Nutritie
Efectul tamaduitor al oualor de prepelitaEfectul
tamaduitor al oualor de prepelita este dovedit, dupa
zeci de ani de cercetari, de catre medici din diverse tari, printre care si din
De asemenea, contine intregul complex de vitamine A, B, D3, E, plus calciu, zinc, sulf si potasiu. Oul de prepelita revitalizeaza organismul uman de orice varsta, regleaza si imbunatateste activitatea aparatului circulator, a digestiei, amelioreaza respiratia si functia reproductiva, actioneaza pozitiv asupra creierului, asupra sistemului limfatic si al celui imunologic. Se folosesc benefic in perioada pre si postnatala, ca si dupa interventii chirurgicale si radioterapii. Formeaza neuronii din sistemul nervos central la copii si intarzie procesele degenerative de imbatranire. Sunt recomandate doua tipuri de cura cu oua de prepelita: 1. CURA DE 120 DE OUA - pentru hipertensiune arteriala, ulcer, tulburari digestive, conjunctivite, urticarii, tuse convulsiva, catalizarea procesului de dezvoltare a copiilor, cu tot ceea ce implica acest proces. 2. CURA DE 240 DE OUA - pentru TBC, afectiuni hepatice, renale, diabet zaharat, alergii, astm bronsic, anemie, impotenta, guta, migrene, neurastenie, obezitate; dizolva depunerile de colesterol si impiedica formarea altora, previne arterioscleroza, regenereaza sistemul nervos etc Cum se deruleaza un asemenea tratament? Ouale se administreaza dimineata, in loc de cafeluta (la care trebuie sa renuntam in timpul tratamentului, pentru acel moment al zilei), inainte de micul dejun. Este recomandabil sa fie inghitite crude si cu galbenusul intreg, fara sare, zahar sau substante aromate. Pentru ca e mic, eu il sparg intr-o lingura de supa, lasandu-l sa alunece de la baza limbii catre esofag. Persoanelor care nu suporta aceasta maniera le recomand amestecul cu miere de albine sau pulpa de fructe. Micul dejun se va servi dupa aproximativ doua ore, acesta fiind alcatuit, de preferinta, din hrana rece. In cazul unor boli digestive sau al anemiilor severe, micul dejun se poate servi la o jumatate de ora dupa administrarea continutului oualor. In timpul tratamentului, consumul de alcool (bauturi alcoolice) reduce efectele terapeutice cu cel putin 50% Tratamentul se poate relua dupa trei saptamani de pauza - la adulti, iar la copii - dupa doua, trei luni. Exista mai multe scheme (grafice) de tratament, in functie de varsta, de afectiuni si - de ce nu - de recomandarile medicului curant. Iata, mai jos, cateva pe care le-am gasit in diferite surse si le-am notat. Este foarte important sa se consume oua proaspete: 1. Cura de 60 de oua in 30 de zile, pentru copii intre un an si trei ani: Se pot administra cate doua oua zilnic. 2. Cura de 60 de oua in 20 de zile, pentru copii intre 4 si 7 ani: Se adminsitreaza cate trei oua zilnic. 3. Cura de 90 de oua in 30 de zile, pentru copii intre 8 si 10 ani: Se pot administra cate trei oua zilnic. 4. Cura de 120 de oua in 32 de zile, pentru copii/ adolescenti intre 11 si 15 ani: In primele patru zile - cate trei oua pe zi; Intre a 5-a si a 30-a zi - cate patru oua pe zi; In a 31-a zi - trei oua, iar in a 32-a zi - un ou. 5. Cura de 120 de oua in 26 de zile, pentru adulti si adolescenti intre 16 si 18 ani: Se respecta schema de mai jos, doar ca in a 25-a si a 26-a zi se iau trei, respectiv doua oua pe zi. 6. Cura de 240 de oua in 50 de zile, numai pentru adulti: In primele doua zile - cate trei oua pe zi; In a treia zi - patru oua pe zi; Incepand cu ziua a patra, pana in a 48-a zi inclusiv - cate cinci oua pe zi; In a 49-a zi - trei oua pe zi;
Amplasarea cladirilor trebuie sa asigure o buna aerisire si ventilare naturala, trasee economice pentru drumuri si retele de apa si canalizare, distante convenabile fata de surse de impurificare proprii si din unitati vecine. Cladirea destinata serviciilor administrative va fi separata pe cat posibil de cele in care se desfasoara procesul tehnologic si amplasata langa poarta pentru a se evita patrunderea persoanelor straine de unitate in spatiile productive si de depozitare. Pe teritoriul unitatilor de industrie alimentara nu este permisa construirea de locuinte si crescatorii de animale, deoarece acestea reprezinta surse de contaminare. Se vor asigura drumuri interioare si curti suficient de mari pentru primirea materiei prime si expedierea produselor, iar circulatia vehiculelor in incinta intreprinderii va fi astfel organizata incat sa se evite incrucisarea alimentelor cu produsele nealimentare. Drumurile, aleile, curtile, peroanele precum si o bordura imprejurul cladirilor trebuie asfaltate sau pavate pentru a se impiedica formarea prafului, noroiului si infiltrarea apei la temelia constructiilor. Spatiile ramase libere se vor amenaja ca zone verzi care se vor planta cu iarba, flori, arbusti si arbori. Se recomanda ca in special pe latura dinspre strada si in directia surselor de nocivitati sa existe perdele de arbori care retin pulberile, amortizeaza zgomotele, mentin o atmosfera mai racoroasa si amelioreaza estetica unitatii. Se recomanda, de asemenea, ca teritoriul unitatii sa fie imprejmuit pentru a se putea efectua un control eficient al circulatiei in interiorul ei si a impiedica patrunderea animalelor vectoare de microorganisme. Aprovizionarea cu apa a intreprinderilor de industrie alimentara In general, intreprinderile de industrie alimentara sunt mari consumatoare de apa. Apa folosita in aceste unitati trebuie sa fie potabila, adica sa corespunda din punct de vedere organoleptic, fizico-chimic si microbiologic STAS -ului 1342-91. De cate ori este posibil, alimentarea cu apa se va face din reteaua centrala de distributie a localitatii. In lipsa acesteia, sau daca debitul este insuficient, unitatile trebuie sa-si asigure surse proprii din puturi de mare adancime sau din raurile si lacurile cu apa dulce din apropiere, dupa o prealabila tratare. Debitele de apa potabila necesare vor fi astfel calculate, incat sa asigure necesitatile tehnologice; operatiile de igienizare a spatiilor tehnologice, utilajelor, ustensilelor si mijloacelor de transport; nevoile de consum ale angajatilor (baut, grupuri sanitare, dusuri etc.) etc. Orientativ consumul de apa se apreciaza a fi de: 10-24 m3/t in industria carnii; 4-9 m3/m3 in industria laptelui; 7-80 m3/t in industria conservelor; 45-60 l/l in industria maltului si a berii; 3-3,6 m3/t in industria alcoolului; 0,85-0,9 m3/t in industria panificatiei si pastelor fainoase; 8-10 (30) m3/t in industria zaharului; 6-10 m3/t in industria uleiurilor si grasimii; 10-20 m3/t in industria amidonului. In unitatile de industrie alimentara se utilizeaza atat apa rece, cat si apa calda. Apa calda va fi furnizata dintr-o instalatie centrala prin incalzirea si distribuirea apei calde proprie intreprinderii. Conductele pentru distribuirea apei potabileConductele pentru apa potabila se vor monta astfel incat sa fie mai sus decat nivelul cel mai ridicat al lichidelor din diverse recipiente. Aceasta precautiune se ia pentru a evita eventuala sifonare a acestor lichide in conducta pentru apa potabila. Daca aceasta nu este posibil se vor prevedea dispozitive mecanice de antisifonare. Reteaua de conducte pentru apa potabila va cuprinde: conducte pentru apa rece la temperatura de distribuire a apei de la retea sau chiar sursa proprie; conducte pentru apa calda la temperatura de +37sC, necesara spalatoarelor de maini, cu pedala; conductele pentru apa calda la temperatura de +65sC, necesara la grupurile sociale, la amestecul cu apa rece in scopuri tehnologice si pentru spalari in timpul programului de productie; conductele pentru apa fierbinte la temperatura de +85sC, necesara la spalari si dezinfectii, in afara programului de productie, cu exceptia: locurilor de dezinfectie a ustensilelor de lucru, a benzilor de transport viscere, a meselor de reconstituire la control sanitar veterinar si in sala de vidanj si confiscate, unde aceasta apa se va folosi si in timpul programului de lucru. Aceste conducte trebuie prevazute cu termometre cu cadran si sonda, care sa permita citirea temperaturilor de la distanta. In industria alimentara se utilizeaza si apa nepotabila la: condensatorii de amoniac; conductele termice folosite pentru producerea aburului destinat topitoriilor de seu sau instalatiilor pentru producerea fainii furajere; spalarea retelelor de canalizare; stingerea incendiilor. Conductele pentru apa nepotabila trebuie sa fie precis identificate si nu se vor incrucisa cu cele pentru apa potabila. Ele nu vor trece prin spatiile de productie sau depozitare a produselor comestibile. Gheata fabricata in unitatile de industrie alimentara trebuie produsa numai din apa potabila, in utilaje captusite cu otel, inox sau alte materiale care nu ruginesc. Identificarea conductelorConductele instalate in interiorul spatiilor tehnologice vor fi identificate prin culori diferite si anume: |