Curatenia in industria alimentara

Curatenia in industria alimentara

Echipamentele si instalatiile de productie sint curatate periodic , cu frecventa ce depinde de productie si procese. Scopul curatirii si tratarii sanitare este de a indeparta resturile de produs de pe linia de procesare , alte substante ce ar putea contamina si microbii.

Curatenia si tratarea sanitara pot fi realizate in diferite medii:

-manual

-curatenia la locul de procesare (CIP)

-curatirea cu jeturi sub presiune

-curatirea spumei

Curatirea manuala implica operarea manuala a solutiilor de curatre , perieri, etc.

Curatenia prin jet de inalta presiune implica pulverizarea apei pe suprafete de curatat la presiuni de 40 - 65 bar. Agentul de curatare este injectat in apa la o temperatura mai mare de 60 grade . presiunea ridicata utilizata in spalare implica reducerea consumului de chimicale si a a pei de spalare

Curatirea spumei se realizeaza spray suprafata cu spuma, cu un agent de curatire. Acesta ramine la suprafata spumei aproximativ 10-20 min. apoi este clatita cu apa.

Curatirea cu jet si a spumei se utilizeaza in cazul cuprinderilor echipamentelor, a peretilor si podeleleor.

In practica , personalul implicat in curetenie indeparteaza apele scurse pe dusumea dirijindu-se impreuna cu materii prime si produse direct in canalizare.

Aceste materii creaza turbulenta , probleme de pompare si probleme mecanice care afecteaza negativ ape uzata descarcata , prin prezenta substantelor grase , a substantelor in stare coloidala , a materiilor organice.

Agentii de curatare utilizati in industria alimentara si a bauturilor sint alcali hidroxizi de sodiu si potasiu, metasilicati, carbonat de sodiu) acizi ( nitric) fosforic , citric, gluconic ) agenti de curatare compusi ( polifosfati , fosfati , NTA etc) si agenti actiuni de curatare a suprafetelor.

Chimicalele tehnici in tratarea sanitara

Biocide de oxidare , care oxideaza peretii celulelor bacteriene prevenind inmultirea lor. Sint agenti de oxidare puternici cum ar fi : clorine/bromine, ozonul, peravidul de hidrogen.

Utilizarea compusilor clorinati ( clarine gaz) clorine dioxid , hipoclorit de sodiu) elibereaza acid hipocloros in solutie apoasa. Bromidele sint de asemenei utilizate in industrie disdocind in pH ridicat ca echivalent al compusilor de clarivati.

Dezavantajul consta in faptul ca clorinele reactioneaza cu o multime de alti compusi, reducind rata efectiva a dozei. Aceasta situatie duce la formarea clorinelor si a altor compusi organo-halogenati , care sint in general periculosi pentru organismele vii.

Utilizarea ozonului pentru dezinfectii este de asemeni in crestere.

Biocide mari-oxidante , opereaza chimic alterind structura celulara , impiedicind remultirea bacteriilor.

Exemplu formaldebite/glutoraldehide , sarea de amoniu.

Radiatile UV sunt cele mai insemnate aplicatii de dezinfectie din ultimii 10 ani.             Radiatia UV de 254 mm este repede absorbita de materialul celular genetic din interiorul virusilor sau a bacteriilor impiedicindu-le pe aceastea sa se inmulteasca.

Avantajul mare al acestei tehnici este ca nu necesita chimicale , depozite de chimicale, obtinerea de suproduse , iar operarea si dotarea nu necesita un cost ridicat.

Dozarea este masurata in mW/cm2, , multiplicat cu timpul de contact masurat in secunde. Doza depinde de transmitanta scurgerii apelor uzate.

Radiatia UV actioneaza imediat si nu produce efecte secundare.

Principalul dezavantaj al utilizarii radiatiei UV in dezinfecti, este faptul ca radiatia UV pe linia directa , trebuie sa fie intretinuta intre lampa si bacterie/virus. Suspensiile din apa uzata tratata pot impiedica procesul prin intreruperea radiatiei dintre lampa si bacterie/virus

Tabelul 4.16 Impactul curateniei asupra mediului

Aer	Nu este aplicabil
Apa	Apa de spalare poate contine resturi de agenti de spalare , produse ( resturi)
Sol	Nu este aplicabil
Deseuri Lucrare: Floarea - floarea la angiosperme Referat: Plante erbacee din paduri	Nu este aplicabil
Energie	Curatenia este in general realizata la temperaturi mari utilizind aburul .Sistemele de prespalare ( transfer in vid) necesita putere si aer comprimat
Accidente	Chimicale in apele evacuate incarcari cu agenti de curatare
Zgomot	Nu este aplicabil

Curatenia in sistem uscat

In acest sector singura si cea mai importanta reducere a consumului de apa este de a utiliza sistemul uscat de curatare. Aceasta se obtine prin:

-indepartarea a cit mai mult material rezidual posibil din recipiente , inainte ca acesta sa fie spalat

-maturarea , impingerea sau vidarea materialului si indepartarea lui, decit sa fie introdus in canalizare.

-siguranta in folosirea echipamentului de curatire in sistem uscat , imediat

-prevenirea comoditatii si asigurarea faptului ca receptorii colecteaza in siguranta deseurile.

De pe linia de procesare , este necesara indepartarea acelor segmente care duc la imprestierea materialului pe podea si inlocuirea lor cu echipament de prezinta siguranta in functionare si nu creaza astfel de probleme.

Curatenia in sistem uscat include:

-proiectarea echipamentului

-impiedicarea imprastierii materiei prime de pe linia de procesare

-indepartarea pe cit posibil a materialelor si rezidurilor ramse pe echipamente si recipienti inainte ca acestea sa fie spalate.

-asigurarea ca sistemul de canalizare este echipat cu vase de retinere.

-asigurarea ca vasele de retinere functioneaza pe timpul curateniei

-optimizarea presiunii apei, a jetului , dozatoarelor si arificiilor de iesire a apei de spalare.

-alimentarea automatizata cu apa a furtunelor, pulverizatoarelor , turnurilor de apa.

Buna goispodarire

-instalarea tavilor de colectare pentru stringerea deseurilor ( cazaturilor ) si impiedicarea acestora sa,

-indepartare materialului solid prin maturare , impingere sau vid , fiind colectat ca deseu solid , in asa fel incit acest material sa nu fie antrenat de jeturile de apa de spalare in canalizare.

-asigurarea ca echipamentul de curatare uscata este intretinut si va functiona imediat ce este necesar

-prevenirea comoditatii si depozitarea deseurilor in sisteme sigure.

-Optimizarea schemelor dse curatire

-adoptarea curatirii vaselor functie de tip luind in considerare si timpul alocat pentru acesta.

-micsorarea numarului de produse din schema de productie care duce la necesitatea efectuarii curateniei la fiecare schimbare de flux in parte.

-Managementul curateniei manuale

-asigurarea faptului ca furtunile de spalare sunt folosite numai dupa ce deseurile solide au fost indepartate.

Utilizarea subtantelor chimice de curatenie

-operatorul trebuie sa se asigure ca personalul este pregatir in manipularea , realizarea si utiliectuarea concentratiei in solutie fara sa depaseasca adaosul de chimicale ) de spalare.

Salubrizarea igienizare

-operatorul trebuie sa justifice utilizarea substantelor organo-clorurate bazate de biocide oxidante , in locul utilizarii ozonului sau a radiatiilor UV

Reciclarea apei si recuperarea chimicalelor din apa de spalare

CIP Curatirea , algoritmul realizarii acesteia la finalul liniei de productie

Figura 4.14. Fluxul CIP

Detergentii sunt recirculati ( exceptind pierderile) pierderile fiind mici in mediu . Un efect secundar il reprezinta recuperarea energiei termice acumulate.

Sistemul CIP poate fi mai eficient cind se realizeaza manual dar necesita proiectarea si utilizarea in asa fel incit sa micsoreze apa uzata rezultata.

Trasaturile necesare include:

-indepartarea masei de produs uscat inaintea pornirii instalatiei de spalare

-preclatirea , pentru a se putea recupera masa de produs ramasa , in vederea reutilizarii

-utilizarea turbidimetrului pentru marirea cantitatilor de produse recuperate.

-optimul CIP utilizat functie de specificul uzinei , recipinetilor , solului etc.

-dozarea automata a chimicalelor pentru a se ajunge la concentratia stabilita.

-reciclarea interna a apei si chimicalelor

-efectuarea controlului reciclarii din timp in timp

-curatirea continua a solutiilor recirculate

-utilizarea dispozitivelor eficiente de pulverizare a apei.

CIP in industria laptelui

CIP este utilizat in mare masura, prezentind urmatoarele avantaje ce sint mentionate mai jos:

-pentru obiective mari de prelucrare a laptelui cu ramnificatii mari de conducte in primul rind este necesara verificarea daca se poate realiza un sistem CIP centralizat. Daca obstantele sint prea mari, existind pierderi considerabile de caldura, detergenti , apa sistemul este nefunctional.

O solutie de rezolvare a problemei poate fi gasita prin utilizarea unor CIP reduse sau crearea statiilor de curatenie individuale , ce inlocuiesc necesarul de curatenie centralizata , printr-un circuit inchis de conducte.

In cazul unei singure faze de curatenie , este eliminata folosirea acizilor , utilizindu-se detergenti alcalini.

Neutilizarea acizilor duce la economii de apa si energie/

Cerintele tehnice de curatire de tip single/use sint relativ simple si sunt utilizate in fabrici mici, rare ori in uzine. Acestea sint utilizate in intreprinderile mari, atunci cind alte sisteme produc poluari ce elimina sisteme de reutilizare. Se realizeaza prin membrane filtrante sdu curatiri preluminare ale evaporatoarelor.

Diferite sisteme de tratare a lesiei sint disponibile pe piata.

Furtuna ( conducte) principale

Furtunele principale sint intotdeauna echipate cu declansatoare, care necesita o buna intretinere. Spalarea cu furtunul nu se utilizeaza cind este posibila curatirea in sistem uscat.

Spalarea cu presiuni ridicata

Spalarea cu jet de apa reduce consumul de chimicale comparativ cu spalarea cu furtunul . intotdeauna aceste activitati de spalare prin jet trebuie sa prezinte siguranta si eficienta. Apa sub presiune este de preferat a fi utilizata din incinte , in locul sistemelor mobile ( masini) care utilizeaza de regula mai multa apa, emit gaze de esapament si au un timp de functionare mai redus

Intretinerea

In general intretinerea dispozitivelor si a instalatiilor este ierarhizata , prioritate avind cele care au un impact direct asupra productiei si sigurantei functionarii liniilor de proces. Acest fapt poate duce la un consum excesiv de apa si generasrea unor cantitati suplimentare de ape uzate.

Regimul de intretinere asigura repararea prompta a dispozitivelor si echipamentelor, pentru preintimpinarea pierderilor prin imprastiere.