DELINCVENTA JUVENILA LA ELEVII DIN JUDETUL HUNEDOARA

Fenomenul de delincventa juvenila ca prim factor al degradarii tinerei generatii, prin amploarea pe care a luat-o in ultimii 10-15 ani, pune in alerta toate acele institutii care intra in contact cu aceasta forma maligna de manifestare a unor indivizi. Alaturi de justitie, care are mai ales un rol corectiv, familia si scoala ar trebui sa aiba unul de prevenire. Insa acest fapt nu este usor de realizat in conditiile in care valorile umane au luat o intorsatura surprinzatoare fata de cele ale generatiilor anterioare. Printre cauzele declansatoare ale comportamentelor de delincventa pot fi enumerate:

- lipsa de speranta intr-o viata mai buna, de unde si nevoia de a trai clipa la intensitate maxima;

- circulatia informatiei prin mijloacele mass-media fara nici o restrictie;

- sporirea populatiei la nivel global si concomitent scaderea resurselor de hrana;

- decalaj economic foarte mare intre paturile sociale;

- schimbarile climatice bruste;

- exodul populatiei.

In urma studiului efectuat de C.J.A.P.P. Deva cu privire la rata delincventei juvenile inregistrata in judetul Hunedoara, in cursul anului scolar 2003-2004, s-a constat o pondere a acesteia de 0,15% din totalul de 40964 elevi cuprinsi in invatamantul gimnazial si liceal.

Sondajul a fost efectuat pe ciclurile de invatamant cele mai expuse fenomenului de delincventa.

Comparand numarul de cazuri existente la nivelele gimnazial si liceal, constatam o frecventa mai mare a delincventei la elevii de gimnaziu: 57,73% fata de 41,26%, elevi de liceu, dupa cum se poate constata din fig. 1.

Fig. 1: Reprezentarea grafica a numarului de cazuri delincventa juvenila/cicluri de invatamant                

Daca ne raportam la numarul de infractiuni savarsite de acesti minori, constatam ca, primul loc este ocupat tot de elevi inscrisi in ciclul gimnazial (70,23% fata de 29,76%), acelasi minor savarsind una sau mai multe infractiuni (fig. 2).

Fig. 2: Reprezentarea grafica a numarului de infractiuni de delincventa juvenila/cicluri de invatamant

Din analiza datelor privind tipurile de infractiuni comise, observam o pondere mare a acelora care au ca obiect furtul (73,17%), tulburarea linistii publice (6,09%) si talharie (fig. 3).

Fig. 3: Reprezentarea grafica a numarului de infractiuni in functie de tipul delincventei comise           

Din totalul elevilor delincventi, in mediul urban se regasesc 87,30% din cazuri (fig.4), depasind cu mult procentul cazurilor din mediul rural - 12,70% (fig.7).

Fig. 4: Numarul delincventilor minori in mediul urban/cicluri de invatamant

Fig. 7: Numarul delincventilor minori in mediul rural/cicluri de invatamant                   

De asemenea numarul de infractiuni constatate in mediul urban este foarte mare (82,14%) fata de cel din mediul rural (17,86%), asa cum se poate observa din fig. 5 si 8.

Fig. 5: Numarul de infractiuni savarsite de minori, la nivel gimnazial si liceal in mediul urban

Fig. 8: Numarul de infractiuni savarsite de minori la nivel gimnazial si liceal in mediul rural               

In privinta tipurilor de infractiuni inregistrate in mediul urban cea mai mare pondere o au furturile - 59,42%, din totalul infractiunilor (acelasi fapt constatandu-se si in mediul rural - 62,5% din totalul infractiunilor).

Tabel 1: Raportul urban-rural privind tipurile de infractiuni

A se vedea fig. 6 si 9.

Luand in considerare numarul de cazuri de delincventa in zonele apartinand judetului Hunedoara, se observa ca mai mult de jumatate din total, se afla in zona Vaii Jiului (54,54%, dupa cum reiese din fig. 10),

 

Fig. 10: Situatia cazurilor de delincventa/cicluri de invatamant in zona V. Jiului 

Lucrare: La munte - compunere gramaticala Lucrare: Educatie pentru sanatate - continuturi ale invatarii

urmata de zona Deva si Hunedoara (fiecare cu un procent de 14,54%; fig. 11 si 12 ), zona Orastie ( 10.9% ; fig.13 ) si zona Simeria ( 5.45%;fig.14 )

Fig. 11: Cazuri de delincventa existente in zona Deva/cicluri de invatamant

Fig. 12: Cazuri de delincventa savarsite in zona Hunedoara/cicluri de invatamant

Fig. 13: Cazuri de delincventa inregistrate in zona Orastie/cicluri de invatamant

Fig. 14: Cazuri de delincventa existente in zona Simeria/cicluri de invatamant   

In aceleasi zone considerate din punct de vedere al raportului cazurilor de delincventa intre gimnazial si liceal, constatam o proportie mai mare la nivel licea in zonele: Valea Jiului (53,33%, din totalul elevilor delincventi din Valea Jiului) si Orastia (66,66%, din totalitatea elevilor delincventi din zona Orastia). In celelalte zone ale judetului situatia este inversata, ciclul gimnazial, comparativ cu cel liceal, oferind cel mai mare procent de delincventi: 62,5% pentru zona Deva, 75% in zona Hunedoara si 66,66% pentru zona Simeria.

Analizand numarul de infractiuni per zone (stiind ca un minor a savarsit una sau mai multe infractiuni), cele mai multe au existat tot in zona Valea Jiului (41.93% din totalul infractiunilor per intregul judet, fig. 15), urmata de: zona Orastie (17,74%; fig. 16)

Fig. 15: Numarul infractiunilor existente in zona V. Jiului/cicluri de invatamant

Fig. 16: Numarul infractiunilor savarsite in zona Orastie/cicluri de invatamant

, zona Simeria (14,51%, fig.17) si zonele Deva si Hunedoara (fiecare cu un procent de 12,9%,     fig. 18 si 19).

Fig. 17: Numarul infractiunilor constatate in zona Simeria/cicluri de invatamant

Tabel 2: Situatia cazurilor de delincventa si a numarului de infractiuni, repartizate pe zone ale judetului Hunedoara.

Din tabelul nr. 2 deducem ca cei mai multi delincventi minori cuprinsi in sistemul de invatamant, se afla in Valea Jiului, insa frecventa celor care au comis mai mult de o singura infractiune este mai mare in zonele Simeria si Orastia. Tipul de infractiune cel mai des intalnit in toate zonele din judet este furtul. Din totalul infractiunilor inregistrate per zone, situatia tipurilor de infractiuni cel mai des intalnite este redata in tabelul 3.

Tabel 3: Situatia tipurilor de infractiuni inregistrate per zone (jud. Hunedoara)

Dupa cum se poate observa din tabelul 3, precum si din figura 20, zona V. Jiului cuprinde cele mai variate tipuri de delincvente (furt,tulburarea linistii publice, agresiuni, talharii si cel mai mare procentaj (41,93%) in cea ce priveste numarul de infractiuni din intregul judet. Pe locul urmator se situeaza zona Orastia (cu un procent de 17,74% din numarul total de infractiuni). Aici nu s-au inregistrat cazuri de talharii, iar numarul de infractiuni este cu mult mai mic (fig.21)

Fig. 21: Infractiuni savarsite in zona Orastie

fata de zona V.Jiului, insa si numarul de copii inscrisi in scoli este mai mic. Zona Simeria

(fig. 22)

Fig. 22: Infractiuni constatate in zona Simeria

se situeza pe locul al treilea, privind numarul total al infractiunilor savarsite; iar zonele Deva si Hunedoara se gasesc la nivel de egalitate (fig. 23 si 24).

Fig. 23: Infractiuni comise in zona Deva

Fig. 24: Situatia infractiunilor existente in zona Hunedoara

Asa dupa cum se poate constata din datele prezentate mai sus, cea mai afectata zona privind fenomenul de delincventa juvenila este cea a Vaii Jiului si in general, zonele mai "sarace" din judet. Se stie ca judetul Hunedoara ocupa primele locuri in ceea ce priveste rata somajului pe tara, ca urmare a faptului ca inainte de1989 era una dintre cele mai industrializate zone, mineritul si prelucrarea minereurilor fiind cele mai intalnite preocupari ale populatiei active.

Dupa 1989, ca urmare a reducerii drastice a finantarii de la bugetul de stat a intreprinderilor cu rentabilitate scazuta, mare parte a acestora si-au restrans foarte mult activitatea sau au fost desfiintate, iar personalul disponibilizat. Rezultatul acestor schimbari a fost: cresterea somajului, inflatia si scaderea nivelului de trai. In schimbul locurilor de munca desfiintate nu au fost, create altele noi sau daca au fost, acestea au avut un cu totul alt specific, iar convertirea la o alta pregatire profesionala a muncitorilor nu este usoara, mai ales pentru persoanele cu vechime in munca (intr-o anumita profesie).

La toti acesti factori socio-economici, care au condus in mod indirect la situatia actuala privind delincventa in randul minorilor, se mai adauga:

- marginalizarea economica si sociala care conduce la inegalitati socio-economice;

- migratia populatiei in gasirea unui loc de munca si a unei surse de supravietuire, dintr-o zona in alta, inclusiv in strainatate;

- necoerenta intre actiunile factorilor educativi din scoala si a acelora transmise prin intermediul mass-mediei (TV, internet, presa etc.).

Avand in vedere ca primul factor in educarea copilului este familia si apoi scoala, si la nivelul acestor institutii se regasesc alte inconsecvente ce au efecte negative in comportamentul ulterior al tinerilor:

- statutul marital al parintilor (in special, divortul);

- conflicte frecvente in familie, mai ales cele cauzate de lipsurile materiale si de consumul de alcool;

- atitudinea indiferenta si hiperpermisiva a parintilor sau din contra, hiperautoritara a acestora;

- diminuarea autoritatii familiei, in general;

- randament scolar scazut;

- absenteism.

Alaturi de factorii sociali si familiali, trasaturile de personalitate, inca in formare ale minorului, sunt partial influentate de catre factorii mai sus mentionati. Ca si particularitati psihologice ale tanarului delincvent intalnim adesea:

- imaturitate afectiva;

- instabilitate emotionala;

- trasaturi impulsive si agresive;

- slaba rezistenta la frustrare;

- tendinte egocentrice, cu exacerbarea trebuintelor proprii si ignorarea nevoilor celorlalti;

- diminuarea sau lipsa autocontrolului;

- situarea la o varsta la care se manifesta asa-zisa "criza de identitate", in care adolescentul abandoneaza modelele dupa care s-a orientat in copilarie si este in cautarea altora, de obicei opuse celor anterioare. Ca urmare tot ceea ce reprezinta autoritate (de la parinte si dascal si pana la persoane ce exercita control si ordine la nivel comunitar) este ignorat, criticat sau persiflat.

- spirit de grup - prin copierea si adoptarea conduitelor negative ale unui anturaj certat cu legea;

- ostilitate si nedeschidere spre dialog si comunicare.

Toti acesti factori (socio-economici, familiali si de personalitate) actioneaza corelat, cu preponderenta unora sau altora.