violente din sanul familiei. Asupra copiilor, pairntii alcoolici lasa si urme psihologice; un studiu a relevat ca acei copii cu varste cuprinse intre 6 si 12 ani, diagnosticati cu depresie majora, au parinti alcoolici. Copii adulti crescuti de parinti alcoolici prezinta sanse mai ridicate pentru divorturi si alte simptome psihiatrice.

O trecere in revista a 15 studii estimeaza ca alcoolul a fost prezent in 25-50% din toate cazurile de violenta fizica asupra sotiilor. Un numar de studii au evidentiat legatura dintre abuzul de alcool si maltratarea copiilor. In Australia, din 1.645 de cazuri, 83% din cazurile de abuz s-au facut sub influenta alcoolului.

Famularo si colaboratorii, autorii cartii "Alcoholism and sever child maltreatment"(1986) gasesc o rata de 38% alcoolism la parintii care abuzeaza fizic de copiii lor. Exista o unanimitate in a considera ca alcoolul joaca un rol esential in " violenta si discordia maritala influentand prin aceasta atomsfera familiala si calitatea parentingului". (Leonard si Roberts - "Alcohol in the early years of marriage, Alcohol Health and Research World", 1996)

Desi se pot naste fara tulburari mentale sau fizice, la copiii cu parinti alcoolici pot aparea tulburari emotionale si comportamentale. Acestea pot aparea in cadrul familiilor dezorganizate. In aceste cazuri familia, care ar trebui sa constituie piedestalul emotional al copilului, nu numai ca nu-l asigura, dar mai si limiteaza posibilitatea dezvoltarii normale a personalitatii copilului. Acest tip de familie ii ofera copilului lipsuri materiale, scene violente, dar mai ales carente afective. Astfel, din cauza lipsei de atasament din partea familiei, copilul ajuns al pubertate cauta in afara familiei ceea ce aceasta nu i-a oferit, ajungand la adolescenta sa se alinieze cerintelor de cartier -efectul de banda- cu influente negaitve asupra randamentului scolar si a integrarii in colectivitate.

Cei care incep sa consume bauturi alcoolice de timpuriu au un risc crescut de a deveni alcoolici ca adulti.

Un studiu efectuat de Institutul national de abuz de alcool si alcoolism ( NIAAA ) din SUA a aratat ca cu cat cineva este mai tinar cand incepe sa foloseasca bauturi alcolice, cu atat risca sa abuzeze de alcool sau sa devina alcoolic mai tirziu. Tinerii din studiu care incepusera sa bea inainte de a implini 15 ani aveau un risc de patru ori mai mare de a abuza de alcool si de doua ori mai mare de a deveni alcoolici decat cei care incepusera sa bea la 21 ani. Prevalenta abuzului si dependentei scade semnivicativ pe masura ce varsta la care s-a consumat alcool prima data crestea. Acest studiu este o dovada in plus ca folosirea alcoolului la varste fragede primejduieste sanatatea si influienteaza negativ sansele de reusita in viata.

O alta privire ar fi asupra problemelor socio-economice. Pe fondul greutatilor economice a societatii, tinerii vin sa ingroase randul exclusilor si au multe dificultati de acces la statutul de adult. Aspiratiile lor nu au suficient ecou si problemele de insertie profesionala sunt intr-o situatie tot mai criitca. Astfel, nu este de mirare faptul ca un numar destul de mare de adolescenti si tineri sunt gata de orice pentru a.si invinge inhibitiile, a-si spori senzatiile de indrazneala, a-si descoperi limitele.

O alta consecinta a alcoolismului este scaderea randamentului si a calitatii muncii asociata cu absenteismul de la serviciu care determina aparitia unor mari probleme economice. Locul de munca este de foarte multe ori locul de consum al alcoolului, devenind un factor de risc pentru accidente de munca si un factor ce genereaza scaderea productivtatii muncii si relatii inocrdate la locul de munca. Intr-o statistica ce a cuprins peste 40.000 de subiecti din USA, Parker si Harford ( "The epidemiology of alcohol consumption and dependence across occupations in the United States",1992) gasesc ca arhitectii, medicii, stomatologii, veterinarii, dealerii si managerii dau frecventa cea mai mare a consumatorilor de alcool, in schimb, atunci cand se ia in conisderare cantitatea de alcool consumata pe zi, minerii, fermierii, chelnerii, artistii si scriitorii consuma cel mai mult.

Alcoolicii sunt, de obicei, incadrati pe posturi inferioare pregatirii lor, sunt concediati si nu se pot reincadra in munca. Din aceasta cauza ei folosesc banii partenerului de viata, ai rudelor si pe cei alocati ingrijirii copiilor pentru a-si procura elixirul de care sunt dependenti. O parte dintre acestia devin treptat infractori.

Consumul de alcool isi face simtite consecintele in frecventa accidentelor rutiere. Conform statisticilor, in peste 50% din accidentele rutiere sunt implicati soferi sau pietoni care au consumat bauturi alcoolice. In USA, din 1979 si pana in prezent, in medie 45.000 de oameni pe an mor in accidente de trafic. Alcoolul este incriminat in jur de 55-65% dintre acestea, procent ce este raportat si de statistiicle din Canada, Australia, Marea Britanie si Noua Zeelanda. In tarile nordice procentul de soferi ce conduc noaptea sub influenta alcoolului este de 1% fata de USA cu 8,4%, Franta cu 5%, Marea Britanie cu 3% sau Olanda cu 4%.Un procent de 14% din sofeii din USA care au fost antrenati in accidenmte fatale de trafic sub influenta alcoolului au avut antecedente de condus autovehicule sub influenta alcoolului

Alcoolismul reprezinta si o problema majora de sanatate prin multitudinea de boli care sunt provocare de consumul abuziv de alcool.

Toate aceste consecinte ale consumului de alcool determina costuri sociale ridicate, costuri care implica, in sens larg, in afara de costuri economice propriu-zise si costuri psihologice, morale, politice, etc . , care nu toate pot fi evaluate economic. Un studiu extensiv facut de Rice ("The economic cost of alcohol abuse and alcohol dependence", 1990) esitmeaza costul alcoolismului in 1990 in USA, la 98,623 mld dolari. Costurile pentru ingrijire (organizatii sociale, spitalizare, institutii de recuperare, etc.) reprezinta 81,9%, crime generate de alcool 5,9%, accidente de trafic 3,9%, incendii 0,6%, victimele crimelor 0,6%, incarcerare 4,8%, sindromul fetal de alcool 2,1%. La acestea trebuie sa se adauge costurile date de scaderea productivitatii, absenteism, dezorganizare familiala, etc.

Amploarea consecintelor pe care abuzul de alcool le are asupra vietii sociale reiese si din incercarile de contracarare,inca din antichitate, a impactului negativ pe care acesta il are asupra societatii. Asfel, in China antica (in mileniul III i. de Ch.) betia era pedepsita cu moarea. In Grecia antica, Dracon (in sec.al VII-lea i. de Ch.) aplica de asemenea pedeapsa cu moartea pentru betie (una din legile draconice). Burebista, regele Daciei, a ordonat distrugerea culturilor de vita de vie. Interzicerea consumului de bauturi alcoolice la intreaga populatie a fost aplicata sau propusa si in secolul nostru In 1907 Lagrain a lansat lozinca "pas d'alcool, pas d'aloolisme" ("fara alcool nu exista alcoolism"). Pe baza unei astfel de formulari a fost introdusa in USA legea prohibitiei alcoolice, lege care a fost insa abrogata in anul 1933, deoarece nu a scauzt in mod semnificativ consumul, dar a crescut utilizarea bauturilor falsiifcateb si necontrolate de stat.

In concluzie, exista putine cercetari care sa releve stiintific corelatia intre bunastare sociala si consumul de alcool. Studiul lui Plaff ("Differences in health care spending across countries: Statistica evidence" 1990) evidentiaza ca factorii economici precum inflatia sau produsul intern brut poate explica diferentele dintre intre tari in abordarea alcoolismului ca factor general de afectare negativa a bunastarii sociale.

MORTALITATEA

Mortalitatea datorata consumului de alcool este un indicator important al consecintelor acestuia - cea mai serioasa dintre toate consecintele, in schimb nu cea mai frecventa.

La deces se poate ajunge pe multe cai , in acest caz fiind vorba de "moarte bauta" si cel mai adesea de stari intermediare intre bautura si moarte, care ar putea fi urmatoarele: ciroza, pancreatita, cancere de pancreas, de tub digestiv superior (cancer de esofag), cardiopatii.

Conform sursei INSERM (1993), din 70.000de decese datorate alcoolului in Franta, repartitia pe diverse cauze a fost urmatoarea: cancer 33%, ciroza 25%, accidente rutiere 9%, suicid 8,5%, cauze neprecizate 8%, alte accidente 7%, tuberculoza 1%.

Mortalitatea prin ciroza este un indicator clasic al excesului de alcool, in ciroza ajungandu-se cu cai cantitatea de alcool ingerata este mai mare si cu cat timpul de consum de alcool si de actiune asupra ficatului a fost mai lung, riscul de dezvoltare a mortalitatii prin ciroza putand fi cel mai probabil reprezentat printr-o functie aproximativ exponentiala, dependenta de cantitate si timp. Aceasta este demonstrata de faptul ca, in mare parte, cazurile de ciroza sunt intalnite la marii bautori si de faptul ca, la niveluri scazute de consum, ciroza este rar intalnita. Ciroza este exemplul tipic al consecintei consumului de lunga durata si al prezentei decalajului temporal mai sus amintit.

Printre complicatiile medicale cronice date de abuzul de alcool, ciroza hepatica alcoolica este ce redutabila si frecventa. In 1991, 25.562 de oameni au murit de ciroza in USA, aceasta boala fiind a 11-a cauza de deces (Midanik LT., Room R., "The epidemiology of alcohol consumption", 1992).

Intr-o statistica internationala privind privind rata mortalitatii prin ciroza si consumul de alcool per capita, Romania se afla pe al doilea loc dupa Ungaria, avand o rata de mortalitate de 32,9 decese la 100.000 locuitori (in perioada 1983-1984), cu o crestere de 51,9% fata de perioada 1974-1976. O rata mai mare de 30 decese la 100.000 locuitori au Ungaria (41,2), Potugalia (30,9) si Austria (30,5). Cele mai mici rate de mortalitate prin ciroza au Islanda (0,9), Irlanda (2,9) si Noua Zeelanda (3,9) (Smart RG.,Mann RE.,"Alcohol and epidemiology of liver cirrhosis" 1992).

Moratliattea prin accidente de circulatie survine ca urmare a conducerii auto sub influenta consumului de alcool. Dintre accidentele de circulatie, se poate presupune ca accidentele nocturne, implicand un singur vehicul sunt determinate preponderent de consumul de alcool. Alcoolismul intervine in crestetrea mortalitatii si morbiditatii generate si prin cresterea accidentelor de circulatie. De fapt, 34-35% dintre acestea sunt imputabile conducatorilor auto cu o alcoolemie de peste 0,80 g/l, din care 50% se produc in timpul noptii. Dupa excesul de viteza, neatentia pietonilor si depasirile neregulamentare, alcoolismul este a patra cauza a accidentelor de circulatie.In USA, din 1979 si pana in prezent, in medie 45.000 de oameni pe an mor in accidentede trafic.

Mortalitatea prin suicid. 1/3 din sinucideri, 15-90% dintre accidentele de munca si 20% din cele domestice pot fi imputate excesului de alcool. Desi nu exista o relatie direct proportionala, se poate vorbi despre o legatura de facilitare a actiunii autolitice in cadrul consumului de alcool. Este bine cunoscut ca depresia este asociata in procent de 30% la alcoolici. De asemenea, deteriorarea legaturilor sociale este importanta la acestia . Consumul de alcool la alcoolici are rolul de a facilita trecerea de la idee la punerea acesteia in aplicare, fiind comsiderat in aceasta situatie factor de trecere la act. Au fost efectuate studii de urmarire a alcoolicilor, care au aratat un risc ridicat de suicid. Aceste studii trebuie luate in considerare in practica, avand in vedere ca trebuie luate orice masuri de impiedicare a consumului de alcool la depresivii care au conturata solutia suicidala ca alternativa de rezolvare a problemelor lor.    

Mortalitate si violenta criminala. Agresivitatea orientata catre altul este cel de-al doilea comportament facilitat de alcool, frecvent observat la analiza populatiei delincvente.

Alcoolismul afecteaza aproape toate categoriile de varsta: copii, tineri, adulti si varstnici, el fiind mai frecvent la barbati decat al femei, raportul fiind de 3/1 pana la 10/1, iar numarul femeilor spitalizate fiind de 5-6 ori mai mic decat al barbatilor. Astfel, putem spune ca alcoolismul este una din cele mai extinse suferinte, constituind a treia problema de sanatate publica.

Alta latura negativa a alcoolismului o constituie suferintele, lipsurile, incertitudinile si reactiile dizarmonice familiale si socio-profesionale, in care sunt antrenati, in medie, pe langa fiecare alcoolic, alte 7-8 persoane din mediul sau familial, plus alti indivizi din colectivitatea in care traieste si munceste alcoolicul.

Aproape jumatate din decesele survenite accidental sunt legate in mod direct de consumul de alcool; astfel, annual, decesele cauzate de alcoolism se ridica in Franta la 15-20.000, in USA la 45.000 prin accidente de circulatie, 15-20.000 sinucideri si omucideri si peste 20.000 prin diverse complicatii somatice.

Studii care abordeaza problema mortalitatii bolnavilor cu alcoolism maladiv arata ca aceasta este mult mai ridicata comparativ cu cea intalnita la nealcoolici si ca persoanele afectate mor la o varsta mai mica (varsta medie fiind de 52 ani); la femeile alcoolice decesul survine intre 42 si 56 ani.

Abuzul de alcool reduce durata medie de viata cu aproximativ 12 ani, iar in cazul in care consumul abuziv incepe din copilarie sau adolescenta, durata vietii se reduce si mai mult. Daca se stabilesc relatiile dintre consumul excesiv de alcool si mortaliattea consumatorilor indusa de ciroze hepaitce, bronhopneumonii, complicatii cardiovasculare, accidente, suicid si altele, se desprinde concluiza ca mortalitatea alcoolicilor este de doua ori mai ridicata comparativ cu bolnavii psihici nealcoolici.

Media deceselor la 1.000 de bolnavi alcoolici spitalizati a fost de 1,97%, iar media deceselor raportata la la 100 de bolnavi spitalizati nealcoolici a fost de 0,14%. Frecventa mortalitatii la bolnavii alcoolici este de 1,97% ceea ce reprezinta de 14 ori mai mult comparativ cu decesele avand ca si cauze secundare alte boli psihice. In raport cu varsta, cel mai ridicat procent al deceselor a fost intalnit in decada a cincea de varsta , si anume 34,5%, urmand apoi decada a VI-a cu 25,5%, decada a IV-a cu 20,9%, decada aVII-a cu 12,7% si decada a III-a cu 6,4 %.

Ultima mentionata, cu cei 6,4 % alcoolici decedati, are o mare semnificatie evolutiva pentru ca alcoolul la copii si tineri are efecte mult mai rapide si mai nocive decat la adulti, motiv pentru care si pronosticul este mai rezervat. Varsta medie a bolnavilor studiati a fost de 50 ani, dar aparitia delirium-ului tremens sau a altor psihoze alcoolice in decadele a III-a si a IV-a de varsta au un pronostic nefavorabil, cu o pronuntata rata a unei evolutii degradante si o insemnata reducere a duratei vietii. In functie de complicatiile psihopatologice pentru care au fost spitalizati, 52,8% dintre pacienti au fost internati pentru delirium tremens, urmand apoi: alcoolism cronic 12,7%, sindrom Korsakoff 10,9% encefalopatia Gayet-Wernike 9,2%, epilepsia alcoolica 5,4 %, dementa alcooloca 4,5%, halucinoza alcoolica 2,7% si paranoia alcoolica 1,8%.

Datorita complicatiilor somatice induse de alcoolism, precum si altor boli suprapuse pe un organism fragilizat, s-a considerat ca ciroza hepatica, bronho-pneumonia, suferintele cardiorespiratorii, hipertensiunea arteriala cu sau fara arteroscleroza cerebrala au fost principalele cauze de deces.

Mortalitatea prin alcoolism este mult mai ridicata la tinerii alcoolici, decedati inainte de a imlini varsta de 30 ani fata de restul bolnavilor psihici. O analiza comparativa facuta intre decesele tinerilor alcoolici si cele ale alcoolicilor cu varsta peste 30 ani a aratat ca rata tinerilor decedati este de trei ori mai mare.

Mortalitatea ridicata printre alcoolici (dubla fata de populasia nealcoolica), dublata si de reducerea perioadei medii de viata cu aproximativ 20 de ani , constituie un fapt care atesta necesitate aintaririi si perfectionarii masurilor de profilaxie primara a alcoolismului. In conditiile actuale, alcoolismul reprezinta o problema sociala importanta, care aduce nenumarate suferinte si pierderi materiale atat consumatorului, cat si celor apropiati si societatii, fiind nevoie de o interventie eficienta in organizarea celor mai adecvate masuri de profilaxie.

5. COSTURI SOCIALE

Costurile sociale se refera la ansamblul costurilor pe care le are o societate indiferent de nivelul la care acestea sunt efectuate. Costurile sociale implica, in sens larg, in afara de costuri economice propriu-zise si costuri psihologice, morale, politice etc., care nu toate pot fi evaluate economic. Atunci cand ne referim la costurile sociale legate de alcool, vizam cheltuielile implicand sanatatea si asigurarea ei, protectia sociala, de asemenea costurile decurgand din problemele asociate alcoolismului suportate de catre industrie (exemplu: ca urmare a accidentelor industriale), de societatile de asigurari, de sistemul de justitie, de societate in general, dar apreciate economic. In continuare si in mod obisnuit, in practica, termenul d ecosturi socialelegate de alcoolva fi folosit pentru acceptiunea restransa a acestuia, intelegand de drept si de fapt costurile economice

Se considera ca pierderile pentru economia nationala ca urmare a scaderii randamentului in munca, concediilor medicale, accidentelor rutiere si de munca - toate consecinta consumului de alcool - sunt mai mari decat sumele incasate de la producatorii si comerciantii de bauturi alcoolice, dar nu dispunem de date oficiale.

Neavand la dispozitie date specifice referitoare la aceste costuri in Romania, redam in tabelul urmator date ce privesc unele costuri economice ale problemelor legate de alcool in USA (Rice,D.P., Kelman,S.;The EconomicCosts of Alcohol and drug Misuse and Mental Illnes, 1985).

Se constata ca un procent semnificativ din totalul costurilor mentionate anterior este indreptat catre tratarea si reducerea morbiditatii persoanelor noninstitutionalizate, ca si a mortalitatii. De asemenea, nu sunt d eneglijat nici alte costuri aferenet (implicand actele criminale, accidentele rutiere, incarcerarile, incendiile), nici costurile implicand spitalizarea (de scurta durata), casele de convalescenta si alte organisme specializate.

Dintr-o altfel de perspectiva,rezultatele interventiilor organizatiilor de intrajutorare si al porgramelor d etratament se vor vedea in timp si nu imediat, desi ele sunt costuri imediate.

Din perspectiva costurilor, interventiile profilactic evizand mai multe dimensiuni sociale antreneaza costuri mult mai mici decat cele secundare consumului de alcool directe si indirecte, imediate sau tardive. Preventia, pentru a fi eficienta, trebuie efectuata in mod planificat, organizat, alocandu-i-se costul care intr-o sfirmatie simpla poate fi apreciat ca o investitie rentabila. Pentru a se putea efectua o preevntie de calitate, interventiile sunt diferite in functie de tipul de societate in care acestea se aplica. In societatile in curs de dezvoltare n utrebuie exclusa educatia, inclusiv educatia morala. In societatile dezvoltate, medicina poate si trebuie sa vina im intimpinarea pacientului, a nevoilor sale exprimate si neexprimate, in structurarea acestora.