ASISTENTA SOCIALA A COPIILOR STRAZII - ANALIZA STUDIILOR DE CAZ

1. Statistici asupra fenomenului

In Romania, copiii strazii au inceput sa atraga atentia in mod deosebit dupa 1990. Inainte de 1989, "copiii strazii" erau confundati fie cu tinerii delincventi, fie cu copiii abandonati, fiind permanent un subiect de discriminari. Existenta lor era explicata prin argumente psihiatrice sau prin cele legate de dezvoltarea psihosociala. Cu timpul, explicatiile sau deplasat de la ipoteza personalitatii antisociale, la cea legata de dezorganizarea familiala: lipsa afectiunii si a ingrijirii familiale produce comportamente asociale, cum este fuga de acasa.

Multe emisiuni de TV prezinta sub numele generic "copiii strazii" o serie de fapte antisociale, cautand senzationalul, printr-o expunere trunchiata a realitatii imediate. Cei mai multi autori considera ca acesti copii provin din institutiile de ocrotire, lucru fals si condamnabil.

Statisticile existente la nivelul Iasului, infirma aceasta ipoteza, aratand ca cei mai multi (63%) provin din mediul familial dezorganizat, referindu-se doar la cei care traiesc in strada sau cu familia. Multi dintre copiii care locuiesc in strada isi construiesc o noua identitate, afirmand ca au trait in "casa de copii". Aceasta strategie este folosita in favoarea lor pentru a obtine mai usor mila din partea societatii.

Cauzele acestui fenomen sunt deosebit de complexe si intalnesc factori sociali si individuali, economici si materiali ce realizeaza efecte care maresc proportia fenomenului. Consecintele sunt deosebit de grave: tulburari de comportament, agresivitate, violenta, decese, abuzuri sexuale, absenta normelor morale si culturale. La nivelul societatii, consecintele sunt: delincventa juvenita, extinderea analfabetismului, raspandirea bolilor venerice si SIDA, prostitutia si noua generatie de copii nascuti in strada.

Analiza acestor grupe de categorii de varsta evidentiaza ca in 1990 au fost inregistrati peste 4000 de copii ai strazii si in 1995 erau 6000 de copii ai strazii.

In urma cercetarii desfasurate in 1996 de catre SOROS, in Bucuresti, pe copiii strazii, au fost prezentate urmatoarele rezultate: (Teclici, V., 1998: 27 - 37)

- Copiii de pe strazile Bucurestiului aveau varsta cuprinsa intre 5 - 10 ani, 4%; 11 - 14 ani, 39%; 15 - 18 ani, 57% din care 33% fete si 67% baieti.

- Provin din familii dezorganizate, incomplet structurate - 53%; familii structurate - 26%; institutii de ocrotire - 20% (din care 9% abandonati intre 0 - 3 ani, 11% institutionalizati in scoli speciale); 1% nu stiu.

- Dimensiunea familiei naturale: 3 - 6 frati, 52%; 1 - 2 frati, 21%; 7 - 6 frati, 14%; 12% sunt singuri, 1% nu stiu.

- Atitudinea fata de parinti: 39% negativa, 25% pozitiva; 21% refuza sa raspunda; 15% ambivalenta (atitudinea negativa este in special fata de tata (tatii vitregi, agresivi si violenti, mai ales pe fondul consumului de alcool).

- Ocupatia parintilor: 5% tati, 11% mame - lucreaza permanent; 11% tati, 37% mame care lucreaza ocazional; 9% tati, 15% mame, somaj, pensionati medical; 12% tati, 9% mame, nu lucreaza; 28% nu stiu.

- Apartenenta etnica: 51% romi, 49% romani.

- Zona de provenienta: 53% Bucuresti, 47% provincie.

- Motivele vietii in strada: rele tratamente 61%; saracie 25%; dromomanie, curiozitate, influenta unui frate 14%.

- Situatia scolara: 18% analfabeti; 9% - 1 clasa; 14% - 2 clase; 15% - 3 clase; 16% - 4 clase; 10% - 5 clase; 7% - 6 clase; 6% - 7 clase; 4% - 8 clase; 1% - 9 clase.

- Unde si cum dorm: 20% acasa; episodic in canal, scara blocului; 71% in canale, gari, scari de bloc; 5% la diferite persoane - patroni de buticuri; 3% intr-un centru de noapte; 1% in camin de nefamilisti.

- Consumul de substante volatile: 36% prizeaza zilnic; 31% ocazional; 9% au incercat dar au renuntat repede; 8% au renuntat dupa 1, 2 luni de prizat; 9% afirma ca nu au incercat; 7% nu raspund.

- Dorinte ale copiilor strazii: 15% sa mearga acasa; 13% sa fie internati intr-un centru; 11% sa se califice profesional; 8% sa munceasca; 6% sa aiba o casa; 6% sa aiba acte de identitate; 31% sa intemeieze o familie; 4% doresc bani, masini; 6% nu stiu inca.

In prezent, la nivel national, au trecut peste 8000 de copii ai strazii. Analiza evidentiaza ca intervalul de 12 - 14 ani reprezinta 30% de copiii strazii; 14 - 16 ani; 21%; peste 50% sunt copii intre 16 - 18 ani.

Provenienta din mediul rural este de 23% iar din mediul urban 77%. Majoritatea provin din familii destructurate, dezorganizate, reconstituite, instabile din punct de vedere material, moral, afectiv. Ceea ce s-a accentuat mai mult este ca foarte multi parinti au devenit someri, nemaiputand oferi macar necesarul de trai familiei. Agresivitatea si violenta sunt manifestate pentru a obtine hrana sau un adapost.

In multe cazuri, sursa de existenta este cersetoria, munca la negru, care este periculoasa si neplatita corespunzator. Abuzurile sexuale, in randul copiilor strazii, prezinta un tablou de mare diversitate. In multe cazuri, prostitutia a devenit o sursa principala pentru castig, mai ales in randul fetelor, iar pedofilia e apanajul baietilor preferati de baietii straini. Exista foarte multi straini care detin apartamente, bunuri, prin care atrag baietii unde intretin relatii sexuale cu ei. Acestia mai folosesc copii la realizarea unor materiale pornografice, trafic, unii chiar practica imbinarea violului cu practicarea prostitutiei, pedofilia cu sechestrul, pornografia cu homosexualitatea sau poate transforma victima in abuzator, ceea ce face dificil demersul resocializarii.

Copiii strazii se prostituiaza pentru a supravietui - iar aceasta este cea mai simpla cale pe care au adoptat-o ei. Acesti copii incep viata sexuala mult sub limita normalului, mai ales acei copii care nu mai au nici un contact cu familia sau institutia. In mediul stradal, unele fete sunt determinate sa practice prostitutia inca de la 9 - 10 ani pentru cele necesare existentei. Din discutiile cu ele, rezulta ca aceasta modalitate este fireasca si accesibila, multe dintre ele se indreapta catre cetatenii straini care le pot recompensa in valuta sau cadouri atragatoare.

O mare parte a acestor fete provin din familii dezorganizate. Ele pleaca de acasa pentru a scapa de abuz si violenta din partea tatalui adevarat sau nou, care reclama dreptul de a intretine relatii sexuale cu fiica. Violul sta la originea vietii sexuale a acestor copii. Intre fetele intervievate sunt cazuri in care debutul sexual s-a datorat violului, altele sufera doua sau mai multe violuri, iar altele sunt violate in grup. Exista cazuri in care minori romani pleaca in strainatate fiind utilizati acolo pe piata sexuala. Intre abuzatori se inscriu atat adulti cat si minori, femei sau barbati. Calea cea mai simpla de a se prostitua este fie prin intermediul prietenilor de pe strada, fie prin a se lasa racolati de alti copii ai strazii - joaca rol de pesti. In Bucuresti mai ales, sunt apartamente unde sunt primiti minori intre 8 - 15 ani pentru a intretine relatii sexuale sau pe care ii filmeaza si ii fotografiaza intretinand relatii sexuale.

Cei care intretin relatii sexuale - 92 % sunt afectati de boli venerice; aceste boli vin cand copiii nu-si dau seama de gravitatea lor, astfel boala este sesizata dupa un timp indelungat, devenind cronica. Boala se transmite deoarece cei care au astfel de boli nu se trateaza si asa virusul se inmulteste.

Dupa imbolnavire, de obicei copiii fac la fel, deci nici ei nu merg la medic, iar daca merg, nu tin tratamentul, facand ca boala sa fie mult mai grava. In mentalitatea minorului, pe primul plan se situeaza reintoarcerea in mediul stradal, el nu accepta sa stea internat in spital. El niciodata nu va putea sa se realizeze undeva, deoarece crede ca este privat de libertate. Acestor copii le place sa faca numai ce vor ei, sa nu aiba anumite initiative din partea cuiva. Ei sunt atrasi de tot felul de grupuri de copii haiosi, care fac foarte multe catastrofe, distrandu-se pe baza lor, de multe ori iau exemple din diferite filme de groaza, violente, vocabular - prin care ei se cred cineva fata de ceilalti colegi din strada, mai mult, ii forteaza sa faca si ei la fel, deoarece aceasta e regula grupului.

Ceea ce este mai grav este consumul de substante volatile. Evaluarile realizate arata ca 22% dintre copiii strazii inhaleaza astfel de substante. Aceste substante inhalate pot fi: aurolac, cokteil de prelandez + aurolac, diminuarea posibilitatii de a comnica. Majoritatea copiilor au inhalat aceste substante fie de buna voie, fie sub presiunea anturajului. Acest lucru duce la grave probleme de sanatate, cumulate cu efectele negative ale consumului de tutun si alcool.

Vechimea mare in strada (56% sunt in strada de 4 - 9 ani) releva: ineficienta centrelor pentru copiii strazii, riscurile la care sunt supusi adolescentii, promiscuitate, consum de drog, obisnuinta cu anumite libertati, imposibilitatea de a fi instruiti in mediul scolar/profesional.

Evaluarea cantitativa si calitativa

Problematica copiilor strazii a fost si ramane dupa 1990 in actualitate atat datorita specificului acestui fenomen social, cat si datorita modalitatilor de a initia masuri concrete de diminuare a lui. Modalitatile de cunoastere a fenomenului pentru diminuarea numarului copiilor strazii sunt diverse.

O evaluare cantitativa precisa a "copiilor strazii" este foarte dificil de facut, tinand cont de fluctuatiile mari in ceea ce priveste numarul lor. Aceste fluctuatii sunt determinate de mobilitatea si dinamica specifica a grupului de copii fara adapost si in functie de alternanta anotimpurilor. Zona principala din care provin copiii strazii este Moldova, urmata de Muntenia si Oltenia, acest fapt avand cel putin doua explicatii: saracia accentuata a zonei si rata natalitatii. Bucurestiul este colectorul de copii din toata tara: aici au locurile lor de rezistenta cum ar fi: garile, pietele si strazile. Constanta si Litoralul colecteaza in perioada estivala un mare numar de copii atrasi de facilitatea castigurilor prin afluenta de turisti. Celelalte orase au copii fara adapost in judetele respective si foarte rar din alte regiuni. Cauzele ajungerii in strada sunt conditiile din familie - saracia, violenta, alcoolismul sau indiferenta, ducand la ruptura psihologica copil - femeie; esentiala este decizia de a fugi de acasa. Institutiile de ocrotire sunt a doua sursa de copii fara adapost, datorita conditiilor proaste de viata, violentei s. a.

Copiii fara adapost traiesc in grupuri variabile ca numar (2 - 20). In ultimii ani au aparut o noua categorie de copii impreuna cu familiile care si-au pierdut locuinta. Majoritatea copiilor strazii sunt consumatori de "Aurolac". Fumatul este un obicei zilnic practicat, iar consumul de alcool nu este foarte raspandit deoarece multi nu-si permit sa-si cumpere bauturi alcoolice, ci prefera substante volatile, fiind mai ieftine.

Nivelul de pregatire scolara este foarte scazut la acesti copii, o treime din ei nu stiu sa scrie sau sa citeasca. Situatia abuzurilor sexuale in randul copiilor strazii prezinta un tablou de o mare diversitate. O treime din copiii strazii declara ca sunt activi din punct de vedere sexual.

Elaborarea unei strategii nationale pentru prevenirea si diminuarea fenomenului "copiii strazii" se concentreaza pe trei paliere:

programe de prevenire care se realizeaza prin sprijinul familiilor cu multi copii si a celor cu dificultati financiare;

programe de integrare in familii sau in substitute ale acestora;

programe de sprijin, focalizate pe copiii strazii (acordare de hrana, imbracaminte, asistenta sociala.

2 Monitorizarea fenomenului "copiii strazii"

Marimea fenomenului

nr. copii - zona de responsabilitate a asociatiei

nr. copii ai strazii - sector

nr. copii ai strazii - localitate

nr. copii ai strazii - tara

Intensitatea fenomenului

nr. copii ai strazii - nr. populatiei

nr. copii ai strazii - nr. populatiei intre 0 - 18 ani

Indicatorii pot fi calculati numai intr-o cercetare exhaustiva. Datele de la numitor, necesare calcularii intensitatii fenomenului se gasesc in Anuarul statistic si in alte documente ale Comisiei Nationale de Statistica.

Durata medie de sedere stradala

Dupa sex

Pe grupe de varsta

Structura pe grupe de varsta si sex

Structura dupa sex

Structura pe grupe de varsta

Varsta medie a copiilor strazii = 14,3 ani

Structura provenientei rural - urban a copiilor strazii din Bucuresti

Rural - urban

proportia copiilor strazii proveniti din familii locale: 49%

repartitia dupa provenienta pe zone istorice

Cauzele posibile ale fenomenului

Analizabil pe varsta, sex, mediul de rezidenta initiala, statusul ocupational al parintilor etc.

Gradul de scolarizare

Gradul de alfabetizare la cei de varsta scolara

Starea de sanatate

- structura in raport de cazuistica bolilor (70% non-raspunsuri)

1. gripa; 2. pneumonie; 3. fracturi; boli de piele; 5. apendicita;

6. gastrita; 7. sifilis; 8. oreon

- indicator de asigurare a asistentei medicale a copiilor strazii

- nr. copii ai strazii - nr. medici din progr. de interventie

din datele furnizate de asociatii

- nr. mediu de vizite anuale: 3,35

Modalitati de supravietuire

Contactul cu familia

Rezidenta nocturna

Rezidenta diurna

Consum de droguri

Activitate sexuala

Monografia mediului de provenienta

A.          Provenienta copiilor strazii

B. Numarul mediu al membrilor de familie: 5

C. Situatia parintilor

D. Statusul socio-profesional al parintilor

E. Venitul mediu al familiei

F. Situatia locativa a parintilor

G. Consumul de alcool

H. Violenta intre parinti

I. Violenta asupra copilului

J. Abuz sexual asupra copilului

*pentru cei proveniti din institutii de ocrotire

K. Violenta personalului asupra copilului

L. Violenta colegilor asupra copilului

M. Abuz sexual al personalului asupra copilului

N. Abuz sexual al colegilor asupra copilului (da - nu)

Referat: Dimensiunile creativitatii la matematica Referat: Metoda - tehnica prin care continutul este comunicat cu scopul de a atinge obiectivele formarii

* pentru toti

O. Zona de rezidenta a familiei

Gradul de integrare sociala a copiilor

Gradul de autonomie a fenomenului

Indicator de asigurare a asistentei

(se obtine din datele furnizate de asociatii)

Nr. copii ai strazii - lucrator social: 4

Nr. asociatii cu programe de asistenta a copiilor strazii: 16

Nr. copii integrati social x 100 - nr. copii supusi interventiei: 65%

*Analizabil pe zona, localitate, tara

3. Prezentarea studiilor de caz

Studiu de caz nr. 1

1. Informatii de identificare a subiectului

Nume: A.

Prenume: C.

Varsta: 13 ani

Sexul: masculin

Nivel de scolarizare: elev in clasa a V-a la Sc. Gen. Costuleni

Starea de sanatate: aparent sanatoasa

Mediul de provenienta: din familie

Elementele dezvoltarii fizice: copil dezvoltat normal

Dezvoltare senzoriala: normala

Tinuta: dezinvolta si indrazneata

Gradul de adaptare la mediu: s-a realizat cu usurinta, prezentand un grad de sociabilitate ridicat si maleabil

Gradul de sociabilitate: foarte ridicat, simtindu-se in largul sau in compania oricui, comunica cu usurinta fiind dinamic si extrovertit

Motivul aparitiei in strada: conflicte cu bunicul matern, nevoia de independenta

Consumul de substante toxice: peste 15 tigari pe zi, alcool uneori

2. Motivul intocmirii studiului de caz

Depistarea minorului in mediul stradal in zona Copou, practicand si cersetoria.

3. Ghid de interviu

De cand locuiesti pe strada

Spune-mi de ce ai plecat de acasa

Cu cine-ti petreci timpul

Poti sa-mi spui ceva despre prietenii tai

Iti place la scoala

Cu ce te ocupi tu?

Unde ai vrea sa locuiesti

Cu parintii te intelegi bine

Ce ti-ai dori sa faci

Prezentarea familiei

Date despre mama

Nume si prenume: A. M.

Varsta: 34 ani

Domiciliul loc. Costuleni, jud. Iasi

Starea civila: casatorita

Starea de sanatate: aparent sanatos

Ocupatia: casnica

Nivel de scolarizare absolvent a 8 clase

Date despre tata

Nume si prenume A. C.

Varsta: 36 ani

Domiciliul mun. Iasi

Starea civila casatorit

Starea de sanatate: aparent sanatos

Ocupatia: prestari de munci ocazionale

Nivel de scolarizare absolvent a 8 clase

Date despre frati si surori

Nume si prenume A. C. 12 ani, loc. Costuleni, Iasi, sexul feminin, elev

in clasa a IV-a

- A. M. 10 ani, loc. Costuleni, Iasi, sexul feminin, elev

in clasa a III-a

Date despre familia largita

Nume si prenume B. A., 65 ani, loc. Costuleni, Iasi, sexul feminin, vaduva, pensionara

5. Istoricul social

Familia A. s-a constituit legal in anul 1989, din aceasta relatie au rezultat 3 copii. De la casatorie familia a locuit in localitatea Costuleni, unde sotii detineau o casa si o parte de pamant. Veniturile familiei erau constituite din recolta pamantului pe care il aveau in proprietate. Relatia intrafamiliala si extrafamiliala au fost armonioase pana in 1994 cand domnul A., fiind intr-o stare avansata de ebrietate, savarseste infractiunea de furt pentru care i se aplica o pedeapsa privativa de libertate de 2 ani.

Dupa revenirea din detentie a domnului A., relatia dintre soti se deteriorizeaza, domnul A. devenind foarte violent cu membrii familiei, iar conflictele finalizandu-se cu abuz fizic asupra copiilor, in special situatia materiala a familiei se inrautateste, astfel incat sotii se despart in 1997. Domnul A. nu mai manifesta interes in cresterea si educarea copiilor.

Domnul A. are o relatie de concubinaj cu numita F. I., din aceasta relatie rezultand F. A., in prezent in varsta de 4 luni. Doamna A. are din 1998 si ea o relatie de concubinaj cu numitul H. M., din aceasta relatie rezultand H. D. in varsta de 1 an.

Minorul A. C. se afla in intretinerea bunicilor materni de la 4 luni. El a frecventat cursurile primare din localitate, avand o foarte buna evolutie scolara. Dupa inceperea clasei a V-a comportamentul minorului se schimba, situatie determinata de noul anturaj scolar. El sustrage bunuri din locuinta bunicilor comercializandu-le impreuna cu prietenii sai pe tigari si nitrosolventi. Comportamentul minorului il determina pe bunic sa-l pedepseasca, minorul reactionand prin absentism scolar si frecventarea mediului stradal, lipsind de acasa.

6. Prezentarea conditiilor de locuit

Minorul locuieste impreuna cu bunicul matern intr-o casa compusa din 3 camere dotate corespunzator si intretinute in conditii corespunzatoare de igiena. In aceeasi curte locuieste si mama minorului impreuna cu copiii si concubinul ei, intr-o casa cu 2 camere si antret, acoperita cu placi de azbociment, fara curent electric, cu un confort normal de locuit.

7. Situatia materiala

Veniturile familiei se reduc la alocatia de stat a copiilor, pensia bunicului si venituri obtinute prin prestarea de munci ocazionale.

8. Puncte tari ale subiectului

Dorinta de a continua scoala si de a reveni in familie; prezenta parere privind faptele savarsite.

9. Impresii ale asistentului social

Subiectul s-a dovedit a fi usor abordabil, manifestand deschidere in discutia cu asistentul social. Informatiile obtinute de la minor s-au dovedit a fi reale.

10. Genograma familiei A.

Legenda:

barbat

femeie

separare

- concubinaj

decedat

11. Ecomapa familiei A

Legenda:

- relatie puternica

- - - - - - - - relatie slaba

Studiu de caz nr. 2

1. Informatii de identificare a subiectului

Nume: G.

Prenume: E. R.

Varsta: 15 ani

Sexul: masculin

Nivel de scolarizare: elev in clasa a IV-a

Adresa str. Luminii nr. 3, Iasi

Religia: ortodox

Zona frecventata: Gara Iasi

2. Motivul intocmirii studiului de caz

Depistarea minorului in mediul stradal in zona Garii, practicand si cersetoria si vagabondajul.

3. Prezentarea succinta a problemei subiectului

G. E. R. provine dintr-o familie legala care au locuit in str. Sucidava nr. 4, bl. 21. Din cauza datoriilor acumulate, au vandut apartamentul in 1989, familia mutandu-se cu chirie intr-un imobil din str. Luminii la familia P. In decembrie 2002 imobilul a ars, familia fiind nevoita sa locuiasca in str. Poienilor nr. 10 la fratele tatalui care detinea o casa dintr-o camera si o bucatarie unde locuiau 6 persoane. De la fratele tatalui s-au mutat in b-dul Poitiers camin C7, etaj Domnul G. E., tatal minorului, a lucrat pe postul de zugrav la interprinderea Nicolina pana in 1995, cand a suferit un accident cerebral. Dupa accident a fost disponibilizat datorita bolii, nemaiputand fi incadrat in munca. G. I., mama, a lucrat ca femeie de serviciu la scara blocului (1994 - 1996), in prezent fiind fara ocupatie. Minorul G. E. R. a fost trimis in centrul de plasament din Pascani, dar nu s-a adaptat la mediul din institutie si la cererea tatalui a fost externat. El a locuit o perioada in familie, insa a revenit in mediul stradal, de unde a fost internat la Adapostul de zi si noapte pentru copiii strazii "Popasul Sperantelor".

Prezentarea familiei

Familia lui G. E. R. este legal constituita, fiind alcatuita din 5 membri: mama G. I., nascuta in 1969, casnica, tatal G. E., nascut in 1969 are 10 clase, a fost zugrav, iar in urma accidentului cerebral a ramas fara serviciu. Fratii lui, unul in varsta de 10 ani de sex masculin, G. M., si o sora, G. L., in varsta de 16 ani care au abandonat si ei scoala si sunt in mediul stradal.

5. Date privind starea sanatatii fizice si mentale

Starea de sanatate fizica este aparent buna, fiind un copil cu potential intelectual si cu abilitati practice.

6. Date despre educatia subiectului

Minorul are 4 clase la scoala "Alexandru Vlahuta" din cartier, dupa care a abandonat scoala. Pe perioada sederii in adapost el a mai urmat Scoala Publica, invatamant comasat, in acest sens realizandu-se serviciul de evaluare a minorului.

7. Prezentarea problemei emotionale a subiectului

Minorul este comunicativ, bine dezvoltat, cu posibilitate de adaptare foarte mare, este foarte sociabil, detine abilitati de practicare a cersetoriei, motiv pentru care a fost tras inapoi in strada de mama lui.

8. Prezentarea conditiilor de locuit

Familia locuieste cu chirie intr-o camera din str. Luminii nr. 3, dispunand de un venit foarte mic, format din alocatia copiilor si comercializarea legumelor si fructelor in piata agroalimentara "Alexandru cel Bun".

9. Impresii ale asistentului social

Informatiile primite de la minor au fost in general corecte, realizat intr-un climat de incredere. Copilul a oferit informatii in vederea cunoasterii familiei, asupra locuintei in care au stat pentru a fi apreciat corect situatia precara in care se aflau. S-a putut observa atasamentul profund de familie, motiv pentru care nu a putut suporta sistemul din institutie.

10. Analiza campului de forte

11. Plan de interventie

12. Evaluarea finala

In prezent este cu familia care este monitorizata de politia nr. 2.

13. Agenti ai schimbarii

- asistentii sociali de la "Popas";

- politia.

1 Genograma familiei G.

Legenda

- femeie

- barbat

15. Ecomapa familiei G.

Studiu de caz nr. 3

1.     Informatii de identificare a subiectului

Nume si prenume : I.G.

Data nasterii: 25.02.1991 - Iasi

Domiciliul: b-dul Poitiers camin C7

Religie: ortodoxa

Nivel de scolarizare: analfabet

Sexul: feminin

Zona frecventata: CUG - Podu-Ros

2. Motivul intocmirii studiului de caz

A fost identificata practicand cersetoria si vagabondajul in data de 10.02.2003 in zona Podu-Ros si este in atentia Biroului Copiii Strazii.

3.     Prezentarea succinta a problemei subiectului

Minora I.G. provine dintr-o familie legitima. Mama minorei D.M. a fost casatorita, din aceasta relatie rezultand o fiica, I.G.. Dupa nasterea fetitei cei doi au divortat, recasatorindu-se cu I.M. si din aceasta relatie au rezultat doi copii. Doamna D. a lucrata la un magazine alimentar ca gestionara si datorita consumului de alcool in exces, atat la domiciliu cat si la locul de munca, a fost disponibilizata si din acest motiv a ramas somera. Familia I. locuieste intr-o camera de camin, fara forme legale, situata in b-ul Poitieres, Iasi. Familia nu are cu ce sa se intretina deoarece veniturile sunt foarte mici, venituri constituite din munci ocazionale de catre tatal si cersetorie realizata de minori la sugestia tatalui. Concubinul mamei a lucrat un timp ca vatman, dar datorita problemelor de familie, acesta din urma cade in patima bauturii impreuna cu concubinea, renuntand totodata la servici. Odata cu cresterea copiilor, tatal trimitea pe I.G., la cersit pentru a aduce bani pentru asi satisface viciul. Minora vazand ca nu mai poate face fata acestei situatii s-a decis sa paraseasca familia. Din acea zi a inceput sa vagabondeze reusind sa-si formeze un anturaj specific stradal. A stat pe strada timp de patru ani de zile, iar in data de 10.02.2003 a fost depistata de asistentul social, in zona Podu-Ros, care i-a facut internarea in adapostul de zi si noapte "Popasul Sperantelor". De aici minora a plecat de mai multe ori dar revenind, deoarece nu se pute acomoda cu statutul din institutie, ea fiind invatata cu cersitul si cu mediul stradal dobandit in cei patru ani dupa care parasise locuinta parinteasca.

4.     Prezentarea familiei

Date despre tatal adevarat nu se cunosc deoarece mama divortase pe cand era I.G. mica si nu a mai tinut legatura. Mama este fara studii, casnica iar in prezent locuieste cu concubinul. I.M. concubinul mamei este din Iasi avand profesia de vatman iar in present este somer. Din relatia lor au rezultat doi copii o fetita nascuta in 1997 si un baietel nascut in 1998. Concubinul refuza orice colaborare cu specialistii.

5.     Date privind starea sanatatii fizice si mentale ale subiectului

Sanatatea fizica este buna, fiind o fata foarte isteata si indrazneata, comunicand cu usurinta.

6.     Date despre educatia subiectului

Minora nu a urmat nici o forma de invatamant, tot ceea ce a facut ea a fost sa creasca pe fratii ei mai mici si sa cerseasca pe strada, cu toate acestea are un vocabular destul de dezvoltat. Ea nu stie sa scrie nici sa citeasca.

7.     Prezentarea problemelor emotionale ale subiectului

Este un copil bine dezvoltat adaptandu-se foarte usor la mediu, este sociabila foarte comunicativa dar este si foarte sensibila.

8. Prezentarea conditiilor de locuit

Familia locuieste intr-o camera de camin fara forme legale, fara agent termic si fara energie electrica, avand doar o soba. Conditiile de locuit sunt sub limita existentei, caminul fiind distrus intr-un incendiu. Lucrurile din camera sunt donate atat de diferite fundatii, cat si din ajutorul social de la Primarie.

9.     Impresii ale asistentului social

Informatiile primate de la minora au fost corecte, fiind realizate intr-un climat de incredere. Mai multe informatii au fost luate cu ajutorul Politiei de la sectia a V-a deoarce concubinul nu voia sa colaboreze deloc cu specialistii opunandu-se in a prezenta actele minorei spre a le inmana asistentului social. Respectivul refuza ca fata sa fie reintegrata intr-o institutie deoarece, pretindea el, ca trebuie sa aiba grija de fratii mai mici. Fetita isi doreste foarte mult sa urmeze o forma de invatamant si sa nu mai fie sub ocrotirea parintilor, zicand: "acolo este casa pentru sobolani nu pentru copii ca ei".

10.  Analiza campului de forte

11.  Plan de interventie

12. Evaluarea finala

Monitorizarea lui I.G. in vederea unei bune dezvoltari.

13.  Agenti ai schimbarii

Asistentul Social;

Scoala;

Adapostul Popasul Sperantelor".

14.  Genograma familiei I. G.

Legenda:

barbat

femeie

separare

- - - - concubinaj

15. Ecomapa familiei I. G.

Legenda:

- relatie puternica

- - - - - - - - relatie slaba

Studiu de caz nr. 4

1.     Informatii de indentificare a subiectului

Nume si prenume: A.A.D.

Data nasterii: 09.10.1980 Iasi

Domiciliul: cartier Dacia

Religie: ortodoxa

Nivel de scolarizare: 8 clase

Sexul: feminin

Zona frecventata: Dacia

2.     Motivul intocmirii studiuli de caz

A fost identificata practicand cersetoria si vagabondajul in zona Dacia fiind in atentia Biroului Copiii Strazii.

3.     Prezentarea succinta a problemei subiectului

A.A. provine dintr-o relatie ilegitima si a fost dupa nastere lasata la bunica din parte mamei in grija pana la varsta de 15 ani de la care a inceput sa vagabondeze. De la varsta de 3 luni a fost luata in ingrijire bunicii materne S.V. Mama minorei lucreaza ca infirmiera la Spitalul Clinic Nr. 2 Parhon din anul 1988. Domnul A.O. (concubinul) paraseste domiciliul fara a se cunoaste alte informatii despre situatia sa, nefiind interesat de cresterea si educarea minorei.

Din 1955 doamna S. are o alta relatie de concubinaj cu R.L.I. din aceasta relatie rezulatand doi copii. Acestia au locuit intr-un imobil pe soseau Bahlui pana in noiembrie 2002, fiindu-le demolata locuinta. De atunci familia a locuit la diferite rude pana in luna ianuarie 2003 cand au inchiriat o camera in strada Lascar Catargi nr. 48.

De cresterea si educarea minorei s-au ocupat bunicii materni, S.C. si S.V., care aveau o situatie materiala buna. Minora a urmat cursurile Scolii Generale nr. 3 "Alexandru Vlahuta" Iasi, unde a absolvit 8 clase dupa care a abandonat scoala. Datorita anturajului din zona respectiva a inceput sa frecventeze mediul stradal lipsand mai multe zile de acasa. Minora sustragea bani si produse din casa bunicii pe care le comercializa. Avand in vedere situatia creata bunica nu mai manifesta interes pentru cresterea si educarea fetitei. In luna iulie 2002 minora este internata in adaposturi de zi si noapte.

4.     Prezentarea familiei

Mama minorei S.G. nascuta in anul 1964 avand 10 clase si o calificare de infirmiera, relatie de concubinaj din care a rezultat A. .

Tatal A.O. lucreaza ca strungar la I.P.A. Iasi.

Frati, din prima relatie a rezultat doar un singur copil A.A.D. iar din a II a au rezultat doii copiii R.L.I.G. de sex feminin nascuta in anul 1997 si unul de sex masculine R.L.S. nascut in anul 2001.

5.     Date privind starea sanatatii fizice si mentale

A.A. a fost internata la Spitalul Sfantul Spiridon cu un diagnostic de sifilis aparut in urma unui contact sexual neprotejat. In general sanatatii este buna, nesuferind de alte boli. In ce priveste starea psihica este apparent buna, prezentand insa consum de alcool si tigari.

6.     Date despre educatia subiectului

Clienta A.A. a abandonat scoala in clasa a VIII a efectuate la Scoala Generala nr.17 si Scoala Generala nr.3 din cartierul Dacia. Datorita nevoiei de independenta ea paraseste atat scoala cat si familia.

7.     Prezentarea problemei emotionale ale subiectului

In urma discutie cu minora A.A. s-a putut observa ca are o tinuta dezinvolta si indrazneata si in general o dezvoltare fizica si psihica normala.

Adaptarea la mediul se realizeaza cu usurinta prezentand un grad de sociabilitate ridicat fiind suficient de maleabila. Se simte in largul ei in oricui, comunica cu usurinta fiind sigura pe ea. In aparenta A.A. este calma si linistita prezentand un temperament combinat cu accese colerice si momente de indiferenta. Nu isi comunica cu usurinta sentimentele, in urma relationarii cu ea s-a putut observa ca refuza sa vorbeasca de viata intima fiind destul de suspicioasa prezentand incredere mai mult pentru sexul opus. In privinta exprimarii s-a observat ca are un vocabular sarac si o exprimare greoaie. Este o fire exaltata motiv care a contribuit datorita anumitor autoritatii si anturajului la desele ore de vagabondaj si prostitutie. Fiind crescuta de bunicii materni a fost lipsita de un model parental adecvat si de un model familial care sa-i ofere incredere.

Si ea ca si mama ei a trait in concubinaj cu un barbat alcoolic si violent in urma caruia a rezultat un copil. Minora a fost implicata si intr-un furt dintr-o proprietate pariculara.

8.     Prezentarea conditiilor de locuit

Familia locuieste fara forme legale, cu chirie impreuna cu concubinul ei si cei doi copii intr-un imobil compus dintr-o camera pe strada Lascar Catargi nr.48. Avand in vedere venitul este nevoita sa paraseasca locuinta. Concubinul o paraseste plecad in strainatate ea fiind nevoita sa ramana pe strada. Bunica lui A.A. are o casa compusa din trei camere si un venit destul de bun.

9.     Impresii ale asistentului social

Informatiile obtinute de asistentul social au fost reale iar clienta A.A. a prezentat aceste informatii cu destula usurinta fara a incerca sa ascunda unele date, cu unele exceptii s-ar putea spune ca dialogul s-a desfasurat intr-un climat de incredere.

10.  Analiza campului de forte

11.  Plan de interventie

12.  Evaluare finala

Monitorizarea lui A.A. in vederea unei bune evolutii a sarcinii.

13.  Agenti ai schimbarii

Asistent Social;

Popasul Sperantelor";

Scoala.

14.  Genograma familiei A. A.

Legenda:

- barbat

- femeie

- - - - concubinaj

- decedat

15.  Ecomapa familiei A. A.

Legenda:

- relatie puternica

- - - - - - - - relatie slaba

Studiu de caz nr. 5

1.     Informatii de identificare a subiectului 

Numele si prenumele : S.I.

Varsta: 16 ani

Rangul nasterii: I

Sexul: masculin

Domicilul: strada. Ciurchi, nr. 127, BL. Q1, Sc. A. Et.2, judetul Iasi

Religia : ortodoxa

Nivelul de scolarizare : elev in clasa a -VIII-a

Starea de sanatate : aparent sanatos

Mediul de provenienta : din institutie

Elementele dezvoltarii fizice : copil dezvoltat normal pentru varsta lui

Tinuta : dezinvolta si indrazneata, uneori chiar impertinenta

Dezvoltare senzoriala: normala

Gradul de adaptare la mediu : s-a realizat cu dificultate, prezentand un grad scazut de sociabilitate.

Gradul de sociabilitate : foarte scazut, simtindu-se amenintat in compania oricui, comunica cu dificultate fiind egoist si introvertit.

Motivul aparitiei in strada : conflicte cu copii mai mari din colectiv, independenta si libertate.

Consumul de substante toxice : peste 20 tigari pe zi, alcool uneori , consum de nitrosolventi zilnic, prizari repetate.

2. Motivul intocmirii studiului de caz

-Depistarea minorului in mediul stadal, zona Copou, practicand cersetoria si vagabondajul, prizand nitrosolventi ostentativ.

-Luarea unei masuri de protectie pentru minor.

3. Ghid de interviu

- Cand ai fost ultima data acasa ?

- Eu nu am casa sunt din Casa de copii.

- De cand locuiesti pe strada ?

- Doamna, eu sunt pe strada de vreo cinci ani dar am mers si la Casa de copii .

- Poti sa-mi spui mai multe despre motivele plecarii tale din Casa de copii ?

-E frumos acolo dar ma bat copiii marisi ma forteaza sa le fac treaba lor si mie nu-mi place .

- Ai mers vreodata la scoala ?

- Da, sunt in clasa a- VIII- a dar nu am mai mers de mult.

- De cand nu ai mai fost la scoala ?

- De vreo trei luni, de cand am venit in Iasi .

- Stii sa scrii si sa citesti?

- Da,, stiu sa-mi scriu numele .

- Te- a prins vreodata Politia ?

- Da, acum cateva zile si m-au dus la Centrul de minori si ei au anuntat Casa de copii, dar eu am fugit dupa ce am ajuns acolo.

- In ce zona stai ?

- Imi place mai mult in Copou dar ziua merg si in alte locuri.

- Noaptea unde dormi ?

- Am stat o vreme prin scari de bloc, dar acum dorm intr-un canal din Centru iar noaptea de obicei merg la Gara .

- Ce faci tu acolo ?

- Fac rost de bani

- Cum faci rost de bani ?

- Merg pe la baruri si urmaresc oamenii care beau mai mult, apoi cand pleaca ii buzunaresc.

- Si nu iti este frica ca ai putea sa fii prins ?

- De obicei, merg acolo dupa ce ma droghez .

- Ce fel de drog consumi ?

- Aurolac si cand sunt in bani imi iau prenandez.

- Cum te simti dupa ce consumi drog ?

- Nu-mi mai este foame, frig si am tupeu.

- Cum crezi ca am putea sa te ajutam ?

- Dar nu vreau sa ma ajutati, mie imi place sa stau pe strada.

- Poate te razgandesti noi vom mai trece pe aici sa te mai vedem .

- Puteti veni dar mai tarziu dupa ora zece ca sa fiu treaz ?

- Bine, ne vom mai vedea.

4.     Prezentarea familiei

Date despre mama

Numele si prenumele : T.G.

Varsta: 35 ani

Domiciliul stabil: localitatea Miroslava, judetul Iasi

Stare civila : necasatorita

Starea de sanatate : aparent sanatoasa

Ocupatia : casnica

Nivel de scolarizare : 4 clase

Date despre tata

Numele si prenumele: S.I.

Varsta: 48 ani

Stare civila : decedat in 1994

Date despre frati si surori

Numele si prenumele: R.G-G.

Varsta: 14 ani

Domiciliul stabil: institutionalizata intr-un Centru de Plasament din judetul Iasi.

Sexul : feminin

Starea de sanatate : aparent sanatoasa

Nivel de scolarizaze : eleva in clasa a V-a  

Date despre familia largita

Numele si prenumele : P.M.

Varsta: 67 ani

Domiciliul stabil: strada. Ciurchi, nr. 127, BL. Q1, Sc. A. Et.2, judetul Iasi

Stare civila : necasatorita

Starea de sanatate : epilepsie

Ocupatia : pensionara

5. Istoricul social

Minorul S.I. provine din relatia de concubinaj dintre doamna T.G. si domnul S.I.

Doamna T.G. a fost institutionalizata in Centrul de Plasament din P. ulterior fiind internata la Scoala de Reeducare din B.

Tatal minorului a decedat la data de 02.10.1994, nu se cunosc informatii despre el. Dupa decesul concubinului sau, doamna T.G. are o relatie de concubinaj din 1995, cu domnul R.V. din aceasta relatie a rezultat minora R.G-G. Relatiile dintre soti devin conflictuale si culmineaza cu prin divortul partilor. Din acelasi an doamna T.G. are o alta relatie de concubinaj cu numitui I.C. Familia isi stabileste domiciliul in localitatea Miroslava, judetul Iasi. Cei doi copii nu sunt acceptati in familia domnului I.C. si sunt incredintati spre crestere si educare doamnei P.M., sora doamnei T.G. Mama minorilor nu manifesta interes pentru cresterea si educarea copiilor.

Dupa o perioada de sase luni, doamna P.M. solicita internarea minorilor intr-o institutie de ocrotire intrucat nu mai are posibilitati materiale pentru cresterea lor si starea de sanatate nu-i permite o supraveghere mai atenta a lor, fiind diagnosticata eu epilepsie.

Minorul S.I. este plasat intr-un Centru de Plasament impreuna cu sora sa insa dupa plasament, acestia nu mai sunt vizitati de membrii familiei. Dupa aproximativ un an de zile, S.I. este transferat la o Scoala Speciala, datorita disfunctiilor comportamentale astfel se intrerupe orice legatura cu sora sa. S.I. nu reuseste sa se conformeze regulamentului institutiei si incepe sa fuga, frecventand mediul stradal din orasul Iasi unde isi formeaza un grup de prieteni care ii incurajeaza comportamentul.

In urma raziilor realizate de Inspectoratul Judetean de Politie, minorul este depistat vagabondand si practicand cersetoria fiind internat in Centrul de Primire a Minorilor in Regim de Urgenta Iasi, ulterior fiind preluat de personalul Scolii Speciale dar minorul nu ramane in unitate revenind in mediul stradal.

S.I. este luat in evidenta Biroului Copiii Strazii in urma monitorizarilor efectuate in zonele Gara si Copou. Din sedintele de consiliere avute cu minorul, s-a constatat faptul ca acesta fuge din institutie de aproximativ patru ani acumuland un numar de 17 internari in Centrul de Primire a Minorilor in Regim de Urgenta Iasi. In aceasta perioada el a frecventat atat institutia, cat si mediul stradal. Interventia la nivelul Biroului Copiii Strazii se reducea la consiliere si oferirea unei mese la Cantina "Betleem" pana la deschiderea Adapostului de zi si noapte pentru copiii strazii "Popasul Sperantelor".

6. Genograma familiei S.

LEGENDA: persoana de sex masculin persoana de sex feminin persoana de sex masculin decedata persoana de sex feminin decedata casatorie relatie de concubinaj

7. Ecomapa familiei S.

8. Prezentarea conditiilor de locuit

Fiind dintr-o institutie de stat se considera ca exista conditii optime de trai.

9. Punctele tari ale subiectului

Dorinta de face o schimbare in viata sa.

10. Impresii ale asistentului social asupra informatiilor obtinute

Subiectul s-a dovedit a fi greu abordabil manifestand ostilitate si necolaborare in discutia cu asistentul social.

Informatiile obtinute de le minor din evaluarea initiala s-au dovedit a fi reale doar partial.

11. Plan de interventie

12.  Evaluare finala

Cazul minorului este transferat Centrului de Plasament pentru Copii strazii

Pascani si urmeaza se evalueze gradul de adaptabilitate in centru.

CAPITOLUL V

METODE DE INTERVENTIE INDIVIDUALA

I. Comunicarea (abordarea)

Studenti, ziaristi, cercetatori si alte persoane interesate de soarta acestor copii au intrebat mai intai daca exista vreun pericol in abordarea grupurilor de copii de pe strada.

Teama lor de a nu fi agresati, exprimata sincer, avea drept cauza o necunoastere, singurele lor cunostinte provenind din ceea ce presa le oferise pana in acel moment: mizerie, comportamente lipsite de control, manifestari galagioase, exprimari vulgare si disperare, toate acestea culese pe fondul unei activitati de "fotografiere" specifica ziaristului si nu in procesul unei comunicari reale.

Ce presupune o comunicare reala cu un copil sau adolescent aruncat la marginea societatii? In primul rand, o infinita rabdare. Nici un copil nu este dispus sa ofere toate detaliile vietii sale unui strain. Din experienta multor lucratori sociali, s-a constatat ca anumiti copii isi dezvaluiau identitatea dupa luni de zile, desi relatia lor cu lucratorii sociali se dovedesc in tot acest rastimp excelenta. Comportamentul lucratorului social trebuie sa fie lipsit de tehnicitate si formalism. El trebuie sa intervina prin naturalete si spontaneitate, deoarece numai asa poate insufla increderea copilului. Comunicarea adevarata cu copilul aflat in strada trebuie sa aiba ca fundament capacitatea empatica. In activitatea sa, lucratorul social este supus unei duble constrangeri: el incearca sa introduca valori sociale intr-o lume plina de pericole in care violenta este uneori conditia supravietuirii.

II. Intervievarea (chestionarea)

Constituie sursa esentiala de informatie care face posibila interventia. De obicei ea este respinsa de catre copil. De aceea trebuie desfasurata pe baza de comunicare si nu prin folosirea chestionarului scris.

Un lucrator cu experienta poate sa interpreteze mesajele numeroase ale copilului. Acest lucru face ca lucratorul sa foloseasca intrebari concret formulate. Aceste intrebari au rol de a provoca relevarea unor aspecte. Atitudinea de prietenie trebuie sa insoteasca oricare faza precum si frecventa intrebarilor trebuie sa respecte ritmul in care copilul ofera raspunsurile. De asemenea, intrebarile trebuie sa fie clare, urmarind permanent aflarea cauzelor ajungerii copilului in strada si a modului in care acesta va putea parasi strada. Exista trei tipuri de intrebari:

1.              intrebari inchise - da/nu (de exemplu: "Locuiesti in Bucuresti?", "Parintii tai te-au gonit de acasa?").

Acest tip de intrebari reprezinta cea mai usoara cale de a obtine raspunsuri, folosindu-se la inceputul comunicarii cu un copil in momentul in care copilul nu este comunicativ.

2.              intrebari de specificare (de exemplu: "Cand ai fugit de acasa?", "In ce loc dormi?").

Aceste intrebari pot fi urmate cu mare usurinta de raspunsuri nereale intrucat nu implica copilul din punct de vedere emotional. Intrebarile sunt verificate fara a provoca suspiciuni.

3.              intrebari de explicare (de ex. "Cum faci rost de bani?").

Descrierea poate fi obtinuta prin asa zisele intrebari deschise care sunt puse in vederea obtinerii increderii din partea copiilor. De exemplu, poti intreba ce s-ar intampla daca s-ar intoarce acum acasa.

4.              afirmatii interogative (de exemplu: "Ma intrebam daca nu ti-ar fi mai bine la centru de zi?).

Astfel de intrebari ii stimuleaza pe copii sa-si paraseasca cadrul normal de referinta la care se raporteaza permanent. In acest fel sunt evitate atitudinile moralizatoare sau sfaturile paternaliste prea des acordate de toti cei cu care au venit in contact (trecatori, politisti si rude), lucratorul social devenind persoana care vrea sa-l ajute cu adevarat.

III. Inregistrarea

Consta in organizarea scriptica a informatiilor in rapoarte cu dosare sau fise personale. Importanta in institutii sau organzatii neguvernamentale este sa adopte instrumente diferite de inregistrare si pastrare pentru informatii despre asistati. Aceasta denota respectarea scopurilor inregistrarii in care sunt facute:

In scopul analizei cazului si apoi in vederea luarii unei decizii;

Pentru asigurarea posibilitatii de preluare a cazului de catre alt asistent social;

In scopuri administrative sau de raportare a cheltuielilor;

Pentru elaborarea unor studii periodice privind situatia fenomenului;

Aceasta activitate este determinata pentru gasirea unei solutii la problemele ridicate de copiii fara adapost.

IV. Analiza

Ca proces de selectare si organizare a datelor, nu trebuie sa fie confundata cu evaluarea. Analiza se realizeaza in vederea alegerii unui tip de interventie, in timp ce evaluarea priveste analiza interventiile deja facute. Analiza este un proces care conduce la ceea ce se numeste "diagnostic de caz".

Analiza trebuie sa aiba in vedere multiple aspecte: sociale, psihologice, materiale, factuale, legale. Ea trebuie sa respecte principiul interdisciplinaritatii atat cat ii permite compunerea echipei. Analizele nu pot fi niciodata complete, cu atat mai putin in acest domeniu al asistentei sociale.

Este imperios necesara o verificare a informatiilor oricat de convins de adevarul lor ar fi lucratorul social. Confruntarea datelor detinute cu cele ale altor institutii (guvernamentale sau neguvernamentale) reduce riscul de eroare sau deformare. Orice sugestie reprezinta un alt punct de vedere care poate sustine argumentele pe care o viitoare solutie se bazeaza.

In cadrul acestui capitol trebuie sa ne referim si la estimarea institutiilor cu care lucratorii sociali interactioneaza. Fara aceste institutii, deseori singurele raspunsuri la estimarea lucratorilor sociali stradali, interventia in strada n-ar mai fi eficienta. De aceea, orice coordonator de trebuie sa aiba abilitatea de a estima si de a intelege organizatiile. Ceea ce primeaza in acceptarea unui lucrator social apartinand altei institutii este o buna coordonare de caz si o adaptare din partea acestuia la principiile si resursele organizatiei si nu invers, a organizatiei abordate la argumentele exprimate de catre lucratorul social.

V. Interventia

Tipul de interventie depinde de problematica fiecarui copil. In cazul copiilor fara adapost interventia se reduce practic la trei tipuri:

Reintegrarea copilului in familie, rareori posibila intrucat decizia de a parasi familia nu poate fi decat urmarea unor conflicte sau abuzuri grave cu parintii sau cu numai unul dintre ei;

Plasarea intr-o institutie de protectie (centru de plasament);

Internarea intr-un centru rezidential, masura de tranzit, care nu reprezinta finalizarea asistarii sociale, ci doar o etapa menita sa conduca la una din cele doua masuri anterioare.

Orice interventie se construieste pe baza acceptului dat de catre copil la alternativele oferite de lucratorul social. Argumentele pe care se bazeaza lucratorul social trebuie sa fie cunoscute, intelese si, in final, sa apartina si copilului, astfel incat acesta sa aiba convingerea ca decizia ii apartine si ca nu ii este impusa.

Dupa punerea in aplicare a interventiei, lucratorul social va continua sa urmareasca evolutia cazului. El trebuie sa aiba in vedere ca progresele sunt foarte lente, iar schimbarile nu pot fi spectaculoase. In caz de esec, datoria lui este sa analizeze cauzele si in functie de aceasta analiza sa formuleze noi propuneri.

VI. Monitorizarea

Consta in urmarirea cazului pentru care a fost luata o masura de integrare familiala, fie o masura alternativa de protectie. Se realizeaza prin mentinerea unei legaturi cu familia si cu copilul sau cu institutia in care a fost plasat. Directiile din judete au rol deosebit in acest sens.

CONCLUZII

Fiinta umana este, in esenta, una sociala dar nu toti oamenii suporta in acelasi mod presiunea unui sistem de reguli, norme, impuneri, care este uneori prea rigid si de aceea sufocant, alteori prea lipsit de repere valorice clare.

Dintre acestia din urma, o parte ajung sa naufragieze din punct de vedere social, cum am vazut in cazul "copiilor strazii". Chiar daca unii dintre ei au ajuns aici accidental, iar altii pentru ca au incercat sa-si formeze destinul, chiar daca unii incearca tot ceea ce le sta in putere pentru a iesi din situatie, iar altii reusesc sa se adapteze atat de bine incat nu-si mai propun nici o schimbare, cu totii sunt o parte, o rotita de care mecanismul social s-a debarasat. Ei alcatuiesc impreuna o categorie sociala distincta, aceea a exclusilor sociali, categorie care, de o vreme, nuanteaza dramatic si peisajul vietii cotidiene din societatea romaneasca. Acesti oameni sunt exclusi de la servicii sociale, de la servicii dedicate, in ultima instanta, li se refuza conditia de oameni.

Primul pas care trebuie facut in intelegerea fenomenului social al lipsei de adapost este identificarea cailor si factorilor care duc la acesta. Cauza dezordinii din lume este pacatul. Pacatul a umbrit toata comoara sufleteasca a omului si mijlocul de a iesi din aceasta stare este pocainta. Dar mai intai va trebui sa se faca o educatie moral-religioasa cu astfel de oameni si aceasta sarcina revine Bisericii. Pacatul, sub toate aspectele, isi face loc tot mai mult in viata oamenilor.

Consumul exagerat de bauturi alcoolice, tutunul, scandalurile, petrecerile de noapte, infidelitatea in casnicie, coruptia si alte multe de soiul acesta, slabesc moralul, injosesc demnitatea si subrezesc sanatatea trupeasca si sufleteasca a omului. Acestea, pentru ca viata crestineasca si principiile de morala sociala, sunt nesocotite si calcate in picioare.

Cei mai afectati de excluderea sociala sunt, in primul rand, "copiii strazii", proveniti din case de copii, familii dezorganizate sau extrem de sarace, apoi persoanele adulte fara adapost, care o data cu locuinta si-au pierdut si identitatea sociala, victimele violentei domestice (mame insotite de copii) pentru care nu exista forme viabile de protectie si astfel sunt abuzati, maltratati si exploatati.

Lipsa unui cadru legistlativ care sa le permita accesul la un minim de servicii sociale, medicale si juridice ii face de fapt niste persoane excluse social. Fara acte, fara adapost temporar, fara o sursa de venit si fara legi care sa-i protejeze, societatea se comporta ca si cum aceste persoane nu ar exista. In aceasta consta libertatea lor.

Opinia publica, in general, considera ca ei sunt vinovati pentru ceea ce li se intampla si ca aceasta se datoreaza consumului de alcool, faptului ca nu vor sa munceasca sau ca au fost alungati din familii pentru fapte reprosabile. Insa in timpul copilariei si adolescentei, observatiile la modul cum se comporta parintii unul cu celalalt, ofera primele studii de comportament. Un copil care creste intr-un mediu unde cicaleala si furia se transforma in comportament agresiv, va fi supus riscului de a deveni agresiv la maturitate.

Teoriile sistemice cerceteaza modul cum influenteaza abuzul pe copii, in familia de origine, in ceea ce priveste relatiile de comunicare; astfel acestia vor avea dificultati de relationare la varsta adulta.

Se spune ca baietii mari copiaza comportamentul tatalui lor, invatand de mici ce inseamna violenta impotriva femeilor, in viziunea lor fiind acte laudabile care nu atrag consecinte. Efectul asistarii la violenta in timpul copilariei este mult mai dramatic in cazul femeilor decat in cazul barbatilor. Martore fiind la violenta in familia de origine, femeile devin agresoare la maturitate.

Din perspectiva sociologica, organizarea vietii de familie predispune spre o rata a violentei, ca urmare a diferentelor de varsta, sex, interese care cresc tensiunile intrafamiliale. Violenta creata in familie conduce la violenta in societate si invers, o societate care accepta violenta in toate sferele vietii publice, accentueaza tendintele violente din familie.

Problema abuzului este un rezultat al dezechilibrului de putere, din cadrul relatiilor dintre barbati si femei. M. Ray (1977) subliniaza ca intr-o societate violenta, oricine poate deveni agresor sau victima, atunci cand violenta este tolerata iar victimele blamate.

Cercetatorii in domeniu examineaza posibilitatea de expunerea la violente prin televiziune si jocuri video, sa actioneze mai mult decat o legatura directa cu comportamentul agresiv. Astfel, expunerea repetata, in timp la violenta, prin televiziune, cinematograf, sport, jocuri video si muzica video ar cauza desensibilizarea.

In cultura traditionala, a-ti bate copilul semnifica "a face om din el" si un precept educational te invata "sa nu ascunzi batul de copil". Se stie ca "unde da mama creste", iar "bataia e rupta din rai"; sau "copilului ii dai o mama de bataie" si altele. Daca mentalitatea iti recomanda aceste practici, propria ta experienta de copil ti le confirma si nu exista nici o sansa pentru cea mai dificila si importanta meserie, aceea de "parinte".

Insa nu bataia rezolva problemele, ci "mama" ar trebui sa invete pe copii: sa se roage, sa aiba nadejde nestramutata in Dumnezeul indurarilor si sa fie ascultatori si milostivi cu cei in suferinta. Pentru ca Insusi Dumnezeu a zis: "Copiii buni si credinciosi sunt locasul Meu de drept".

BIBLIOGRAFIE

"Copilul maltratat", Evaluare, prevenire si interventie, Ed. Fundatia Internationala pentru Copil si Familie, Bucurie, 2001.

*** Copiii de azi sunt parintii de maine, Revista retelei pentru prevenirea abuzului si neglijarii copilului; nr. 12, 2003. Forme de abuz asupra copiilor strazii, p. 9 - 25.

*** Copiii de azi sunt parintii de maine, Revista retelei pentru prevenirea abuzului si neglijarii copilului, nr. 11, 2002.

*** Defectele parintilor, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1967.

*** Fundatia "Copiii Romaniei", Cartea alba a copilului, Romania, 1997.

*** Salvati copiii - Ghid de bune practici pentru prevenirea abuzului asupra copilului.

*** Salvati copiii - Ghidul serviciilor sociale, 2000.

*** Familiei ortodoxe ce merita dragoste, Ed. Evanghelios, Bucuresti, 2003, Traducere din limba greaca de Ieroschim. Stefan Nutescu.

Alexiu T. M., Parinti care isi abandoneaza copiii, Ed. Mirton, Timisoara, 2001.

Boca A., Tinerii, familia si copiii nascuti in lanturi, Arhim. Epiharie Teodocopulos, Ed. a II-a, 200

Balahur Doina, Protectia dreptului copilului ca principiu al asistentei sociale, Ed. All, Bucuresti, 2001.

Cajal M., Educarea copiilor in familie, Ed. Medicala, Bucuresti, 1975,

Gerard L., Violentele sexuale asupra copiilor, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001.

Irimescu Gabriela, Asistenta Sociala a Familiei si Copilului, Note curs, Ed. Universitatii, Al. I. Cuza, Iasi, 200

Miftode V., Fundamente ale asistentei sociale, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1999.

Munteanu Ana, Familii cu copii in dificultate, Note de curs, Ed. Mirton, Timisoara, 2001.

Tedici Veronica, Vina de a fi copilul strazii, Bucuresti, 2001.

Pr. Sava V., pr. Branza R., Ghidul mamei crestine, Iasi, 2001.

Neamtu G., Tratat de asistenta sociala, Ed. Polirom, Iasi, 2003.

Neamtu G., Tratat de asistenta sociala, Ed. Polirom, 2003, Iasi.

Neamtu G. si Stan D., Asistenta sociala. Studii si aplicatii, Ed. Polirom, Iasi, 2003.

Radulescu S. M., Sociologia problemelor sociale ale varstelor, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2002.