Teste de verificare a cunostintelor
Raspunsurile corecte sunt marcate cu x
1. Obiectul specific de cercetare al stiintei dreptului il reprezinta:
- norma
juridica
- realitatea
juridica
- metodele
de cercetare juridica
- societatea
2. Intra in continutul realitatii juridice:
- exclusiv
ansamblul normelor juridice
- cunostiinta
juridica, dreptul si relatiile (raporturile) juridice
- numai
metodele de cercetare proprii stiintei dreptului
- nici
un raspuns nu este corect
3. Dreptul obiectiv reprezinta:
a.
parte a dreptului pozitiv
b.
ansamblul normelor juridice instituite sau
sanctionate de stat
c.
ansamblul normelor juridice in vigoare
d.
totalitatea normelor juridice adoptate
exclusiv de Parlament
4. Dreptul subiectiv reprezinta:
- un
ansamblu de notiuni, concepte si principii despre drept
- componenta
activa a dreptului obiectiv
- posibilitatea
recunoscuta de lege unei persoane de a avea o anumita conduita
- facultattea
unei persoane de a asolicita celorlalte persoane o conduita
corespunzatoare, in conditiile recunoscute de dreptul obiectiv
5. Dreptul pozitiv reprezinta:
- ansamblul
normelor juridice, indiferent daca sunt sau nu in vigoare
- componenta
activa a dreptului obiectiv
- totalitatea
normelor juridice aflate in vigoare
- stiinta
dreptului
6. Stiinta dreptului reprezinta:
- un
ansamblu de notiuni si concepte despre totalitatea relatiilor sociale
- arta
a ceea ce e bine si rau
- un
ansamblu de idei, notiuni concepte si principii care explica dreptul
- o
forma de organizare a normelor juridice
7. Statul reprezinta:
- o forma politica de
organizare a societatii
- o forma de
organizare a normelor juridice
- un ansamblu de autoritati si institutii
- un ansamblu de
grupuri sociale
8. Norma juridica reprezinta:
- o regula de conduita
institutita sau sanctionata de catre stat
- O regula de conduita
cuprinsa in legi si acte administrative individuale
- Orice regula de
conduita sociala
- obiect de cercetare
al stiintei dreptului
9. Trasaturi ale normei juridice sunt:
- Caracter irepetabil
- Se adreseaza
persoanelor privite in mod individual
- Caracter facultativ
- Caracter general si
personal
10. Structura interna a normei juridice este
reprezentata de:
- structura
logico-juridica
- Structura
tehnico - legislativa
- structura
cuprinzand ipoteza, dispozitia, sanctiunea
- Structura
dinamica a normei juridice
11. Conditiile si imprejurarile in care se aplica norma juridica sunt prevazute in:
a.
ipoteza normei juridice
b.
Dispozitia normei juridice
c.
Sanctiunea normei juridice
d.
Preambulul actului normativ
12. Normele dispozitive pot fi:
- permisive
- Onerative
- supletive
- Prohibitive
13. Normele onerative sunt:
a.
Norme dispozitive
b.
Norme prohibitive
c.
Norme supletive
d.
norme imperative
14. Sunt de stricta interpretare:
- Normele
generale
- normele
speciale
- normele
de exceptie
- Normele
determinate
15. Normele in alb:
- se
completeaza cu normele din acte normative care urmeaza sa apara
- Se
completeaza cu norme din acelasi act normativ
- Se
completeaza cu norme din alte acte normative aflate in vigoare
- Sunt
norme complete (determinate)
16. Normele de trimitere
- se
completeaza cu norme din acelasi act normativ
- Se
completeaza cu norme din acte normative ulterioare
- se
completeaza cu norme din alte acte normative aflate in vigoare
- sunt
norme incomplete (nedeterminate)
17. Normele onerative:
- Interzic
o anumita actiune
- impun
o anumita actiune
- Lasa
la aprecierea subiectului alegerea unei conduite
- Suplinesc
vointa partilor
18. Dupa criteriul sanctiunii normelor juridice se impart in:
- Norme
determinate si nedetrminate
- Norme
onerative si prohibitive
- Norme
permisive si supletive
- norme
punitive si stimulative
19. Normele punitive:
- prevad
o sanctiune negativa
- Impun
o anumita actiune
- Prevad
o sanctiune pozitiva
- Prevad
mijloace de cointeresare pentru aplicarea normei
20. Normele juridice se deosebesc de celelalte categorii de norme
sociale prin faptul ca:
- Numai
normele juridice cuprind sanctiuni
- Numai
normele juridice sunt scrise
- numai
incalcarea normei juridice atrage aplicarea fortei coercitive a statului
- Numai
incalcarea normei juridice atrage urmari nefavorabile pentru cei care nu
le respecta
21. Scopul interpretarii este:
- Sa
realizeze eludarea legii
- Stabilirea
normei juridice aplicabile
- identificarea
vointei reale a legiuitorului
- Realizarea
unor studii doctrinale
22. Interpretarea oficiala poate fi realizarea de:
- organele
puterii legiuitoare
- organele
puterii executive
- instantele
judecatoresti
- Doctrina
juridica
23. Interpretarea autentica se realizeaza de:
- organul
emitent al actului
- Doctrina
juridica
- Intanta
de judecata
- Organul
cu atributii in procesul aplicarii normei juridice
24. Metodele interpretarii sunt:
- Oficiala
- Autentica
- sistematica
- logica
25. Atunci cand continutul literal conicide cu cel real al normei
juridice, interpretarea este:
- Extensiva
- Restrictiva
- Autentica
- literala
26. Atunci cand norma juridica este
analizata prin raportare la intreg actul normativ sau / si prin raportare la
alte acte normative este vorba despre o interpretare:
- Istorica
- Gramaticala
- sistematica
- Logica
27. Sub aspectul rezultatului interpretarii normelor juridice,
interpretarea poate fi:
- Cazuala
- restrictiva
- extensiva
- literala
28. Sunt trasaturi ale dreptului privat:
- Pozitia
de subordonare juridica a partilor
- pozitia
de egalitate juridica a partilor
- Normele
de drept privat sunt aparate de autoritatile publice din oficiu
- normele
de drept privat sunt aparate doar la sesizarea partii interesate careia I
s-a incalcat un drept subiectiv
29. Sunt trasaturi ale dreptului public
- apararea
sa prin norme imperative
- normele
sale vizeaza ocrotirea intereselor generale ale societatii
- Apararea
sa prin norme dispozitive
- Normele
sale vizeaza apararea intereselor individuale
30. Din dreptul privat fac parte:
- Dreptul
constitutional
- dreptul
comercial
- Dreptul
administrativ
- Dreptul
financiar
31. Din dreptul public fac parte
- Dreptul
muncii
- dreptul
fiscal
- dreptul
penal
- Dreptul
civil
32. Din dreptul privat fac parte:
- Dreptul
financiar
- Dreptul
administrativ
- Dreptul
penal
- Dreptul
constitutional
33. Legile intra in vigoare de regula:
- La
data adoptarii de catre parlamanet
- La
data publicarii in Monitorul Oficial
- la
3 zile dupa publicarea in Monitorul Oficial
- La
data promulgarii prin decret prezidential
34. Intrarea in vigoare a unei ordonante de Guvern se produce, de
regula:
- In
momentul adoptarii ei
- in
momentul publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei
- La
trei zile de la publicarea in Monitorul oficial al Romaniei
- In
momentul promulgarii prin decret prezidential
35. Au aceeasi valoare din punct de vedere al fortei juridice:
- Legile
adoptate de Parlament si hotararile de Guvern
- Constitutia
si legile adopate de Parlament
- Ordonantele Guvernului si hotararile de
Guvern
- legile
adoptate de Parlament si ordonantele Guvernului
36. Caracterul activ al normei juridice presupune:
- norma
juridica actioneaza pentru viitor
- norma
juridica nu retroactiveaza
- norma
juridica nu ultraactiveaza
- Nuici
un raspuns nu este corect
37. Principiul neretroactivitatii normei juridice presupuneca:
- Norma
juridica sa nu se aplice unor imprejurari sociale manifestate dupa iesirea
ei din vigoare
- Norma
juridica sa nu se mai aplice atunci cand relatiile sociale reglementate
s-au modificat de o maniera esentiala
- norma
juridica sa nu aplice unor imprejurari sociale manifestate anterior
intrarii ei in vigoare
- Norma
juridica sa nu se aplice unor imprejurari sociale manifestate dupa
intrarea sa in vigoare
38. Constituie exceptii de la principiu neretroactivitatii
normelor juridice:
- Normelor
juridice cu caracter temporar
- normelor
juridice cu caracter interpretativ
- normelor
penale mai favorabile
- normelor
penale care prevad dezincriminarea unor fapte
39. Principiu neultraactivitatii normei juridice presupune ca:
- Norma
juridica sa nu se mai aplice in cazul cand unele imprejurari sociale nu
mai corespund vointei legiuitorului
- Norma
juridica sa nu se aplice unor imprejurari sociale manifestate ulterior
intrarii ei in vigoare
- norma
juridica sa nu se aplice unor imprejurari sociale manifestate ulterior
iesirii ei din vigoare
- Norma
juridica sa nu se aplice unor imprejurari sociale manifestate anterior
iesirii ei din vigoare
40. Constituie exceptii de la principiul neultraactivitatii
normelor juridice:
- Normelor
juridice cu caracter interpretativ
- Normelor
penale care prevad dezcriminarea unor fapte
- Normele
penale mai favorabile
- normelor
juridice cu caracter temporar
41. Neaplicarea unei norme juridice o perioada de timp indelungata
duce la
- Caderea
in desuetudine a normei
- Abrogarea
implicita
- Abrogarea
indirecta
- nu
duce la iesirea din vigoare a normei
42. Abrogarea expresa apoate fi:
- directa
- indirecta
- Tacita
- Implicita
43. Formularea de la data intrarii in vigoare a prezentului act
normativ toate reglematarile contrate se considera abrogate este
specifica abrogarii
- Directe
- Implicite
- Tacite
- indirecte
44. Sunt modalitati de iesire din vigoare a unei norme juridice:
- abrogarea
- caderea
in desuetudine
- Neaplicarea
pe o perioada indelugata de timp
- ajungerea
la termen
45. Principalul izvor al dreptului este
- Jurisprudenta
- Obiceiul
juridic
- Contractul
normativ
- actul
normativ
46. Constituie prin exceptie un izvor al
dreptului
- Doctrina
juridica
- Toate
hotararile Inaltei Curti de Casatie si Justitie
- obiceiul
juridic
- Actul
normativ
47. Pentru ca un obicei sa reprezinte
izvor al dreptului este necesar:
- Numai
ca acesta sa fie aplicat pe operioada indelungata de timp
- Numai
ca regula pe care o contine sa fie perceputa ca obligatorie de catre cei
carora li se adreseaza
- sa
se permita aplicarea sa printr-o norma juridica din cuprinsul unui act
normativ prin care se face trimitere la acel obicei
- Sa
se permita aplicarea sa printr-un text din cuprinsul unei hotarari
judecatoresti prin care se face trimitere la acel obicei
48. Sunt izvoare ale dreptului romanesc
- actul
normativ
- Jurisprudenta
- doctrina
- contractul
normativ
49. Sunt izvoare scrise ale dreptului romanesc
- Obiceiul
- Doctrina
- Jurisprudenta
- contractul
normativ
50. Constituie izvor al dreptului
- Toate
hotararile Inaltel Curti de Casatie si justitie (ICCJ)
- hotararile
ICCJ pronuntate in cazul recursului in interesul legii
- Hotaririle
ICCJ pronuntate in cazul recursului in anulare in materie penala
- Nici
una din hatararile ICCJ nu poate constitui izvor de drept
51. Deciziilede
neconsttutionalitate pronuntate de Curtea Constitutionala
- Isi
produc efectele doar fata de partile in litigiu (inter partes litigantes)
- sunt
opozabile erga ommes (fata de toti)
- Sunt
obligatorii si retroactive
- Sunt
facultative si au putere numai pentru viitor
52. Contractul colectiv de munca
- Nu constituie izvor de drept
- Este
un act juridic individual care produce efecte exclusiv intre partile care
au participat la negocierea si incheierea lui
- Este
u act normativ
- este
un contract normativ