Boli datorate nerespectarii igienei alimentare

Boli datorate nerespectarii igienei alimentare

1. Toxiinfectiile alimentare

Toxiinfectiile alimentare sunt boli acute de origine alimentara care apar, de obicei, in mod brusc si intr-o perioada scurta de timp la doua sau mai multe persoane care au ingerat acelasi aliment si care din punct de vedere clinic se manifesta predominant prin simptome diges­tive, in special greata, vomitari si/sau diaree, si numai rareori si prin simptome neurologice si musculare .

Notiunea de toxiinfectie alimentara include mai multe grupe de entitati morbide:

infectiile alimentare produse de microorganisme ingerate odata cu alimentele, care prin multiplicare in epiteliul intesti­nal produce lezarea acestuia cu aparitia tulburarilor gastroin­testinale. Ex. gastroenterita acuta virala;

toxiinfectiile alimentare propriu-zise produse de bacterii si para­ziti a caror actiune patogena se realizeaza concomitent prin invazie si prin toxinele pe care le elibereaza atat in ali­ment cat si in organismul bolnavului. Ex. gastroenteritele produse de Salmonella, Shigella, Escherichia coli, Vibrio cholerae, Vibrio parahaemolyticus, Campylobacter jejuni, Bacillus cereus (forma diareica), Clostridium perfringens, to­xoplas­moza, trichineloza etc.;

intoxicatii de origine microbiana determinate de prezenta in alimentul ingerat a toxinelor performante ca urmare a multiplicarii in aliment a unor bacterii (Cl. botulinum, Staphilococcus aureus, B. cereus), miceti (micotoxicoze) sau a acumularii, in timpul vietii, in tesuturile comestibile a unor vietuitoare marine (pesti, moluste etc.) a toxinelor prezente in organismul unor dinoflagelati (alge marine unicelulare) cu care acestea se hranesc. Ex. ciguatera, intoxicatia paralitica prin consumul de moluste bivalve etc.

2.Clasificare a toxiinfectiilor alimentare pe criterii etiologice

Tabelul nr.

Cele mai frecvente metode prin care se realizeaza contaminarea alimentelor, sunt:
- contaminarea alimentelor pe parcursul procesului de preparare (cel mai frecvent intalnite sunt Campylobacter, Salmonella și E.coli
- in timpul creșterii legumelor si fructelor (mai ales daca sunt folosite ingrașaminte naturale sau daca este folosita o sursa de apa contaminata pentru irigație)
- contaminare alimentelor de la o sursa infestata(omul bolnav sau purtator cronic al unui microorganism patogen sau prin adaugarea in compoziție a unor incrediente contaminate)
- prin mediul inconjurator (Clostridium perfringens, Clostridium botulinum sau Cryptosporidium parvum)

Simptomele gastro-intestinale sunt principalele semne care apar in intoxicația alimentara.
Primul simptom ca apare este de obicei, diareea. Alte simptome pot include greața, varsaturile si durerea abdominala (crampele intestinale).

Nu toate toxiinfecțiile alimentare au aceste simptome 'clasice' și anume diaree, greața, varsaturi si crampe intestinale. Unele intoxicații alimentare au alte simptome mult mai grave:
- intoxicația alimentara cu Clostridium botulinum, bacterie care provoaca botulismul și care conține o neurotoxina capabila sa provoace paralizie nervoasa și musculara. Simptomele apar la aproximativ 18-36 ore de la infecție și includ slabiciunea generalizata si vederea dubla. Paralizia progreseaza din regiunea capului (nervii cranieni) si cuprinde apoi intreg corpul
- toxoplasmoza, o infecție produsa de un parazit, toxoplasma gondi, nu are de obicei simptome sau are doar simptome minore precum cele aparute in raceala. Uneori se pot identifica adenopatii (inflamația ganglionilor limfatici), dureri și crampe musculare, care pot dura de la cateva zile la cateva saptamani.

Majoritatea intoxiațiilor alimentare au simptome și evoluție asemanatoare.
La cateva ore (in cazuri mai rare, zile) de la ingestia alimentului contaminat, apar și simptomele caracteristice. Microorganismele patogene trec prin stomac (sunt rezistente la aciditatea gastrica) și ajung la nivelul intestinului subțire unde se atașeaza de pereții acestuia si incep sa se multiplice. Unele microorganisme raman in peretele intestinal, altele produc toxine care sunt eliberate in circulația sanghina iar altele invadeaza diferite tesuturi și organe.

Simptomele depind in mare parte de tipul agentului patogen. Majoritatea intoxicațiilor alimentare au simptome comune, precum diareea, greața, varsaturile sau crampele și durerea abdominala. Diareea și varsaturile sunt de fapt un mecanism de aparare al organismului, care incearca astfel sa elimine microorganismele responsabile de infecție. Identificarea (prin teste de laborator) agentului patogen responsabil de infecție nu este necesara decat in cazul unor epidemii).

BIBLIOGRAFIE

1. ASANICA V. - Aspecte ecologice in tehnicile de dezinfectie avansata. Buletin Informativ, Societatea Medicilor Veterinari in Patologia Aviara si Animalelor Mici din Romania, 12, 3, 55-57, 2001.
2. COMAN I. si col. - Decontaminarea, voi I, Ed. Satya, Iasi, 1997.     
3. DECUN M. - Igiena veterinara si protectia mediului. Editura Helicon, Timisoara, 1997
4. DECUN M. - Legislatie pentru managementul calitatii produselor de origine animala. Editura Mirtan, Timisoara, 1999.