Componentele calitatii vietii

Componentele calitatii vietii

1   Dezvoltarea umana-componenta de baza a calitatii vietii

Ca o paradiema a dezvoltarii, incepand cu anul 1990[1], a fost introdus conceptul de Dezvoltare Umana. Acest concept a evoluat an de an , fiind astazi considerat ca facand parte din limbajul de specialitate al problematicii dezvotarii la nivel mondial. De fapt, a fost un consens unanim din partea specialistilor care au considerat ca anul 1990 a fost anul schimbarilor profunde la nivel mondial. Se impunea aparitia unei abordari alternative a dezvoltarii care sa promoveze in primul rand conditia umana si ea depasea astfel definirea dezvoltarii utilizate pana atunci. Acum se contureaza foarte clar necesitatea de a situa oamenii, nevoile si aspiratiile acestora in centrul oricarui efort de dezvoltare. Politicile economice trebuie sa fie orientate in primul rand spre individ.

Dezvoltarea umana presupune asigurarea acelor mijloace prin care oamenii sa se poata bucura de o viata sanatoasa; oamenii trebuie sa poata participa activ la luarea acelor decizii care le afecteaza viata, politicile care tin seama de dezvoltarea umana pot permite indivizilor sa dobandeasca anumite capacitati care sa ii faca sa se simta mai putin vulnerabili in viata de zi cu zi. Oamenii trebuie sa fie beneficiarii finali ai dezvoltarii. Aceasta noua abordare a dezvoltarii - prin situarea individului in centrul atentiei - a impus ca dezvoltarea economica sa nu mai fie un scop in sine ci ea trebuie sa fie un mijloc in slujba oamenilor.

In continuare voi prezenta modul de grupare si componenta fiecarei grupe de indicatori ce caracterizeaza dezvoltarea umana:

1. Indicele dezvoltarii umane

v       PIB pe locuitor (in lei, preturi curente; $, la paritatea puterii de cumparare)

v       Gradul de alfabetizare al populatiei adulte (%)

v       Rata bruta de cuprindere in toate nivelele de invatamant (%)

v       Speranta de viata la nastere (ani)

v       Indicele dezvoltarii umane

2. Indicele disparitatii intre sexe in dezvoltarea umana (IDS)

v       Speranta de viata la nastere (ani)

v       Gradul de alfabetizare al adultilor (%)

v       Rata bruta de cuprindere scolara in toate nivelele de invatamant (%)

v       Ponderea veniturilor salariale realizate (%)

v       Indicele disparitatii intre sexe

3. Indicele participarii femeilor la viata economica si sociala (IPF)

v       Participarea femeilor la luarea deciziilor politice (parlamentare) (%)

v       Ponderea femeilor conducatori si functionari superiori din administratia publica si din unitatile economico-sociale (%)

v       Ponderea femeilor specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice (%)

v       Proportia femeilor in populatia totala (%)

v       Proportia in populatia totala activa civila (%)

v       Ponderea veniturilor medii ale femeilor fata de veniturile medii salariale din sectorul neagricol (%)

v       PIB pe locuitor, in dolari la paritatea puterii de cumparare

v       Indicele pariticiparii femeilor la viata sociala

4. Indicatorii profilului dezvoltarii umane

v       Speranta de viata la nastere (ani)

v       Consumul mediu zilnic pe locuitor

v       Populatia ce revine la un medic

v       Rata bruta de cuprindere scolara in toate nivelele de invatamant (%)

v       Salariatii din activitatea de cercetare-dezvoltare

v       Televizoare la 1.000 de locuitori

v       PIB/ locuitor ($, la paritatea puterii de cumparare)

5. Indicatorii privatiunii in dezvoltarea umana

v       Copii de 7-14 ani necuprinsi in invatamant (%)

v       Ponderea populatiei adulte analfabete (%)

v       Mortalitatea

infantila (la 1.000 de nascuti-vii)

0-4 ani la 1.000 de locuitori

materna (la 10.0000 nascuti)

v       Ponderea nascutilor-vii subponderali (%)

v       Someri inregistrati

v       Someri B.I.M.

v       Inflatia

6. Indicatorii sanatatii

v       Rata mortalitatii (la 100.000 locuitori) pe cauze

v       Rata mortalitatii infantile (la 1.000 nascuti-vii)

Referat: Dimensiunile creativitatii la matematica Referat: Metoda - tehnica prin care continutul este comunicat cu scopul de a atinge obiectivele formarii

v       Rata mortalitatii materne (la 100.000 nascuti)

v       Procentul persoanelor de 5 ani si peste, care nu au sansa sa supravietuiasca pana la implinirea varstei de 60 de ani

v       Cazuri noi de imbolnaviri prin boli infectioase si parazitare (la 100.000 de locuitori)

v       Cazuri SIDA

v       Populatia ce revine la un medic

v       Populatia ce revine la un cadru mediu universitar

v       Paturi in spitale (la 1.000 locuitori)

v       Consultatii pe locuitor in dispensare

v       Numarul unitatilor sanitare private

v       Cheltuielile publice pentru sanatate, % din PIB

v       Consum mediu anual de alcool (litri/ locuitor)

7. Indicatorii educatiei

v       Rata bruta de cuprindere scolara (%)

v       Gradul de cuprindere in invatamantul prescolar (%)

v       Rata de trecere in invatamantul secundar (%)

v       Numarul de elevi si studenti ce revine la:

- 100 persoane de 6-23 ani

- 1.000 locuitori

v       Numarul de elevi si/sau studenti ce revin la un cadru didactic

v       Ponderea elevilor din invatamantul secundar tehnic in totalul elevilor din   ciclul II al invatamantului secundar (%)

v       Ponderea studentilor din invatamantul particular in total studenti (%)

v       Elevi inscrisi in invatamantul special pentru copii cu deficiente

v       Ponderea elevilor inscrisi in unitati de invatamant cu alta limba de predare decat limba romana (primar si secundar) (%)

v       Cheltuielile publice pentru invatamant, % din PIB

v       Ponderea cheltuielilor pentru invatamantul superior in totalul cheltuielilor publice pentru invatamant (%)

8. Cultura si comunicare

v       Abonamente (la 1.000 locuitori)

v       Numar de titluri de carti publicate (la 100.000 locuitori)

v       Numarul cititorilor inscrisi la biblioteci (la 1.000 locuitori)

v       Numarul de volume eliberate de biblioteci (la 1.000 locuitori)

v       Vizitatori la muzee (la 1.000 locuitori)

v       Spectatori la cinematografe (la 1.000 locuitori)

v       Spectatori la teatre si concerte (la 1.000 locuitori)

9. Violenta si criminalitate

v       Persoane condamante definitiv

v       Pondere in total persoane condamnate (%)

v       Persoane condamnate definitiv, aflate in penitenciar si centre de reeducare

v       Numarul de crime (la 100.000 locuitori)

v       Numarul de violuri (la 100.000 femei)

v       Infractiuni economice (la 100.000 locuitori)

v       Furturi si talharii (la 100.000 locuitori)

v       Sinucideri (la 100.000 locuitori)

10. Ocuparea fortei de munca

v       Populatia civila ocupata (mii persoane)

v       Ponderea populatiei civile ocupate in sectorul privat (%)

v       Ponderea populatiei civile ocupate in serviciile publice (%)

v       Numarul de salariati

v       Rata de ocupare a resurselor de munca (%)

v       Rata de inlocuire a fortei de munca (%)

v       Indicele castigului salarial real

v       Cheltuieli cu programele de ocupare, % in cheltuielile fondului de somaj

11. Profilul demografic

v       Populatia la 1 iulie (mii persoane)

v       Rata anuala de crestere a populatiei (%)

v       Rata sporului natural (la 1.000 locuitori)

v       Migratia interna, plecari (mii persoane)

v       Numarul emigrantilor (mii persoane)

v       Ponderea persoanelor de 26-40 ani in total emigranti (%)

v       Rata medie anuala de crestere a populatiei (%)

12. Venituri, consumuri, cheltuieli sociale

v       PIB pe locuitor

v       Ponderea in PIB a venitului disponibil brut al gospodariilor (%)

v       Castigul salarial mediu net lunar, lei

v       Ponderea cheltuielilor de securitate sociala (%)

v       Ponderea cheltuielilor publice pentru invatamant (%)

v       Ponderea cheltuielilor publice de ocrotire a sanatatii (%)

v       Consumul mediu anual pe locuitor

v       Cheltuielile de consum, pe categorii de gospodarii

v       Consumul mediu zilnic de calorii

v       Ponderea persoanelor aflate sub pragul de saracie pe total si pe categorii de gospodarii (%)

v       Distributia persoanelor aflate sub pragul de saracie, pe categorii de gospodarii (%)

v       Crearea si utilizarea PIB

13. Indicatorii urbanizarii

v       Ponderea populatiei urbane (%)

v       Rata anuala de crestere a populatiei urbane (%)

v       Populatia din orase mai mari de 750.000 locuitori

v       Cel mai mare oras

v       Ponderea populatiei urbane (%)

v       Rata medie anuala de crestere a populatiei urbane (%)

14. Disparitati intre urban si rural

v       Ponderea populatiei rurale (%)

v       Speranta de viata la nastere (ani) - total

rural

urban

v       Raportul de dependenta demografica

v       Rata natalitatii-total (%o)

v       Rata mortalitatii infantile - total (%o)

v       Numarul de elevi ce revin la un cadru didactic in invatamantul primar si gimnazial (%) - total

v       Populatia ce revine la un medic

v       Abonamentele la 1.000 locuitori

v       Suprafata medie locuibila pe un locuitor (m²) - total

v       Consumul de energie

15. Indicatorii infrastructurii generale

v       Densitatea drumurilor (km/100km²)

v       Drumuri modernizate (%)

v       Densitatea cailor ferate (km/100 km )

v       Cale ferata electrificata (%)

v       Consumul de energie electrica al populatiei

16. Indicatorii resurselor naturale

v       Suprafata totala (mii ha)

v       Ponderea suprafetei ocupate de paduri (%)

v       Ponderea suprafetei arabile (%)

v       Ponderea suprafetei amenajate pentru irigat in suprafata arabila (%)

v       Ponderea suprafetei aflate in proprietatea statului (%)

27. Indicatorii mediului inconjurator

v       Pesticide pe terenuri agricole (kg/ha)

v       Poluarea aerului cu pulberi sedimentabile

v       Calitatea apei potabile

v       Suprafata forestiera afectata de uscare (%)

v       Cheltuieli pentru protectia mediului (mil. lei preturi curente)

v       Ponderea in total cheltuieli de protectie a mediului (%)

prevenirea si combaterea poluarii

protectia mediului natural

2   Variabile monetare si variabile fizice

Nivelul de viata minim acceptabil mentionat in definitia Consiliului Europei poate fi fixat in termeni de variabile monetare sau variabile fizice. In primul caz, un anume nivel al venitului si bunastarii poate fi stabilit si orice individ sau grup aflat sub el poate fi clasificat ca sarac. In al doilea caz, saracia inseamna lipsa unui anumit numar de bunuri si servicii selectate dintr-o gama foarte larga ca fiind necesare pentru comunitatea studiata, si care vor fi considerati drept indicatori. Cei mai utilizati sunt: inzestrarea gospodariei, accesul la educatie, sau la serviciile medicale, dar mult mai multe pot fi evident, considerate. Lipsa unui anumit numar sau a unei ponderi poate identifica un individ ca fiind sarac. In general, variabilele monetare sunt mai usor de folosit decat cele fizice.

Acceptiunea ca venitul este cea mai potrivita variabila de masurare a saraciei trebuie privita cu oarecare circumspectie deoarece venitul anual poate varia substantial de la un an la altul. Conceptul de venit permanent pare sa fie cumva mai potrivit. Pe de alta parte, resursele economice individuale ale persoanelor sau familiilor nu depind numai de venitul pe care il castiga in fiecare an, ci si de stocurile de venit pe care le poseda, pentru ca ei pot sa-si completeze venitul prin folosirea capitalului.

De semenea, bunastarea este o variabila ce poate fi luata in consideratie impreuna cu venitul, cand sunt disponibile informatii despre ea. Totusi, cum exista o lipsa de date pertinente in mai multe tari ea este exlusa ca variabila monetara de determinare a saraciei.

O alta problema referitoare la venit este dificultatea de a obtine informatii corecte asupra lui. De-a lungul timpului, principala sursa de date pentru analiza saraciei a fost Ancheta Bugetelor de Familie. Aceasta inseamna ca informatia despre venit este raportata de familie si se intampla ca aceasta sa prezinte o puternica tendinta de subevaluare a venitului, ajungandu-se, in unele tari, ca media venitului pe gospodarie sa fie mai mica decat media cheltuielilor pe gospodarie. Se pare ca rata estimata a subevaziunii vaneaza foarte mult de la o sursa de venit la alta: raportarea salariilor pare sa fie destul de apropiata de realitate in timp ce veniturile obtinute din munca neinregistrata, veniturile in natura, veniturile din investitii si pensiile fac subiectul unor puternice reduceri. In aceste conditii, producerea unor informatii de calitate la nivel micro nu este o sarcina usoara.

O alternativa este sa se considere cheltuielile ca o aproximare a venitului. Ele sunt in general apreciate ca fiind un indicator mai bun pentru venitul permanent deoarece:

a) cheltuielile reflecta mai corect lipsurile gospodariei;

b) datele raportate de gospodarii referitoare la cheltuieli par sa fie mai corecte.

Totusi, aceasta alegere are si ea efectele ei. Cheltuielile ce reflecta consumul de bunuri de folosinta indelungata sunt de obicei raportate la momentul achizitiei, ceea ce incarca cifra cheltuielilor gospodariei in acel an. Pe de alta parte, nivelele mici ale chetuielilor gospodariei nu reprezinta in mod implicit lipsuri; ele pot fi explicate in termenii obiceiurilor si gusturilor individuale.

Ambele variante au avantaje si dezavantaje, alegerea ramanand deschisa.