Sursele, pivotul documentarii

Sursele, Pivotul documentarii

Importanta unei documentari solide si corecte si a inregistrarii meticuloase a informatiei nu poate fi subliniat indeajuns. Odata ce unui ziar sau unui jurnalist i se duce vorba ca nu se documenteaza bine sau suficient,poate avea dificultati pana sa-si recastige bunul nume."1

Redactiile sunt asaltate de tot felul de documente :comunicate, declaratii , newsletter care vin din partea unor partide politice sau firme constiente de capacitatea presei de a amplifica un mesaj .Insa nu toate mesajele trebuie luate ca bune dar nici aruncate la cosul rotund deoarece pot deveni stiri dar de asemenea pot si intoxica.

Inainte de a incepe documentarea reporterul trebuie sa stie ce anume cauta si unde poate gasi ceea ce cauta.

Primul lucru pe care jurnalistul trebuie sa-l faca inainte de a scrie un articol este verificarea veridicitatii informatiei primite .

Apoi este esentiala aflarea raspunsurilor la intrebarile de baza cine,ce,. unde , cand cum si de ce.

Informatiile referitoare la aceste intrebari se pot obtine de la persoanele potrivite dand telefoanele potrivite incepand de la cei din conducere pana la angajati sau chiar de la birourile de presa daca exista in cazul organizatiilor mari.

Fiecare jurnalist are contactele sale pe care le pastreaza in agenda sa pazind-o cu pretul vietii.

Colectarea informatiilor este o munca anevoioasa care presupune , mult timp si se face asa cum afirma Mihai Coman" prin intervievare si prin observare, prin consultarea documentelor oficiale, a jurnalelor private, a memoriilor de activitate, a scrisorilor, cartilor, atlaselor, hartilor,enciclopediilor si ghidurilor de tot felul ,statisticilor,revistelor,ziarelor, microfilmelor, arhivelor si bazelor de date computerizate si chiar si a cosurilor pentru hartii".2

Observatia este cea mai la indemana metoda de documentare , privind in jur se pot gasi subiecte foarte interesante. Ascultarea povestilor celor din jur poate duce spre piste nebanuite

Fiind mereu atent reporterul va reusi sa observe amanunte care pot constitui primul pas pre un subiect.

Reconstituirea

Pentru o buna documentare jurnalistul poate apela la

-materialele documentare care se afla in cadrul redactiei la care lucreaza .

- arhiva decupajelor din ziare

- internetul ofera o multime de informatii si materiale utile.

1. Richard keeble( coordonator) Presa scrisa -o introducere critica editura polirom 2009 pagina83

2 Mihai Coman, Manual de jurnalism -tehnici fundamentale de redactare vol I,Polirom 2001 pagina 58

Accesul la informatie

Usile sunt deschise ziaristilor doar cand sursele doresc sa transimta mesaje dar devine mai greu in momentul in care se efectueaza o investigatie.

Potrivit Constitutiei Romaniei adoptata in 1991 articolul 31 aliniatul 1 da dreptul oricarei persoane de a avea acces la informatiile de interes public. Dar tot in aceasta constitutie la aliniatul 3 este prevazut ca acest drept "nu

trebuie as prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau a sigurantei nationale" iar articolul 4, si articolul 1 aliniatul 2 prevad obligativitatea informarii corecte a opiniei publice.

Articolul 31 al constitutiei se coreleaza cu reglementarile internationale in materie de drepturile omului si prevede dreptul fiecarei persoane la libertatea de expresie, libertatea de a cauta,de a primi si transmite informatii si idei "prin orice mijloace., fara ca autoritatile publice as se amestece si "independent de frontierele de stat"

Conceptul de sursa jurnalistica

Jurnalistul asemeni unui om de stiinta trebuie sa porneasca de la fapte, de la situatiile concrete .

In cazul unui eveniment jurnalistul se va deplasa la fata locului va face poze va discuta cu eventualii martori, supravietuitori ,autoritatile prezente si va elabora o stire raspunzand al cele 5 intrebari:cine ,ce cand, unde, si de ce,deci el abordeaza direct si din apropiere . .

Omul de stiinta insa nu va face aceste lucruri el doar va solicita documentele cu privire la acel eveniment si va aborda de la distanta un camp de fapte.

Jurnalistul intampina 2 dificultati:prima este selectia faptului ca fapt pur jurnalistic iar a doua este bugetul de timp

Adancimea unui fapt poate fi una fireasca si atunci vorbim de profunzime dar poate fi si una mascata aceasta fiind simulare.

Referat: Contabilitatea tertilor Referat: Structurarea elementelor de activ si pasiv dupa criterii financiare

Faptele mascate trimt la suprafata indicii pentru reconstituirea faptelor.

Intre un caz evident si perceptibil si un altul imperceptibil jurnalistul trebuie sa selecteze.

Aceasta selectie este cum afirma Tudor Catineanu "rezultanta unei conjunctii intre interesul public (orizontul lui de asteptare) si interesul propriu, respectiv experienta acumulata".3 Sursele primare trebuie mereu dublate de alte surse secundare .

Cea de doua dificultate este bugetul de timp. In societatile traditionale faptele se petreceau cu o viteza lenta ,totul era previzibilinsa in zilele noastre se petrec fapte se inmultesc se complica iar viteza cu care se petrec este si ea foarte mare.

Din acest motiv jurnalistul este intr-o continua criza de timp deoarece faptele apar si dispar cu o viteza mare iar el trebuie as fie mereu pe faza.

Cel de-al doilea motiv este acela al prioritatii deoarece este foarte important cine afla mai repede ceea ce se intampla pentru a fi cu un pas inaintea celoralti confrati si de aici apare pericolul unei exploatari partiale sau superficiale a surselor.

Selectarea surselor

Jurnalistul este dependent de sursele sale insa si sursele au nevoie de el pentru a transmite mesajele catre public astfel existand o relatie de cooperare si de opozitie intre ei.

Pentru a asigura o alimentare constanta cu stiri procesul de producere a informatiei tinde as institutionalizeze relatia dintre jurnalist si sursele sale cele mai importante ele fiind multiple si de o importanta inegala.

"Michael Mathien(1989,pp174-189) distinge 5 tipuri de surse: institutionale, oficiale,grupurile de presiune,liderii de opinie , "olimpienii"

Sursele institutionale mentin o relatie stabila cu presa si pot asigura un control indirect asupra continutului redactional in ceea ce le priveste (p 174) 4

Aceste surse sunt reprezentate de:

-instantele alese si organele executive

-administratiile de stat

-organisme parapublice

-mari institutii ale statului

-organisme permanente care au ca scop o manifestare periodica

-partide politice si grupari profesionale

-tribunale ,servicii de politie si jandarmerie,pompieri, salvare

- grupari asociative

- agentiile de presa

Sursele oficiale emit mesaje a priori ,ele sunt singurele care pot furniza informatii exclusive de o deosebita importanta pentru mass-media

Grupurile de presiune lupta sa isi impuna sau as isi apere interesele ideologice sau materiale si se manifesta direct sau indirect in viata sociala exercitand o presiune.

Ceea ce doresc ele este sa fie remarcate si sa aiba impact asupra opiniei publice.

Liderii de opinie actioneaza ca emitatori ai opinii grupurilor de apartenenta , ca surse de mesaje pentru mass- media si de feed-back .

Olimpienii sunt vedetele din orice domeniu.

Sursele pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

dupa accesibilitate- directe si indirecte

dupa durata colaborarii cu ele- permanente si ocazionale

starea fizica- umane si scrise/fizice

domeniu de activitate-specifice unui domeniu

Andreas Freund (1991,p29) le imparte si dupa criteriul calitatatii - bune , rele, indoielnice.

Credibilitatea sursei

"Credibilitata este un concept , respectiv o valoare deontica sumativa, care se constituie ( practic ) si se reconstituie (teoretic) din elementele componente ale intregii mass media in care ea este prezenta , omniprezenta".5

Ea este la fel de importanta in selectarea surselor. Un loc important il ocupa agentiile de presa si sursele institutionale/ oficiale deoarece mesajele lor poarta marca autoritatii de exemplu comunicate ,dosare de presa

3.Tudor Catineanu, Deontologia mass-media, editura Universitatii din Bucuresti 2008 pagina81

4. Mihai Coman, Manual de jurnalism -tehnici fundamentale de redactare vol I,Polirom 2001 pagina 18- 20

5 .Tudor Catineanu, Deontologia mass-media, editura Universitatii din Bucuresti 2008 pagina 90

Tot aici putem incadra si mijloacele de informare concurente.

Agentiile de presa sunt privilegiate si din punctul de vedere al timpului .O informatie este cu atat mai valoroasa cu cat este mai repede pusa la dispozitia celor interesati

Cu cat un fapt este reluat cu diverse variatii concrete acesta capata credibilitate insa cititorii sunt interesati de ceea ce iese din tiparul vietii si asigurarea credibilitatii este mai dificila.

Insa aceasta poate fi asigurata prin mai multe procedee:

In scrierea articolelor jurnalistii ,bazati pe sursele lor scriu ceea ce se intampla faptul, insa ei ar trebui sa lamureasca si de ce se intampla acel fapt cu ajutorul unor experti aducand un plus de credibilitate.

Jurnalistul trebuie sa caute si sa decida care este cea mai potrivita sursa pentru subiectul sau

Citarea directa a surselor creste autoritatea lor.

Atribuirea de informatii unei surse

Datorita recomandarii date de Comitetului de Ministrii ai Consiliului Europei bazat pe articolul 10 din Conventia Europeana jurnalistilor li se da dreptul de a nu isi divulga sursele si de a exploata informatii din sursele confidentiale.

Ziarele insista insa asupra divulgarii surselor deoarece ofera credibilitate si profunzime unui articol.

Sunt oameni care accepta sa vorbeasca cu placere , ofera informatii dar care cer anonimatul .

Promisiunea confidentialitatii este greu de tinut deoarece un articol care contine informatii fara fara ca acestea sa fie atribuite unei surse trezeste suspiciuni si de multe ori promisiunea este incalcata .

Este obligatia jurnalistului de a stabili de la inceput cu interlocutorul daca informatia poate fi atribuita sau nu astfel avem

Informatiile " off the record" sunt doar pentru stiinta reporterului dar ii pot oferi piste noi de investigatie.

Informatiile "on deep background - nu pot fi citate si nici atribuite sursei .Jurnalistul le poate prelua pe cont propriu.

Informatiile "on background" se pot cita fara ca sursa sa fie identificata ea pastrandu-si anonimatul sub formulari cum ar fi " un inalt functionar" , "o sursa demna de incredere".

Cele care poate fi folosite in intregime si atribuitae sunt informatiile "on the record".

Associated Press trateaza aceste chestiuni delicate astfel:

" Sa le spunem cititorilor nostrii de unde vine informatia , este o parte importanta a mentinerii a credibilitatii textelor noastre.Scopul nostru este sa mentinem anonimatul in textele noastre cat mai aproape de zero".

In cazul in care sursa insista sa nu fie indentificata ei afirma : " Iar daca acceptam conditia anonimatului , ne tinem de cuvant.Dar in cadrul acestei intelegeri facem tot posibilul sa le spunem cititorilor conexiunile surse, motivatiile ei si punctul ei de vedere."6

Intre jurnalist si sursa exista o relatie complexa. Circulatia corecta a informatiei depinde de increderea acordata de sursa jurnalistului si de iscusinta acestuia din urma de a castiga si mentine acesata incredere.Datoria jurnalistului este de a-si proteja sursa si a nu o lasa balta cand intampina dificultati deoarece prin acordarea acestei protectii insusi publicul este protejat exact prin faptul ca este informat.

Verificarea informatiilor,Incrucisarea surselor

Verificarea informatiilor oferite de catre o sursa este esentiala deoarece sursele pot sa fie partinitoare fara sa isi dea seama sau sa se insele asupra ceea ce au de spus.

De asemenea sursele pot avea un interes ascuns sau sustin interesele cuiva.

Cea mai buna modalitate de a evita relatarea unor lucruri false sau de a face propaganda cuiva este intervievarea si altor surse.

O informatie pe care o confirma si a doua sursa poate fi una credibila.

6 Cristian Florin Popescu-.Manual de jurnalism, Editura Tritonic,2003-2004, Bucuresti, pagina . 61

In procesul de intervievare jurnalistul poate sa intampine una din aceste situatii:

- Marturiile celor doua surse se contrazic in totalitate iar continutul informational ajunge la 0 fapt care presupune intervievarea unei alte surse.

-Cele doua surse se contrazic doar in anunmite puncte .In acest caz jurnalistul va trebui sa controleze punctele contradictorii prin intervievarea unor surse independente

Iar cazul cel mai fericita situatie este cea in care cele doua surse confirma toate punctele.

Relatia institutie media -sursa si reporter -sursa

Relatia intre sursa si reporter ar trebui sa fie una aromioasa in care jurnalistul si si sursa sa slujeasca in egala masura dreptul publicului de a fi informat.

Insa in realitate acesata nu este chiar asa intre cei doi exista o relatie interpersonala si institutionala. Exista situatii in care interesele celor doua institutii cea de presa si cea pe care o reprezinta sursa de informare sa fie contrare iar relatia interpersonala poate devia informatia.

Pentru a evita aceste situatii este recomandabil ca jurnaistul sa isi reinnoiasca sursele

Jurnalistul are datoria de a evita conflictele de interese de asemenea si institutia de presa in acest scop suportand cheltuielile jurnalistilor la diferite evenimente.

El trebuie sa faca distinctia clar intre spatiul publicitar si cel redactional

Nu va primi niciodata cadouri, mici atentii deoarece se pot considera ca fiind pretul pentru publicarea acelor informatii.

Jurnalistii experimentati recomanda o atititudine cat mai deschisa fata de sursele umane o atitudine prietenoasa va ajuta mai mult ca una de hartuire.

Legitimarea in fata surselor este o dovada de seriozitate, Unii reporteri pot fi tentati sa profite de faptul ca oamenii vorbesc si nu se mai legitimeaza insa regulile meseriei cer ca acesta sa se legitimeze chiar si cu riscul de a pierde subiectul macar au fost onesti.

Chiar daca o sursa este simpatica inspirand incredere reporterul trebuie mereu sa trateze sursele cu suspiciune. El ar trebui sa isi puna o serie de intrebari referitoare la sursa si la veridicitatea spuselor ei cum ar fi : Are vreun interes ascuns? Ce ar putea castiga daca informatia ar fi publicata? Este intr-o pozitie care as ii permita sa stie acele informatii?

Exista o alta fata a problemei?

In momentul in care o sursa aduce acuzatii sau insulte unei terte ,persoane sau institutii el are obligatia de a obtine reactia partii acuzate si de a o publica alaturi de celelate informatii aduse de sursa acuzatoare.

Daca o sursa doreste sa isi modifice declaratiile jurnalistul are obligatia de ai acorda acest drept insa daca consider ca ar putea fi un subterfugiu el trebuie sa publice ambele declaratii.

Sursele oficiale sunt autoritate sa ofere informatii jurnalistilor astfel mentinerea unei relatii bune cu functionari oficiali