Conceptul de metodologie a cercetarii sociologice

CONCEPTUL DE METODOLOGIE A CERCETARII SOCIOLOGICE

"Celui care vrea sa scrie o carte de sociologie, Mills ii cere in primul rand imaginatie, intocmire de fise cu observatii si analize intr-o activitate intelectuala continua, evitarea fetisismului metodei si reabilitarea intelectualului care lucreaza independent: el este propriul sau teoretician si metodolog, iar practicarea teoriei si metodei se face cu un mestesug autentic, intr-un limbaj cat mai simplu. Trebuie avute in atentie atat elemente ultraistorice, cat si studierea detaliilor infraistorice; constructia de modele; studierea nu doar a mediilor restranse, ci si structurile sociale in care se inscriu acestea; surprinderea interferentelor dintre medii si structuri; sa se aiba in permanenta in vedere cazuri concrete, natura genetica a naturii umane; incercarea de raportare la clasicii sociologiei; evitarea formularilor oficiale ale conflictelor sociale, precum si a problemelor personale; intelegerea tendintelor si a semnificatiilor specifice epocii studiate" (C. W. Miils, Imaginatia sociologica, traducere romaneasca, 1974, apud I. Marginean, Proiectarea cercetarii sociologice, 2000).

Pentru a organiza si conduce viata sociala este imperios necesara cunoasterea stiintifica a acesteia, a factorilor care stimuleaza dezvoltarea, a sensului pe care-l capata aceasta dezvoltare. O astfel de cunoastere poate fi obtinuta, in primul rand, cu ajutorul sociologiei ca stiinta.

Prin  "metodologie" se desemneaza tocmai acea stiinta care ne releva modalitatile de efectuare a cercetarii; metodologia desemneaza demersul stiintific pe care trebuie sa-l intreprinda cercetatorul vietii sociale, sociologul, pentru a realiza cunoasterea stiintifica a unui fapt social. 

 Etimologic, metodologia desemneaza "stiinta metodelor" (denumirea provine de la cuvintele grecesti methodos - drum, cale si logos - stiinta). Metodologia sociologica ghideaza intregul drum parcurs de sociolog pentru cunoasterea unei probleme sociale, de la delimitarea obiectului de studiu pana la explicatia si constructia teoretica  a realitatii sociale cercetate.

Paul Lazarsfeld (1959) considera ca domeniile de interes ale metodologiei cercetarii sociologice sunt urmatoarele: delimitarea obiectului de studiu in cercetarea sociologica concreta; analiza conceptelor in care este reflectata realitatea supusa cercetarii; analiza metodelor si tehnicilor de cercetare; analiza raportului dintre metodele si tehnicile utilizate in cercetare; sistematizarea si ordonarea informatiilor obtinute in cercetarea sociologica concreta; formalizarea rationamentelor de cercetare. De asemenea, in Dictionarul de sociologie (1993) sunt specificate clasele de elemente componente ale metodologiei cercetarii sociologice: a. Enunturile teoretice fundamentale admise ca referinte pentru structura paradigmatica a unei teorii si convertite in principii metodologice de orientare a abordarii realitatii sociale; b. Metodele si tehnicile de culegere a datelor empirice (observatia, experimentul, ancheta etc.); c. Tehnicile si procedeele de prelucrare a datelor si informatiilor empirice, de ordonare, sistematizare si corelare a acestora pentru fundamentarea deciziilor privitoare la semnificatiile lor teoretice; d. Procedeele de analiza, interpretare si constructie sau reconstructie teoretica pe baza datelor empirice in vederea elaborarii de descrieri, tipologii, explicatii si predictii teoretice (L. Vlasceanu).  Tocmai de aceea nu ramanem in definirea metodologiei cercetarii sociologice la sensul oferit de etimologia termenului; domeniile de interes ale metodologiei cercetarii sociologice sunt multiple, iar sensul pe care il atribuim metodologiei in acest context este acela de a cuprinde ansamblul demersurilor teoretice, metodico-tehnice si epistemologice pe care le intreprinde un cercetator in vederea cunoasterii stiintifice a unor fapte, fenomene sau procese sociale.

Demersurile de natura teoretica pe care le intreprinde cercetatorul pentru a desfasura o cercetare concreta a unui anumit domeniu al vietii sociale sunt multiple. El trebuie sa-si clarifice cu exactitate nivelul la care a ajuns cunoasterea sociologica a domeniului pe care il cerceteaza; sa faca o analiza critica a aparatului conceptual in care este reflectata realitatea sociala devenita obiect al cercetarii stiintifice; sa formuleze cu claritate ipoteze generale si ipoteze de lucru in care sunt, de altfel, surprinse raporturile de cauzalitate dintre componentele structurale ale realului social cercetat si alti factori economici, politici, morali intrinseci acestui real sau exteriori acestuia.

Nivelul tehnic al metodologiei se refera la faptul ca cercetatorul trebuie sa cunoasca ansamblul metodelor de care dispune sociologia pentru cunoasterea realitatii sociale; sa stie care dintre acestea este (sunt) cea mai (cele mai) adecvata(e) pentru investigarea domeniului pe care il studiaza; sa cunoasca tehnicile pentru aplicarea fiecarei metode si sa fie capabil sa construiasca singur cele mai performante instrumente de recoltare si prelucrare a informatiilor sociale.

Nota: Se impun in acest moment cateva precizari terminologice ale urmatorilor termeni: metoda, tehnica, instrument si procedeu de investigatie. Prin metoda se desemneaza modul de cercetare si intreg programul de realizare al cercetarii. In practica sociologica cel mai adesea este intalnita sintagma: metode si tehnici de cercetare pentru evitarea unei distinctii tocmai legaturii extrem de mari dintre ele. Pentru o mai buna intelegere a termenilor, vom apela la criteriul ierarhizarii (propus de I. Marginean, 2000, p.57), drept criteriu de diferentiere a metodelor, tehnicilor, procedeelor si instrumentelor de investigatie. Astfel, metoda, cea mai complexa dintre elementele enumerate, este cea care prescrie modul de a actiona in efectuarea unei cercetari (de exemplu: ancheta sociologica, sondajul de opinie publica, experimentul, observatia, etc.) - unei singure metode fiindu-i subordonate mai multe tehnici de cercetare.  Tehnica, subsumata metodei, reprezinta modalitatea concreta de abordare a fenomenelor supuse cercetarii (chestionarul, interviul, etc.);  procedeul semnifica modul de aplicare a tehnicii - procedeul de lucru, de recoltare a informatiilor (chestionarul poate fi administrat de catre operatorii de ancheta sau poate fi autoadministrat, de tip postal); iar instrumentul de investigatie este constituit din intreaga aparatura, unelte de care se foloseste cercetatorul pentru inregistrarea informatiilor (chestionarul tiparit -lista de intrebari, ghidul de interviu, fisa de observatie, etc.).  

Din punct de vedere epistemologic nu sunt prea numeroase demersurile pe care le intreprinde cercetatorul vietii sociale, dar este suficient sa facem precizarea ca niciodata nu vom realiza o cunoastere riguroasa daca nu vom avea in permanenta in vedere natura specifica a actului cognitiv in sociologie. In aceasta stiinta nu numai ca cele mai importante surse de informatii sunt oamenii, dar insesi faptele sociale sunt moduri de a fi al acestora.   

Tocmai de aceea, un autentic cercetator stiintific al vietii sociale va putea fi numai acela care va avea capacitatea de a distinge ceea ce sunt si fac oamenii in mod real de ceea ce spun sau ar dori ei sa fie si sa faca. In masura in care sociologul stapaneste bine teoria sociologica, metodele de cercetare proprii sociologiei, tehnicile si procedeele de aplicare a fiecarei metode se asigura rigoarea explicatiei stiintifice a faptelor sociale in urma cercetarilor concrete, de teren.

Test grila

1.Cum definim "metodologia cercetarii sociologice"?

a) stiinta realizarii cercetarii;

b) o serie de factori sociali -politici implicati in viata sociala;

 c) ansamblul demersurilor teoretice, tehnico - metodologice si epistemologice intreprinse de cercetator in vederea cunoasterii stiintifice a faptelor sociale;

d) stiinta metodelor.

2. Care este etimologia termenului de "metodologie" ?

        Raspuns: ........... 

3. Ce se desemneaza prin " metoda de cercetare"?

 a) program de realizare a cercetarii;

 b) mod de cercetare;

c) nivel teoretic al cercetarii;

d) o serie de ipoteze generale.

4. Ce reprezinta "tehnica de cercetare"?

a) modalitate teoretica si axiologica de abordare a realitatii socio-umane;

b) sistem conceptual ce sta la baza cercetarii;

c) modalitate concreta de abordare a fenomenelor supuse cercetarii.

5. Prin "metodologie" se desemneaza:

a) acea stiinta care ne releva modalitatile axiologice de abordare a socialului;

b) acea stiinta care ne releva modalitatile de cunoastere spontana a unui eveniment social;

c) acea stiinta care ne releva demersurile de efectuare a cercetarii. 

6. Metodologia implica analiza critica a elementelor care intervin in cercetare.

        a) adevarat;

        b) fals.

7. Intr-o cercetare sociologica concreta, metoda este subsumata tehnicii de cercetare.

a) adevarat;

         b) fals.

8. Intr-o cercetare sociologica concreta, instrumentul de investigatie semnifica:

         a) mijloc, cale, mod de expunere;

         b) unelte, aparatura de care se foloseste cercetatorul pentru inregistrarea informatiilor;

         c) modul de a actiona in efectuarea unei cercetari. 

9.  In cercetarea sociologica concreta unei metode ii pot fi subordonate mai multe tehnici de cercetare.

a) adevarat;

          b) fals.