Dizolvarea si reorganizarea sindicatelor

1. Dizolvarea

Legea stabileste o singura forma de dizolvare: prin hotararea membrilor sau a delegatilor acestora adoptata conform statutelor proprii.

Organizatiile sindicale nu pot fi dizolvate si nu li se poate suspenda activitatea in baza unor acte de dispozitie ale autoritatilor administratiei publice sau ale patronatelor.

Unul din efectele principale ale dizolvarii priveste patrimoniul, si anume acesta se imparte conform dispozitiilor din statut sau, in lipsa unor astfel de prevederi, potrivit hotararii adunarii de dizolvare.

Daca statutul nu prevede modul de distribuire a patrimoniului si nici adunarea de dizolvare nu a luat vreo hotarare in aceasta privinta, tribunalul judetean sau al municipiului Bucuresti, sesizat de orice membru al organizatiei sindicale, hotaraste asupra distribuirii patrimoniului, atribuindu-l unei organizatii din care face parte sindicatul sau, daca nu face parte din nici o organizatie, unei alte organizatii sindicale cu specific asemanator.

Reorganizarea sindicatelor

In ceea ce priveste reorganizarea, aceasta se infaptuieste conform dispozitiilor dreptului comun in materie, prin oricare din formele prevazute: fuziune, absorbtie si divizare.

Specific organizatiilor sindicale poate fi sciziunea, adica divizarea unui sindicat ca urmare a unor disensiuni interne. Ea este altceva decat iesirea dintr-o federatie sau confederatie. Sciziunea, fie ca se datoreaza minoritatii sau majoritatii, presupune impartirea bunurilor, a arhivei, atribuirea sediului, etc.

Hotararile asupra patrimoniului se iau de catre organele de conducere ale acesteia, daca statutul nu prevede altfel.

Reprezentantii salariatilor

Institutia reprezentantilor salariatilor a fost reglementata de legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de munca. Conform acestui act normativ, contractul colectiv de munca se poate incheia si in unitatile in care nu exista organizatii sindicale sau acestea nu intrunesc conditiile de reprezentativitate. In acest caz, salariatii isi aleg reprezentantii la negociere prin vot secret. La alegerea lor vor participa cel putin jumatate plus unu din numarul total al salariatilor.

Rezulta astfel ca reprezentantii salariatilor constituie o alternativa a sindicatelor, ei putand exista doar in lipsa acestora, coexistenta fiind exclusa.

Pentru existenta reprezentantilor salariatilor trebuie indeplinite mei multe conditii:

acestia se pot organiza numai la nivelul angajatorilor cu mai mult de 20 de salariati, deci cu cel putin 21 de salariati;

nici unul dintre salariatii acelui angajator sa nu fie membru de sindicat;

reprezentantii in discutie sa fie alesi si mandatati special in scopul promovarii si apararii intereselor salariatilor.

Din cele ce preced reiese ca reprezentantii salariatilor sunt cei angajati, alesi de colegii lor, sa-I reprezinte in relatiile cu angajatorul si sa exercite unele din atributiile prevazute pentru sindicate.

Trebuie subliniat ca existenta reprezentantilor salariatilor nu este obligatorie, legea instituie doar o posibilitate si nu o obligatie pentru salariati de a-si alege reprezentantii.