Specula

Specula

Continutul legal

Potrivit art. 295 C.pen., se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani savar­sirea uneia dintre urmatoarele fapte:

a) cumpararea in scop de revanzare a produselor industriale sau agricole care potrivit dispozitiilor legale nu pot face obiectul comertului particular (asa, de pilda, cumpararea de plante care contin substante stupefiante in scop de vanzare - in prezent, o astfel de fapta constituie trafic de stupefiante);

b) cumpararea de produse agricole sau industriale, in scop de prelucrare in vederea revanzarii, daca ceea ce ar rezulta din prelucrare nu poate face, potrivit dispo­­zitiilor legale, obiectul comertului particular . Asa, de exemplu, ar putea fi trasa la raspundere penala pentru comiterea infractiunii de specula persoana care extrage si prelucreaza metal aurifer in vederea revanzarii, daca nu sunt incidente dispo­zitiile din legea speciala.

Fiecare din faptele prevazute in art. 295 C.pen. constituie o forma distincta a infractiunii de specula, caracterizata printr‑o activitate specifica si o rezolutie infractionala proprie.[2]

In decursul timpului, infractiunea de specula a reprezentat un fapt care a atras in mod deosebit atentia organelor abilitate ale statului, avand in vedere frecventa feno­menului infractional, pe de o parte, si obligatia acestor organe de a asigura ocrotirea cetatenilor impotriva faptelor care aduc atingere intereselor legale ale acestora.

Din perspectiva istorica, primul act normativ din Romania care a abordat proble­matica in discutie a fost Decretul‑Lege nr. 2969/1919 pentru libertatea importului marfurilor de prima necesitate si inlaturarea speculei; in anul 1923 au fost fixate preturi maximale la bunurile considerate de prima necesitate, fiind, in acelasi timp, prohibite unele fapte de acumulare de marfuri in scopul cresterii preturilor la vanzare sau de refuz nejustificat de a vinde ori distrugerea de marfuri. De asemenea, se sanctiona depasirea preturilor maximale fixate ori a tarifelor stabilite.

Potrivit art. 572 din Codul penal "Carol al II‑lea", acela care, prin cereri sau oferte fictive ori prin publicare sau raspandire de stiri false, exagerate sau tenden­tioase sau prin intrebuintarea de alte manopere frauduloase de natura a influenta pre­tu­­rile, intentiona sa tulbure targul intern al valorilor sau marfurilor negociate la bursa sau in comert, savarsea delictul de specula.

Articolul 573 din acelasi Cod stabilea ca delictul de specula putea consta si din distru­gerea de materii prime, produse agricole sau industriale ori mijloace de pro­ductie care sa aiba drept finalitate prejudicierea grava a intereselor de consum.

Legea nr. 351/1945 pentru reprimarea speculei ilicite si a sabotajului economic[3], precum si alte acte normative ulterioare au constituit impreuna hotararea de stopare a tendintelor speculative si de ocrotire a intereselor generale. Un moment important l‑a reprezentat si Codul penal intrat in vigoare la 1 ianuarie 1969, in cuprinsul caruia au fost mai bine precizate trasaturile constitutive ale acestor infractiuni.

In prezent, referintele la infractiunea de specula trebuie sa aiba in vedere impor­tan­tele modificari intervenite in viata economica a Romaniei dupa anul 1989, modi­ficari survenite prin numeroase acte normative cu incidenta in materie.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special al infractiunii il constituie relatiile sociale care se formeaza si se dezvolta in domeniul circulatiei produselor indus­triale si agricole, relatii care nu ar putea fi ocrotite fara combaterea faptelor prin care se incalca regimul legal stabilit, intr‑o anumita perioada, in tara, pentru desfasu­rarea activitatilor economice ce se incadreaza in acest domeniu[4].

In literatura de specialitate s‑a remarcat, pe drept cuvant, ca nu trebuie confundat obiectul juridic al infractiunii de specula cu cel al infractiunii de subminare a econo­miei nationale sau cu savarsirea de acte de diversiune, acestea din urma fiind indrep­tate, in principal, impotriva sigurantei statului si numai in subsidiar aduc atingere regimului stabilit pentru anumite activitati economice[5].

b) Obiectul material al infractiunii de specula poate consta in produsele indus­triale si agricole indigene. In conditiile liberalizarii comertului, sfera acestor produse s‑a ingustat foarte mult, majoritatea produselor agricole si industriale putand fi comer­cializate fara restrictii[6]. Numai in mod exceptional, anumite produse indus­triale sau agricole ar putea constitui obiectul material al infractiunii de specula.

Produsele industriale sunt bunuri materiale rezultand dintr‑un proces de munca cu caracter industrial, iar produsele agricole sunt bunuri materiale vegetale si animale, rezultate dintr‑un proces de munca cu caracter agricol. Produsele agricole nu inseamna numai produse alimentare, ci si produse de alta natura (spre exemplu, lana, bumbacul etc.), dupa cum produse industriale nu inseamna exclusiv produse neali­mentare. Nu fac parte insa din categoria produselor industriale sau agricole lucra­rile de pictura, grafica etc. si, in genere, orice opera artistica sau stiintifica, acestea avand un regim juridic distinct.

In trecut, dupa intrarea in vigoare a Codului penal, lista produselor susceptibile sa constituie obiectul material al infractiunii de specula a fost stabilita prin diferite acte normative, cum ar fi: Decretul nr. 12/1952 pentru reglementarea exercitarii comer­tului particular si H.C.M. nr. 702/1952 care completa acea lista; Decretul nr. 306/1952 pentru reglementarea exercitarii comertului particular si combaterea speculei, Legea nr. 3/1972 cu privire la activitatea de comert interior, H.C.M. nr. 1087/1957 etc. Aceste acte normative sunt abrogate in prezent si, pe cale de consecinta, dispozitiile mentionate nu mai sunt aplicabile, intrucat nu mai corespund transformarilor econo­mico‑sociale care s‑au petrecut in Romania.

S‑a aprobat insa o reglementare specifica, precizandu‑se sfera produselor care consti­tuie monopol de stat. Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat[7], prin "monopol de stat" se intelege dreptul statului de a stabili regimul de acces al agentilor economici cu capital de stat si privat, inclusiv producatorii individuali, dupa caz, la activitatile economice constituind monopolul de stat si conditiile de exercitare ale acestora.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 31/1996, constituie monopol de stat:

a) fabricarea si comercializarea armamentului, munitiilor si explozibililor;

b) producerea si comercializarea stupefiantelor si a medicamentelor care contin substante stupefiante;

c) extractia, producerea si prelucrarea in scopuri industriale a metalelor pretioase si a pietrelor pretioase;

d) producerea si emisiunea de marci postale si timbre fiscale;

e) fabricarea si importul, in vederea comercializarii in conditii de calitate, a alcoo­lului si a bauturilor spirtoase distilate;

f) fabricarea si importul, in vederea comercializarii in conditii de calitate, a produselor din tutun si a hartiei pentru tigarete;

g) organizarea si exploatarea sistemelor de joc cu miza, directe sau disimulate;

h) organizarea si exploatarea pronosticurilor sportive.

In felul acesta, sfera obiectului material al infractiunii de specula este, in prezent, considerabil restransa. Potrivit art. 13 din Legea nr. 31/1996, desfasurarea fara licenta a oricareia dintre activitatile rezervate monopolului de stat, prevazute la art. 2 lit. a), b), c), d) si g), constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amenda (fabricarea si comercializarea armamentului, munitiilor si explozibililor; producerea si comercializarea stupefiantelor si a medicamentelor care contin substante stupefiante; extractia, producerea si prelucrarea in scopuri indus­triale a metalelor pretioase si a pietrelor pretioase; producerea si emisiunea de marci postale si timbre fiscale.

O anumita extindere a acestui obiect s‑a facut prin Decretul‑lege nr. 15/1990 privind urmarirea, judecarea si pedepsirea unor infractiuni de specula[8] a fost consi­derata specula vanzarea cu suprapret a oricaror marfuri, precum si faptele de comer­cializare a unor bunuri primite in cadrul actiunii de ajutorare internationala a statului, daca au fost obtinute fara drept, in orice mod. In acest context, pot constitui obiect material al infractiunii de specula orice fel de bunuri, cu conditia sa fi facut obiectul unei vanzari cu suprapret ori sa fi fost primite in cadrul actiunii de ajutorare internationala a statului, obtinute prin sustragere sau in orice mod, fara drept

Referat: Adeverinta de venit Document online: Contract de agentie comerciala

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ al infractiunii poate fi orice persoana, legea necerand o calitate speciala in acest sens. Astfel, infractiunea poate fi savarsita de orice persoana care se ocupa cu comercializarea de bunuri care constituie mono­pol de stat, indiferent daca are sau nu autorizatie sau certificat de producator pentru bunurile pe care le comercializeaza[10].

Infractiunea poate fi savarsita in toate formele de participatie (coautorat, instigare, complicitate)[11].

b) Subiectul pasiv principal al infractiunii de specula este statul al carui monopol a fost incalcat. In secundar, este persoana fizica sau juridica pagubita prin savarsirea infractiunii.

Infractiunea, de regula, se poate comite si in forma continuata, fiecare act de spe­cula component al infractiunii continuate putand sa priveasca diferiti subiecti pasivi. Stabilirea in fiecare caz in parte a persoanei subiectului pasiv nu constituie o conditie a existentei infractiunii de specula, identificarea persoanei prejudiciate neavand relevanta pentru existenta infractiunii[12], eventual ar putea fi avuta in vedere calitatea subiectului pasiv (de exemplu, minor sau persoana varstnica etc.) la individualizarea pedepsei, autorul infractiunii profitand de situatia acestor subiecti pentru a comite infractiunea de specula.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material. Intr‑o prima varianta, elementul mate­rial consta intr‑o actiune de cumpararea unor produse industriale sau agricole in scop de revanzare.

Prin conceptul de vanzare se va avea in vedere semnificatia curenta existenta in dreptul civil, ca act sau fapt de comert.

Nu intereseaza modul in care s‑a desfasurat cumpararea. Astfel, nu are relevanta daca pretul s‑a achitat imediat sau dupa un anumit timp, daca produsele au fost cum­parate de la o societate comerciala ori de la o persoana particulara, daca acestea erau din tara ori din strainatate. Nu intereseaza, de asemenea, daca actul de cumparare are ca obiect un singur produs sau mai multe, dupa cum este fara semnificatie si faptul daca produsele cumparate sunt de acelasi fel ori sunt diferite[13].

Dobandirea unor produse prin schimb poate fi asimilata cu cumpararea acestora, astfel incat fapta realizeaza si in acest caz elementul material al infractiunii de specula. Dobandirea insa a unor produse cu titlu gratuit nu constituie o cumparare si, pe cale de consecinta, nu realizeaza elementul material al infractiunii[14].

Pentru existenta infractiunii, castigul realizat prin specula de catre faptuitor nu consti­tuie o cerinta prevazuta de lege, dar reprezinta un element de care se va tine seama la individualizarea judiciara a pedepsei[15].

Actiunea speculativa poate fi comisa o singura data, nefiind necesar ca, de pilda, actiunea de cumparare in scop de revanzare sa se repete; va fi suficient, pentru a se retine existenta infractiunii, sa se constate o singura actiune de cumparare, avand drept scop revanzarea in conditii de specula.

In cazul ipotezei prevazute in art. 295 lit. b) C.pen., elementul material al infrac­tiunii consta, de asemenea, intr‑o actiune de cumparare de produse industriale sau agricole. In aceasta ipoteza, actiunea principala de cumparare are drept obiectiv des­fa­surarea unor activitati subsecvente, ulterioare, constand in prelucrarea produ­selor cumparate si revanzarea obiectelor obtinute prin prelucrare; aceste activitati sub­secvente au caracterul unor cerinte esentiale constitutive pentru existenta infractiunii.

Prin prelucrare se intelege acea activitate desfasurata in vederea modificarii cali­tative substantiale a produselor respective. S‑a considerat, in mod just, ca simplele schimbari ale aspectului exterior al produselor sau al ambalajului nu se incadreaza in conceptul de prelucrare si, ca atare, nu satisface cerinta legala pentru existenta infractiunii[16].

Cumpararea in scop de prelucrare in vederea revanzarii va trebui deosebita de acti­vitatea desfasurata de meseriasi, care nu constituie specula, deoarece acestia isi desfasoara activitatea in baza unei autorizatii legale, avand materiale procurate in mod licit din comert[17].

b) Urmarea imediata. Actiunile care constituie elementul material al infractiunii de specula au ca urmare imediata producerea unei stari de pericol pentru normala desfa­surare a activitatii economice.

Pentru existenta infractiunii de specula nu este necesara producerea unei pagube mate­riale. Starea de pericol decurge din natura actiunilor si existenta acesteia este prezumata.

c) Legatura de cauzalitate. Pentru intregirea laturii obiective trebuie sa existe o legatura de cauzalitate intre actiunea care constituie elementul material al infractiunii si urmarea imediata a acesteia. Constatarea acestei legaturi nu necesita probe spe­ciale, existenta acesteia fiind evidenta si decurgand firesc din comiterea faptei penale.

B. Latura subiectiva. Infractiunea de specula se savarseste cu intentie calificata, deoarece legea cere ca achizitionarea in orice mod sau cumpararea de produse sa se faca in scop de revanzare. De asemenea, trebuie sa existe intentie in ceea ce priveste vinderea cu suprapret a marfurilor ori a bunurilor primite in cadrul ajutorului international primit de Romania.

Intentia este calificata prin scop. Astfel, in cazul variantei de la lit. a) art. 295 C.pen., faptuitorul isi da seama ca produsele agricole sau industriale pe care le cum­para sunt dintre acelea care nu pot forma obiectul comertului particular si prevede ca prin revanzarea lor va crea o stare de pericol, acceptand producerea acestei urmari. In ipoteza reglementata in art. 295 lit. b) C.pen., faptuitorul isi da seama ca produsele pe care le cumpara sunt produse agricole sau industriale si prevede ca prin prelu­crarea acestora in obiecte care sunt excluse de la comertul particular creeaza o stare de pericol[18].

In procesul de stabilire a vinovatiei se iau in considerare, in frecvente cazuri, unele stari de fapt cu relevanta penala, cum ar fi felul si cantitatea marfurilor cumpa­rate in raport cu nevoile si posibilitatile normale de consum ale persoanei in cauza si ale familiei acesteia, modalitatile de procurare, vanzarea produselor cumparate la un pret mai mare, timpul care a trecut de la cumparare la revanzare, atitudinea faptuito­rului, repetarea actelor de cumparare si de revanzare etc.

Intentia trebuie sa existe in chiar momentul cumpararii produselor[19].

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Infractiunea este susceptibila de forme imperfecte, dar legea nu pre­vede sanctionarea actelor pregatitoare[20].

Conform art. 295 C.pen., tentativa nu este pedepsita.

Infractiunea se consuma in momentul in care se cumpara produsele pentru a fi revandute sau cand se realizeaza vanzarea la suprapret.

Infractiunea de specula este susceptibila de continuarea activitatii infractionale si dupa momentul consumarii, fie prin repetare, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, a actiunii care constituie elementul material al infractiunii, fie prin savarsirea actiu­nilor subsecvente in vederea carora a fost realizata cumpararea. In ambele ipoteze, infractiunea de specula imbraca forma infractiunii continuate, epuizarea acesteia avand loc la momentul comiterii ultimului act infractional.

B. Modalitati. Infractiunea de specula este o infractiune comisiva, care se realizeaza in variantele normative reglementate in art. 295 C.pen. si in Decretul‑lege nr. 15/1990. Pentru fiecare dintre modalitatile legale sunt posibile o serie de moda­litati faptice.

C. Sanctiuni. In ipoteza constatarii infractiunii prevazute in art. 295 C.pen. pedeapsa aplicabila este inchisoarea de la 6 luni la 5 ani. Pentru ipoteza infractiunilor consacrate in Decretul‑lege nr. 15/1990, pedeapsa prevazuta este inchisoarea de la
3 la 10 ani.

Solutionarea unui dosar avand drept obiect savarsirea unei infractiuni de specula poate implica si aplicarea unei masuri de siguranta, cum ar fi, de exemplu, confis­carea bunurilor care au reprezentat obiectul material al infractiunii. Acelasi regim este aplicabil si sumelor de bani obtinute de faptuitor in urma comiterii faptei.

In art. 19¹ C.pen. se prevede ca persoanele juridice, cu exceptia statului, a autori­tatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, raspund penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice, daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala.

Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit, in orice mod, la savarsirea aceleiasi infractiuni.

Potrivit art. 71¹ alin. (2) C.pen., persoana juridica se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 5.000 lei si 600.000 lei, in cazul in care legea prevede pentru infrac­tiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda.