Reprezentarea succesorala

- Notiunea reprezentarii succesorale

- Cazurile de aplicare a reprezentarii succesorale

- Conditiile reprezentarii succesorale

- Efectele reprezentarii succesorale

- Reprezentarea succesorala raportata la Legea nr. 18/1991 si Legea nr. 10/2001

Notiunea reprezentarii succesorale

Reprezentarea succesorala nu trebuie confundata nici cu reprezentarea conventionala pe care o genereaza mandatul si nici cu cea legala a minorului sau interzisului judecatoresc caci nu are nici o legatura cu acestea. Potrivit art. 664 C. civ. reprezentarea succesorala este o fictiune a legiuitorului care are drept efect de a pune pe reprezentanti in locul, gradul si drepturile reprezentatului. Inca in doctrina franceza a fost criticata definirea reprezentarii succesorale ca o fictiune caci, s-a spus legiuitorul modern nu are nevoie de fictiuni precum pretorul roman ci poate introduce o exceptie de la regula in mod direct. Unii autori au definit-o atunci ca fiind un beneficiu al legii in virtutea caruia o persoana mai indepartata in grad urca in locul si gradul parintelui sau care nu mai este in viata la data deschiderii succesiunii pentru a culege partea care i s-ar fi cuvenit acestuia, daca s-ar fi aflat in viata Cel reprezentat este ascendentul predecedat fata de de cuius, iar reprezentantul este cel care urca in locul si gradul sau culegand partea care i s-ar fi cuvenit daca ar fi fost in viata la data mortii lui de cuius. De pilda, daca la moartea sa de cuius a lasat un fiu si doi nepoti, copiii celuilalt fiu al sau predecedat, fiul in viata desi ruda de gradul I cu defunctul nu-i va inlatura de la mostenire pe cei doi copii ai fratelui sau predecedat ci acestia vor veni la mostenire culegand impreuna partea care i s-ar fi cuvenit tatalui lor daca ar fi fost in viata. In acest mod reprezentarea constituie o abatere de la regula proximitatii gradului de rudenie, potrivit careia fiul in viata al defunctului la data deschiderii succesiunii ar trebui sa-i inlature de la mostenire pe cei doi nepoti, copiii fratelui sau decedat inainte de aceasta.

Tot astfel reprezentarea succesorala este o abatere si de la principiul potrivit caruia rudele in grad egal, apartinand aceleasi clase succesorale, mostenesc in parti legale, caci de pilda, daca de cuius a avut doi copii, ambii predecedati, iar unul a avut doi copii, iar celalalt trei copii, toti fiind asadar nepoti de fiu, nu vor mosteni in parti egale ci primii doi vor imparti partea de 1/2 care s-ar fi cuvenit tatalui lor, iar cealalta parte de 1/2 va fi impartita de asta data de cei trei nepoti care vin si-l reprezinta pe tatal lor predecedat.

"Dreptul la mostenire nu poate depinde de hazard (predecesul sau supravietuirea unor rude), iar moartea prematura a parintilor nu trebuie sa dauneze unora dintre copii si nici sa profite altora" ³ .

Cazurile de aplicare a reprezentarii succesorale

Asa cum am vazut reprezentarea succesorala fiind o exceptie de la principiile devolutiunii legale a mostenirii prevederile legale care o reglementeaza sunt de stricta interpretare.

Din prevederile art. 665, art. 666 si art. 672 C. civ. rezulta ca reprezentarea succesorala este admisa in cazul descendentilor copiilor lui de cuius si ai descendentilor din frati si surori. Nu pot beneficia de reprezentare nici ascendentii privilegiati, nici ascendentii ordinari, nici colateralii ordinari si nici sotul supravietuitor ¹ .

Din analiza textelor legale amintite mai sus rezulta ca atunci cand reprezentarea este admisa ea opereaza:

a) in toate cazurile si

b) la infinit.

a) Prin afirmatia ca reprezentarea opereaza in toate cazurile vom intelege, referindu-ne la clasa descendentilor, ca ea va opera si in ipoteza ca la mostenire vin descendenti de gradul I, cu descendenti de gradul II (nepoti) care-l reprezinta pe ascendentul lor predecedat precum si in ipoteza ca toti descendentii de gradul I sunt decedati si vin la mostenire prin reprezentare numai nepotii, rude de gradul II, care iau locul ascendentilor lor rude de gradul I. De pilda, daca de cuius a avut doi fii, din care unul este predecedat, dar a avut, la randul sau, doi fii, acestia din urma luand locul tatalui lor prin reprezentare vor veni la mostenire impreuna cu fiul in viata al lui de cuius (unchiul lor) si vor culege cota de 1/2 care s-ar fi cuvenit tatalui lor daca era in viata. Cealalta cota o va lua, evident, fiul in viata la data deschiderii mostenirii, al lui de cuius. Intr-o a doua ipoteza, daca ambii fii ai lui de cuius au predecedat acestuia, dar fiecare a lasat cate doi copii, acestia vor veni la mostenire prin reprezentarea parintilor lor, care erau rude de gradul I cu defunctul si vor imparti intre ei partile care ar fi revenit ascendentilor lor daca erau in viata la data deschiderii succesiunii.

Tot astfel descendentii din frati si surori, care sunt rude de gradul III cu defunctul si fac parte din clasa a doua mixta de mostenitori vor putea veni la mostenire prin reprezentare fie ca exista frati in viata ai lui de cuius, fie ca vin numai nepoti de frate si sora la mostenire.

Referat: Contractul de mandat - notiuni generale. Conditii de valabilitate ale mandatului1 Referat: Contract de Colaborare

b) Prin afirmatia ca reprezentarea opereaza la infinit vom intelege ca in cazul descendentilor in linie dreapta, asadar al clasei I de mostenitori, se bucura de reprezentare nu numai cei care sunt rude de gradul II cu defunctul ci si cei de gradul III si asa mai departe la infinit. In schimb, in linie colaterala legiuitorul margineste si reprezentarea succesorala pana la gradul IV de rudenie inclusiv.

Conditiile reprezentarii succesorale

Reprezentarea opereaza numai daca sunt prezente trei conditii, din care doua privesc persoana celui reprezentat, iar a treia persoana celui care reprezinta. Aceste conditii sunt urmatoarele:

a. Cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii mostenirii. Articolul 668 C. civ. prevede ca nu se reprezinta decat persoanele moarte. S-a precizat ca reprezentatul nu este necesar sa fie predecedat fata de de cuius caci reprezentarea va opera chiar in ipoteza in care cel reprezentat a decedat concomitent cu de cuius ¹ , ca de pilda in cazul comorientilor sau al persoanelor decedate in acelasi timp fara sa fie comorienti, astfel ca mai corect este sa se spuna ca cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii succesiunii, decat sa se foloseasca notiunea de predecedat la data deschiderii mostenirii.

In legatura insa cu situatia comorientilor s-a exprimat si parerea ca in acest caz reprezentarea nu ar opera pentru ca cel ce ar urma sa fie reprezentat, fiind prezumat mort in acelasi moment cu de cuius el nu are capacitate succesorala caci nu exista in acel moment si, asa fiind, locul sau nu este util ² . Impartasim prima opinie numai pentru argumentul de echitate caci, in adevar, daca de pilda de cuius impreuna cu unul din cei doi fii ai sai decedeaza in aceeasi catastrofa, fiind considerati comorienti, daca fiii celui decedat impreuna cu tatal lor nu ar putea veni la mostenirea bunicului lor prin reprezentare, aceasta mostenire ar fi culeasa in totalitate de celalalt fiu al lui de cuius, ramas in viata, ceea ce este inechitabil ³ .

Persoanele in viata, asadar, nu vor putea fi reprezentate chiar daca au renuntat la mostenire sau au fost declarate nedemne. Cei in viata fie ca vor mosteni pe defunct in nume propriu fie vor fi inlaturate de la mostenire de rude in grad mai apropiat cu acesta.

Tot asa cei declarati disparuti nu pot fi reprezentati fiind considerati in viata pana in momentul in care intervine hotararea judecatoreasca de declarare a mortii. Daca prin aceasta hotarare ramasa definitiva si irevocabila se stabileste o data a mortii anterioara sau concomitenta cu data deschiderii succesiunii reprezentarea va fi posibila.

Din interdictia reprezentarii persoanelor in viata la data deschiderii mostenirii rezulta consecinta ca reprezentarea nu poate opera prin salturi si nici omisso medio. Reprezentantul trebuia sa urce din grad in grad, locuri care trebuie sa fie vacante prin deces, pana la gradul cel mai apropiat de defunct.

b. Locul persoanei reprezentate sa fie util. Aceasta inseamna ca nu este suficient ca cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii succesiunii ci este necesar ca acesta, daca ar fi fost in viata, sa-l fi putut mosteni pe defunct. Cel declarat nedemn nu poate fi reprezentat pentru ca daca ar fi fost in viata el nu-l putea mosteni pe defunct. Solutia, asa cum am aratat este criticabila de vreme ce nedemnitatea este socotita o sanctiune civila care ar trebui sa aiba efecte numai fata de cel nedemn nu si fata de urmasii sai.

Locul nu este considerat util nici in cazul in care reprezentatul este un frate sau sora a defunctului, decedati la data deschiderii succesiunii care insa au fost exheredati de catre defunct. Nu aceeasi este situatia in cazul in care cel exheredat este un mostenitor rezervatar, bunaoara un copil al defunctului. Reprezentarea va avea loc in aceasta ipoteza caci locul este util in ce priveste rezerva succesorala de care de cuius nu-l poate priva pe descendentul sau reprezentat.

c. Reprezentantul sa aiba vocatie succesorala proprie la mostenirea defunctului. Reprezentantul, fiind chemat sa-l mosteneasca pe defunct trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute de lege pentru a-l putea mosteni pe acesta. Trebuie sa aiba capacitate succesorala, sa nu fie nedemn fata de defunct si sa aiba vocatie proprie la mostenirea acestuia. Faptul ca reprezentantul a fost nedemn fata de cel pe care-l reprezinta nu este o piedica in calea reprezentarii si nici renuntarea la mostenirea reprezentatului [art. 668 alin. (2) C. civ.]. In linie colaterala descendentii din frati si surori pot veni la mostenire prin reprezentare numai pana la gradul IV inclusiv "nefiind de conceput ca o persoana situata in afara sferei rudelor chemate de lege la mostenire (cum este de exemplu fiul stranepotului de frate al defunctului, ruda de gradul al cincilea cu acesta) sa poata veni la succesiunea lui de cuius prin reprezentarea rudelor de grad succesibil predecedate" ⁴ .

In privinta rudeniei izvorata din adoptie incepand cu data de 12 iunie 1997 cand a intrat in vigoare Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 (modificata prin Legea nr. 87/1998) exista un singur fel de adoptie si anume adoptia cu efectele filiatiei firesti sau cu efecte depline. Adoptiile incuviintate in trecut pot sa fie si adoptii cu efecte restranse asa cum au fost ele reglementate de Codul familiei, intrucat legea noua nu retroactiveaza.

In cazul adoptiei (infierii) cu efecte depline, cel adoptat si descendentii sai pot veni la mostenire prin reprezentare la fel ca si copiii rezultati din filiatia fireasca intrucat ei, ca urmare a adoptiei, devin rude cu adoptatorul precum si cu rudele acestuia iar rudenia de sange dintre copil si parintii sai inceteaza. Daca adoptia (infierea) a fost cu efecte restranse descendentii celui adoptat vor putea veni la mostenire prin reprezentare numai daca adoptia a fost facuta de catre de cuius, dar daca ea a fost facuta de catre descendentii sai sau de colateralii privilegiati ori nepotii acestora reprezentarea nu mai poate avea loc intrucat cel ce ar urma sa fie reprezentant nu are vocatie proprie la mostenirea defunctului nefiind ruda cu acesta. Adoptatul cu efecte restranse si descendentii sai vor putea veni insa la mostenire prin reprezentare in familia lor fireasca pentru ca in acest caz legaturile de rudenie cu familia de sange nu s-au intrerupt.

Efectele reprezentarii succesorale

Efectul principal al reprezentarii succesorale este impartirea mostenirii pe tulpini si nu pe capete. Articolul 667 C. civ. prevede ca: "In toate cazurile in care reprezentarea este admisa, partajul se face pe tulpina; daca aceeasi tulpina a produs mai multe ramuri, subdivizia se face iarasi pe tulpina in fiecare ramura, membri aceleasi ramuri se impart egal intre dansii". Asadar, reprezentantii vor culege intotdeauna numai partea care s-ar fi cuvenit antecesorului lor pe care-l reprezinta. Daca de pilda, de cuius a avut doi fii, ambii predecedati, dar unul a avut la randul sau doi fii, iar celalalt trei fii, care vin toti la mostenire prin reprezentare, mostenirea lui de cuius se va imparti in doua, iar cota de 1/2 se va imparti intre cei doi reprezentanti ai primului copil al lui de cuius predecedat iar cealalta cota de 1/2 se va imparti in parti egale intre cei trei reprezentanti ai celui de-al doilea fiu al lui de cuius predecedat si el. Succesibilii sunt, evident, liberi sa accepte sau nu mostenirea, dar daca au acceptat-o reprezentarea opereaza de drept, efectele ei neputand fi modificate nici prin vointa reprezentantilor si nici a lui de cuius.

Mostenitorii care vin prin reprezentare la mostenire dobandesc nu numai drepturi ci si obligatii, functie de vocatia succesorala a fiecaruia. Vor raspunde, asadar, pentru pasivul mostenirii in limita activului (intra vires hereditatis) daca au acceptat-o sub beneficiu de inventar si peste aceste limite (ultra vires hereditatis) in cazul in care au acceptat-o pur si simplu. Nu are importanta, in ambele cazuri, daca au renuntat sau au acceptat mostenirea lasata de cel pe care-l reprezinta.

Reprezentarea succesorala raportata la Legea nr. 18/1991 si Legea nr. 10/2001

In ipoteza ca fostul proprietar al terenului nu este in viata, potrivit art. 8 din Legea nr. 18/1991, (republicata in 1998 cu modificarile aduse de Legea nr. 169/1997) pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate mostenitorii acestuia in conditiile legii civile. In consecinta, asa cum corect s-a precizat, ¹ de vreme ce legea civila permite mostenirea prin reprezentare inseamna ca aceasta institutie isi are aplicare si in domeniul reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor potrivit Legii nr. 18/1991. De altfel, Regulamentul aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 131/1991, in art. 14 prevede, in mod expres, ca descendentii copiilor fostului proprietar decedat precum si cei din frati si surori pot veni la mostenire in locul parintilor lor decedati anterior autorului succesiunii, asadar prin reprezentare. Reprezentarea nu este admisa insa in cazul in care reprezentantul a decedat nu anterior ci ulterior fostului proprietar al terenului insa decesul a avut loc inaintea aparitiei Legii nr. 18/1991, cum in mod eronat s-a sustinut de catre unii autori Succesiunea se deschide la data mortii fostului proprietar al terenului iar nu la aparitia Legii nr. 18/1991, astfel ca toate problemele succesiunii se rezolva raportat la aceasta data. Numai ca legea permite sa se reconstituie dreptul de proprietate si asupra terenurilor care la data decesului nu erau in patrimoniul lui de cuius ³ . Daca moartea copilului sau a fratelui sau surorii au avut loc ulterior decesului autorului, intrucat acestia au fost in viata la data deschiderii succesiunii ei vor veni la mostenire in nume propriu iar cotele mostenite astfel vor reveni propriilor lor mostenitori prin retransmitere.

Desigur in toate cazurile, indiferent ca mostenitorii vin la mostenire in nume propriu, prin reprezentare sau retransmitere, ca sunt mostenitori legali sau testamentari nu pot dobandi prin reconstituirea dreptului de proprietate mai mult decat ar fi putut dobandi fostul proprietar, autorul lor, daca ar fi fost in viata.

In privinta Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, intrucat art. 4 alin. (2) prevede ca de prevederile acestei legi beneficiaza si mostenitorii persoanelor indreptatite, acestia vor putea beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate fie in nume propriu, fie prin reprezentare sau retransmitere in conditiile legii civile ⁴ .