Drept
Structura interna (logico-juridice) a normei juridiceStructura interna (logico-juridice) a normei juridice Structura interna logico-juridica se refera la modul logic de organizare si contructie a normei juridice, la componentele sale reciproc dependente ce compun prescriptia juridical si care, in principiu, sunt in numar de trei: ipoteza, dispozitie si sanctiune, norma juridical avand astfel o structura trihotomica. a) IPOTEZA: Este acea parte componenta a structurii interne sau logico-juridica a normei juridice care stabileste conditiile, imprejurarile sau faptele in prezenta carora ia nastere si se aplica dispozitia normei juridice, precum si categoriile de subiecte la care se refera norma juridical. In functie de precizia cu care este formulate ipoteza normei juridice avem: Ipoteze determinante sau categorice care precizeaza cu exactitate care sunt conditiile sau imprejurarile in prezenta carora se aplica norma juridical. Ipoteze relative determinate care nu prezinta cu exactitate care sunt conditiile sau imprejurarile in prezenta carora se aplica norma juridical, lasandu-le la aprecierea institutiilor statului care aplica norma juridica. In functie de numarul conditiilor sau imprejurarilor, ipoteza poate fii:
b) DISPOZITIA: este acea parte componenta a structurii interne sau logico-juridica a normei juridice care descrie conduita, formata din drepturi subiective si obligate juridice correlative, pe care trebuie sa o aiba subiectul normei juridice, descris de ipoteza, in momentul in care se afla conditiile sau imprejurarile prevazute in ipoteza.
Dupa caracterul conduitei prescrise, dispozitia poate fii: Determinanta sau categorica- cand stabileste in mod categoric si fara a lasa nici o posibilitate de derogare drepturile si obligatiile subiectelor normei juridice Relativ determinate - cand prevede mai multe variante de conduita, urmandca subiectul normei juridice sa aleaga una din ele, sau cand fixeaza anumite limite intre care urmeaza sa se desfasoare cunduita subiectului. c) SANCTIUNEA: este acea parte componenta a structurii interne sau logico-juridica a normei juridice in care sunte prevazute urmarile sau consecintele nerespectarii de catre subiectul normei juridice a conduitei prevazute in dispozitia normei, precum si masurile luate de catre institutiile statului impotriva acestuia In functie de gradul de determinare sanctiunile pot fi
Dupa scopul urmarit prin aplicare sanctiunile pot avea: Sanctiuni de anulare a actelor ilicite prin incalcarea legii. Sanctiuni reparatorii care au ca scop repararea pagubei produse prin incalcarea prevederilor normei juridice. Sanctiuni cu character de pedeapsa, cum sunt amenda sau inchisoarea. Trebuie sa precizam ca nu toate normele juridice au o structura trihotomica formata din trei elemente, existand si norme juridice care sunt formate doar din doua elemente: Ipoteza si dispozitia, cum este cazul normelor juridice ce contin definitii sau principii; Dispozitia si sanctiunea, apare atunci cand ipoteza normei juridice este sub-inteleasa cum este cazul infractiunii de omor.
|