Cunoasterea stiintifica a realitatii sociale

CUNOASTEREA STIINTIFICA A REALITATII SOCIALE

Cunoasterea comuna desemneaza acea cunoastere  pe care o realizam prin experienta noastra de zi cu zi, prin observatiile si explicatiile pe care le realizam in mod obisnuit, prin interactiunea pe care o avem cu semenii nostri, in baza activitatilor practice si contextelor obisnuite (familie, cerc de prieteni, loc de munca etc.) si prin intermediul mijloacelor naturale (simturile, limbajul natural, gandirea obisnuita etc.).

            Desi cunoasterea comuna are o serie de caracteristici (este direct accesibila oamenilor obisnuiti, nu necesita utilizarea unor metode, tehnici si instrumente speciale, utilizeaza un limbaj viu, natural, mai putin standardizat si riguros etc.), ea prezinta si unele aspecte negative (este puternic marcata de subiectivitatea celui care o realizeaza, are un caracter individual, personal, de cele mai multe ori este superficiala, lipsita de precizie si exactitate, este influentata de zestrea culturala primita prin socializare etc.), neajunsuri care impun depasirea ei si trecerea la un alt tip de cunoastere, superioara, si anume cunoasterea stiintifica.

            Spre deosebire de simtul comun, cunoasterea stiintifica reprezinta cunoasterea realizata de oameni cu o pregatire teoretica speciala, prin parcurgerea unui demers metodologic riguros si care utilizeaza metode si tehnici adecvate de investigare a realitatii sociale.

Acest tip de cunoastere prezinta o serie de caracteristici, dintre care cele mai importante sunt:

subiectivitatea este prezenta intr-o pondere mica si, mai mult decat atat, exista posibilitatea de a o controla, intr-o oarecare masura, prin utilizarea unor metode specifice si respectarea unor reguli de investigare;

 are un caracter impersonal, organizat si sistematizat;

 pune in evidenta legaturi profunde intre diferite aspecte ale vietii sociale si porneste de la un set de ipoteze, cu rol de ghidare a investigatiei si a efortului de cunoastere;

se bazeaza pe masurare etc.

Societatea umana este guvernata de o serie de regularitati si legitati pe care teoriile stiintifice trebuie sa le explice, iar metoda cea mai buna pentru a descifra si a surprinde statutul unei discipline consta in identificarea principalelor paradigme pe care aceasta le utilizeaza. Paradigmele nu sunt altceva decat niste modele, "pattern- uri", exemple care indeplinesc functii de cunoastere, dar care ocupa in cercetarea stiintifica un rol incontestabil. Pentru Thomas S. Khun  paradigmele sunt "exemple impartasite in comun" de catre o comunitate stiintifica si care "pot indeplini functii de cunoastere atribuite in mod obisnuit regulilor impartasite in comun", totalitatea realizarilor dintr-un anumit domeniu acceptate de o comunitate stiintifica si care ofera un model pentru problemele ridicate de cercetare. Termenul de paradigma este definit de Robert King Merton ca fiind "limbajul in care sunt formulate teoriile" sau, "subansambluri importante ale teoriilor emise in cadrul unei discipline", un set de propozitii, concepte, metode si instrumente de cercetare cu caracter normativ si care au rolul de a ghida cercetarea intr-un anumit domeniu.

"Referindu-se nu numai la realitatile prezente, ci si la ceea ce ar trebui sa fie, paradigmele includ judecati de valoare, reflecta valorile la care  cercetatorul a aderat" (S.Chelcea, Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative si calitative,2001,p.40); insa fiecare model elaborat a contribuit intr-o anumita masura la dezvoltarea stiintei, o paradigma neputand fi considerata "adevarata sau falsa, realista sau irealista". Ea nu poate fi decat "mai mult sau mai putin adaptata fenomenului pe care dorim sa-l analizam" (R. Boudon, Texte sociologice alese, Editura Humanitas, Bucuresti, 1990).   

Referat: Dimensiunile creativitatii la matematica Referat: Metoda - tehnica prin care continutul este comunicat cu scopul de a atinge obiectivele formarii

            Realitatea sociala este descrisa in cadrul disciplinelor socio-umane si printr-o serie de "binoame conceptuale", dublete ce releva foarte bine dualitatea acestei realitati ( vezi      P. Ilut, Abordarea calitativa a socioumanului, 1997) .  Astfel, intalnim cuplurile:

v  teoretic - empiric ("teoretic" se refera la toate ideile, explicatiile, interpretarile, ipotezele elaborate asupra realitatii, in timp ce "empiric" se refera la studierea concreta a realitatii sociale, utilizand metode si tehnici specifice);

v cantitativ - calitativ (modelul cantitativist apeleaza la descrieri si explicatii ale realitatii obiective si se bazeaza pe metode si tehnici structurate, in timp ce modelul calitativist pune accentul pe subiectivitatea umana, pe intelegerea realitatii sociale si utilizeaza metode si tehnici nestructurate);

Nota: Aceste "dublete conceptuale" se regasesc in literatura de specialitate si sub forma de "principii metodologice ale cercetarii sociologice".

Test grila

1.Cunoasterea comuna se refera la :

 a) credinte, explicatii, interpretari obtinute in mod spontan;

 b) cunostinte obtinute prin intermediul unor metode si tehnici;

 c) cunostinte obtinute fara cercetare sistematica. 

2.Cunoasterea la nivelul simtului comun este orientata din punct de vedere metodologic. 

a)   adevarat

b)   fals

3.Cunoasterea comuna are un caracter organizat si sistematizat. 

a) adevarat

b)  falls

4.Cunoasterea spontana este marcata de subiectivitatea agentului cunoasterii.

a) adevarat

b) fals

5. Cum se numeste sociologul care afirma ca la nivelul cunosterii comune actioneaza : euculturatia si socializarea, ca factori ce confera acesteia un caracter iluzoriu:

a)   S.Freud

b) H.h. Stahl

c) D. Gusti

d) P. Lazars

6. Cunoasterea stiintifica porneste de la un set de banuieli si observatii intamplatoare:

a) adevarat

b) fals

7. Cunoasterea stiintifica este orientata din punct de vedere metodologic:

  a) adevarat

  b) fals 

8. Numiti autorul definitiei: paradigmele sunt "exemple impartasite in comun" de catre o comunitate stiintifica:

a) Raymond Boudon

b) Thomas S.Kuhn

c) Robert King Merton

9. Cine defineste paradigmele ca fiind "limbajul in care sunt formulate teoriile"?

a) Raymond Boudon

b) Thomas S.Kuhn

c) Robert King Merton  

10. Cunoasterea stiintifica este influentata de zestrea culturala primita prin socializare:

a)  adevarat;

b)  fals

11. Termenul de paradigma poate fi definit astfel:

a) stiinta metodelor;

b) mod de cercetare;

c) model, "pattern"

d) instrument de investigatie.

12. Cum definim nivelul teoretic al cercetarii ?

a)  o serie de ipoteze direct testabile, cu nivel minim de generalitate;

b)  studierea concreta a realitati social- umane;

c) totalitatea metodelor si tehnicilor de cercetare;

d) idei, explicatii, interpretari, ipoteze generale asupra realitatii sociale.

13." Empiric" se refera la studierea concreta a realitatii sociale utilizand metode si tehnici specifice de cercetare.

a) adevarat;

b) fals 

14. Orice cercetare empirica are un fundament teoretic.

a) adevarat

b) fals

15. Modelul cantitativ de cercetare presupune:

a) realitate sociala exterioara, obiectiv- structurata;

b) numarare si masurare;

c) analiza biografiilor sociale;

d) tehnici nestructurate de cercetare.

16. Modelul calitativ de cercetare este un model bazat pe descriere de tip pozitivist: pe cercetare efectiva, pe inregistrare, numarare si masurare.

a) adevarat;

b) fals.

17. Functiile cercetarii empirice in dezvoltarea teoriei sunt:

a) initierea teoriei, prin descoperirea de fapte neasteptate;

b) clarificarea conceptelor utilizate in teorie;

c) evidentierea de dimensiuni politico- economice ale vietii sociale;

d) reformularea teoriei prin elaborarea de noi scheme explicative;