Sistemul constitutional al Romaniei - trasaturile constitutiei

I. A.      Constitutie. Sistem constitutional.

Din punct de vedere etimologic, cuvantul constitutie provine din substantivul latin 'constitutio' care inseamna 'asezare cu temei' sau 'starea unui lucru', inclusiv de structura a acestuia.

In Declaratia franceza a drepturilor omului si cetateanului din anul 1789, se arata 'Orice societate in care garantia drepturilor si separatia puterilor nu sunt asigurate, nu are constitutie.' In preambulul Constitutiei americane din 1787 se arata 'Noi, poporul american, in vederea formarii unei uniuni perfecte, stabilirii justitiei, asigurarii linistii interioare, asigurarii apararii comune, dezvoltarii, bunastarii generale si asigurarii binefacerilor libertatii pentru noi si urmasii nostri, poruncim si stabilim prezenta constitutie'¹⁾. Observam ca autorul constitutiei trebuie sa fie poporul. Constitutia poate fi definita in diferite forme si din varii perspective: ea este un sistem de norme fundamentale, esentiale, principale si prin aceasta, reluand cuvintele lui Ihering, ea este 'sora geamana a libertatii'; Constitutia este un 'pact social' intre guvernati si guvernanti; ea este actul prin care s-a nationalizat puterea, dandu-i-se continut conceptului de popor liber; este forma prin care se tinde la 'rationalizarea puterii si a statului'; este organizarea formei de guvern pe care poporul suveran si-o da. Paul Negulescu a definit Constitutia ca fiind 'principiile referitoare la organizarea statului si la raporturile de echilibru intre diferite puteri ale statului, precum si drepturile'. In conceptia lui Andre Hauriou, intr-un sens foarte general, prin Constitutie se intelege ansamblul regulilor care administreaza organizarea si functionarea statului. Un alt constitutionalist, Benoit Jeanneau, defineste constitutia, in sens material, ca ansamblul regulilor relative la organizarea si activitatea statului, iar in sens formal, ca documentul care reglementeaza institutiile si care nu poate fi elaborat sau modificat decat dupa o procedura diferita de cea folosita pentru alte reguli de drept.

Cristian Ionescu definind constitutia arata ca Legea suprema a oricarui stat - Constitutia este un act politico-juridic fundamental, inspirat de o anumita filozofie sociala si adoptat de natiune sau in numele ei, pentru a stabili forma de stat, modul de organizare si de functionare ale puterilor statului si raporturile intre acestea, principiile generale ale ordinii juridice a societatii, precum si drepturile si indatoririle cetatenilor, act care este adoptat si modificat potrivit unei proceduri speciale'.

Ioan Muraru. Drept Constitutional si Institutii Politice, Editura Actami, Bucuresti, 1997,p. 45

Aceasta definitie nu ar corespunde, constitutiilor octroiate, adica 'acordate' de altcineva decat natiunea sau poporul, precum si in cazul statutelor sau pactelor constitutionale. Credem ca, mai degraba, asa-zisele constitutii octroiate, statutele constitutionale sau pactele constitutionale, nu sunt adevarate constitutii, neexprimand vointa poporului.

In opinia unuia dintre fondatorii constitutionalismului american James Madison, 'scopul' oricarei constitutii politice este, ori trebuie sa fie, in primul rand, sa obtina pentru guvernantii care poseda cea mai mare intelepciune de a discerne si cea mai inalta insusire de a conduce, binele comun al societatii iar, in al doilea rand, sa ia cele mai eficiente masuri de prevedere pentru a-i pastra pe acesti virtuosi cat timp exercita conducerea.

Intr-o conceptie autentic democratica, esenta constitutiei consta in reflectarea politico-juridica a conditiilor social-istorice existente intr-o societate la un moment dat, precum si a intereselor generale, fundamentale ale natiunii, privite din perspectiva procesului de cucerire prin competitie electorala democratica a puterii si exercitarea acesteia pentru infaptuirea 'binelui comun' al poporului.

Constitutia are un caracter politic.

Astfel, aceasta depinde si de structura politica a adunarii constitutionale, stiut fiind ca tezele constitutionale sunt initial votate in adunarea constituanta, impunandu-se votul majoritatii calificate. De asemenea , in faza a doua, Constitutia este votata prin referendum, deci de majoritatea populatiei cu drept de vot. Astfel, interesul general instituit, reglementat si aparat prin constitutie poarta amprenta celor doua majoritati, rezultate ale luptei politice atat din societate cat si dintre reprezentantii acesteia.

Din punct de vedere al politologiei constitutia a fost definita, de pilda, ca fiind ansamblul normelor politice si legale fundamentale care prescriu regulile de guvernare.¹⁾

Din punct de vedere sociologic, constitutia reprezinta in esenta un pact social (acord rational incheiat intre oameni) intervenit intre guvernanti si guvernati prin care acestora din urma li se garanteaza un sumum de drepturi in schimbul acceptarii de catre ei a puterii de comanda si a dominatiei la care sunt supusi de guvernamant, fara, insa, ca acesta sa devina tiranic. Respectarea acordului este asigurata printr-o infrastructura institutionala (institutiile politice si autoritatile publice) organizata pe principiul separatiei puterilor si al verificarii lor reciproce (checks and balances) - prevazute, de asemenea, in constitutie.²⁾

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

Jay M. Shafritz. Dictionary of American Government and Politics, Dorsey Press, Chicago, 1988, p. 131

Cristian Ionescu. Drept constitutional si Institutii Politice. Vol.I, Ed.Lumina Lex Bucuresti , p.114

Caracterul pactului social poate sa difere, dupa cum ne situam pe pozitiile unei guvernari absolutiste sau dimpotriva, a unei guvernari democratice.

Prof. Tudor Dragan precum si prof. Ion Deleanu definesc constitutia ca fiind acea lege care, avand forta juridica superioara celorlalte legi, reglementeaza in mod sistematic atat principiile structurii social-economice cat si cele ale organizarii si functionarii statului bazat pe aceasta, garanteaza material drepturile fundamentale, cetatenesti si stabileste datoriile corespunzatoare acestor drepturi.

Criticand aceasta definitie, prof. Ioan Muraru arata ca metoda enumerarii principalelor domenii pe care le reglementeaza Constitutia, in definirea acesteia este dificila atunci cand vom defini unele constitutii carora le lipsesc unele elemente enumerate. De aceea, intr-o definitie este necesar sa se puna accent pe elementele calitative care sa fie caracteristice tuturor tipurilor de constitutie, sa evidentieze clar locul sau in sistemul de drept si in subsistemul dreptului constitutional. Astfel, prof. Ioan Muraru defineste Constitutia ca fiind legea fundamentala a unui stat constituita din norme juridice, investita cu forta juridica suprema si care reglementeaza acele relatii sociale fundamentale care sunt esentiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii politice a poporului.

Ne permitem sa completam ca la aceasta definitie ar trebui adaugat faptul ca in Constitutie nu este urmarit numai interesul general motiv al puterii politice a poporului, ci si interesul individual, respectiv drepturile si libertatile omului. Chiar forma de organizare a poporului vizeaza realizarea interesului individual , incepand cu ceea ce este general pentru toti.

De aceea, credem ca o definitie a Constitutiei ar fi: legea fundamentala a unui stat investita cu forta juridica suprema si care reglementeaza acele relatii sociale fundamentale, esentiale pentru instaurarea, mentinerea, exercitarea puterii politice a poporului, precum si garantarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

I.B. Trasaturile constitutiei. Consideram ca trasaturile Constitutiei actuale

a Romaniei corespund pe deplin trasaturilor unei constitutii democratice.

a)Constitutia este legea juridica suprema in stat. Nu este o lege a fizicii sau matematicii, ci este o lege juridica, adica o lege sociala, care exprima vointa poporului sub forma juridica suprema denumita Constitutie. Caracterul de lege suprema rezulta in primul rand din domeniul de reglementare care prezinta relatiile sociale esentiale pe care se fundamenteaza statul si puterea politica a poporului in realizarea interesului general si individual.

Caracterul de lege suprema rezulta si din forta juridica suprema a normelor constitutionale, care stau la baza tuturor celorlalte norme juridice. Toate normele juridice se subordoneaza normelor constitutionale conform principiului ierarhiei actelor juridice.¹⁾

b)Constitutia trebuie sa fie expresia vointei suverane reale a poporului de a-si stabili randuielile economice, sociale si politice. Aceasta depinde de:

-corectitudinea alegerii membrilor Adunarii Constituante, procedura alegerii si a votarii;

-fidelitatea reprezentarii vointei poporului de catre majoritatea din Adunarea Constituanta;

-exprimarea unui vot constient de catre alegator in conformitate cu interesul general si individual;

-alegatorul trebuie sa voteze in deplina cunostinta de cauza si nu ca urmare a unei manipulari;

-sa existe o cultura sociala economica si politica necesara alegatorilor in urmarirea si realizarea intereselor lor.

Referitor la Constitutia Romaniei din 1991, prin alegerile desfasurate pe baza Decretului Lege nr. 92/1990, Parlamentul a fost investit sa se constituie, de drept, in Adunare Constituanta, pentru ca, in termen de cel mult 18 luni de la constituirea ei, sa adopte noua Constitutie. Constitutia a intrat in vigoare dupa votarea acesteia prin referendum in care 77,3% din alegatori au votat 'pentru', aceasta lege fundamentala in forma prezentata.

c)Constitutia recepteaza si revalorizeaza traditiile democratice ale statului si societatii romanesti, asimilate - in conditii concret istorice - experinta constitutionala si valorile democratiei constitutionale ale celor mai avansate tari, precum si standardele internationale ale democratiei;

d)Constitutia este opera unei puteri originare²⁾, primare, iar forta ei morala se sprijina pe verdictul aprobativ al poporului.

e)Este Constitutia unei perioade de tranzitie, ceea ce, in parte, si explica existenta unor declaratii de intentii, a unor principii mai degraba ideologice decat de drept pozitiv, a unor obligatii de mijloace alaturi de cele de rezultat, precum si caracterul ei de 'constitutie sociala' si 'constitutie politica'³⁾

f)Constitutia Romaniei - ca sistem de norme juridice fundamentale - isi propune, in ambianta valorilor si functiilor sistemului juridic international sa comunice cu acesta. Spre exemplu, potrivit art. 20 din Constitutie ________________

Vezi pag.

Puterea constituanta, originara, primara, neconditionata este acea putere chemata sa stabileasca o noua ordine juridica.

Ion Deleanu. Drept Constitutional si institutii politice. Tratat. Vol. II, Editura Europa Nova, Bucuresti, 1996, p. 97

'Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor, vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte. Daca exista neconcordanta intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.'

Este de observat ca este vorba numai de neconcordanta dintre legile interne (si nu Constitutia), pe de o parte, si pe de alta parte pactele si tratatele la care Romania a aderat. Aceasta neconcordanta reglementata trebuie sa fie numai in domeniul drepturilor fundamentale ale omului. In alte domenii au prioritate legile interne, potrivit Constitutiei. Pactele si tratatele ratificate de Parlamentul Romaniei fac parte din dreptul intern (art. 11 din Constitutie).

g)Constitutia Romaniei este o constitutie reala si realista, pusa sub semnul efectivitatii si al posibilitatilor economice si sociale in devenire, ceea ce rezulta din imbinarea unor norme imperative sau norme vocative.¹⁾

h)Constitutia Romaniei nu este rigida, ea poate fi revizuita in conditiile strict prevazute in art. 146-148 din Constitutie. Revizuirea nu poate viza caracterul national, independent, unitar si indivizibil al Statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala sau suprimarea drepturilor si libertatilor fundamentale.