Raspunderea pentru ruina edificiului

Proprietarul unei constructii este raspunzator de paguba cauzata prin daramarea acesteia, daca ruina a fost urmare a unui viciu de constructie sau a lipsei de intretinere.

Legea instituie o prezumtie de raspundere in sarcina titularului dreptului de proprietate, cu excluderea altor persoane. In aceasta forma de raspundere nu mai este necesara determinarea paznicului juridic sau a celui material al edificiului[1].

Este edificiu, in sensul articolului 1002 C.civ. orice constructie incorporata direct in sol prin interventia omului si care are caracter de durabilitate[2]. Este astfel orice constructie, realizata prin incorporarea ei definitiva in sol .

Ruina edificiului, considerata drept cauza a prejudiciului reprezinta prabusirea in totalitate sau in parte a constrctiei. Deterioararea sau distrugerea se poate produce de exemplu prin prabusirea tavanului sau a unor pereti datorita greutatii ori unei presiuni exercitate de o forta exterioara[4].

Cauzele ruinei trebuie sa decurga din lipsa de intretinere sau din existenta unui viciu de constructie, astfel ca un incendiu provocat prin comunicare de la o casa vecina nu duce la angajarea raspunderii proprietarului.

Exonerarea de raspundere. Raspunderea poate fi inlaturata prin interventia unui caz de forta majora, a faptei victimei sau faptei unui tert.

Actiunea in despagubire.

Persoana vatamata poate solicita solidar la acoperirea prejudiciului (art. 1003 C.civ.).

instantei competente sa oblige pe cel responsabil la acoperirea pagubei, prin intermediul actiunii denumite in raspundere civila delictuala.

Aceasta poate fi intentata de catre cel pagubit personal sau prin reprezentantii sai legali si este indreptata contra autorului faptei sau celui care trebuie sa raspunda pentru efectele produse (parinte, comitent, proprietar etc.).

In ipoteza in care fapta este opera comuna a mai multor te se va anula intregul contract, daca nu doar o clauza a acestuia.

Conditiile cauzei:

-cauza sa fie morala, licita, sa existe( cauza inexistenta este cauza falsa)

Proba cauzei:

Cauza se prezuma a exista. Cel care invoca lipsa, imoralitatea, ilicitatea cauzei trebuie sa o dovedeasca. Proba se face prin orice mijloc de proba.