Raspunderea civila a judecatorului sau a procurorului in raport de art. 507 C. proc. pen., pentru erorile judiciare savarsite in cursul proceselor penale

Raspunderea civila a judecatorului sau a procurorului in raport de art. 507 C. proc. pen., pentru erorile judiciare savarsite in cursul proceselor penale

Actiunea in regres este o actiune civila prin care cel obligat impreuna cu altii sau pentru altii printr-o hotarare judecatoreasca definitiva poate cere in justitie obligarea aceluia sau acelora pentru care a platit, la restituirea platii facute pe seama lor.

Subcapitolul 1

Conditii necesare pentru angajarea raspunderii civile a persoanelor vinovate de producerea pagubei

Pentru antrenarea raspunderii civile a persoanei vinovate de producerea prejudiciului statului trebuie indeplinite mai multe conditii pe care le vom expune in continuare.

1).Repararea daunelor trebuie sa fi fost acordata de catre stat in temeiul unei hotarari definitive.

2).Pentru ca statul sa poata formula actiunea in regres, trebuie ca hotararea pronuntata impotriva sa sa fie irevocabila si sa se fi executat.

3). Persoana impotriva careia se indreapta statul, inclusiv judecatorul sau procurorul, sa fi actionat cu rea-credinta sau grava neglijenta. Pentru folosirea actiunii in regres nu este nevoie sa existe o hotarare de condamnare impotriva celui care s-a facut vinovat de provocarea situatiei generatoare de daune, fiind suficient sa faca dovada ca cel chemat sa raspunda a contribuit cu rea-credinta sau printr-o grava neglijenta la producerea situatiei generatoare de daune.

Reaua credinta si grava neglijenta trebuie demonstrate in cursul actiunii in regres intentate de stat impotriva judecatorului sau procurorului.

Neglijenta este o forma a vinovatiei, mai usoara decat intentia, o vinovatie neintentionata. Legea nu defineste reaua-credinta, dar aceasta va putea fi stabilita de catre instanta in functie de probatoriul administrat in cauza. Aceste doua elemente sunt elemente de baza ale raspunderii civile delictuale.

Greselile simple ce pot aparea in cursul procesului penal nu sunt de natura sa atraga raspunderea civila.

Victima erorii judiciare penale poate chema in judecata doar statul, neavand posibilitatea unei actiuni directe impotriva magistratului sau a persoanei vinovate de situatia generatoare de pagube.

Reaua-credinta este implicit dovedita in situatia in care exista hotarari de condamnare impotriva unor persoane care s-au facut vinovate de producerea unei erori judiciare(art. 395 alin. 1 C.proc. pen.).

Eroarea judiciara poate fi cauzata de catre magistrat, dar si de catre alti participanti, in sens larg, la procesul penal, si anume martori, experti, etc.

Actiunea in regres poate fi indreptata impotriva persoanei sau a persoanelor care au provocat situatia generatoare de daune, fie ca acestea au calitatea de magistrat sau o alta(martor, expert, interpret). Numai statul poate formula actiune in regres impotriva persoanei vinovate de cauzarea prejudiciului pentru recuperarea despagubirilor platite persoanei vatamate prin savarsirea erorii judiciare.

Document online: Contractul de intretinere Eseu: Conventie civila de prestari servicii

Subcapitolul al 2-lea

Termenul de exercitare al actiunii in regres

Termenul special de prescriptie in care se poate introduce aceasta actiune este de 1 an, deoarece in art. 96 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 se prevede ca: "Termenul de prescriptie a dreptului la actiune in toate cazurile prevazute de prezentul articol este de un an.", adica pentru toate cazurile care antreneaza raspunderea statului pentru erori judiciare, inclusiv cele penale. Aceasta interpretare este in conformitate atat cu normele constitutionale, cat si cu cele din tratatele internationale la care Romania este parte, care nu prevad imprescriptibilitatea dreptului la actiune nici in cazul persoanei prejudiciate prin masuri ilegale de detinere si nici in cazul statului prejudiciat prin acordarea reparatiei.

Termenul de 1 an incepe sa curga din momentul in care statul a fost condamnat definitiv si irevocabil la plata despagubirilor si a efectuat aceasta plata persoanei indreptatite.

Instanta competenta a solutiona actiunea in regres este instanta civila si anume Tribunalul conform art. 2 lit. h) C. proc. civ.

Subcapitolul al 3-lea

Obligativitatea promovarii actiunii in regres

Art. 507 C. proc. pen. prevede ca in cazul in care repararea pagubei a fost acordata potrivit art. 506, cat si in situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o instanta internationala, actiunea in regres impotriva aceluia care, cu rea-credinta sau din grava neglijenta, a provocat situatia generatoare de daune, este obligatorie.

Actiunea in regres se poate exercita cand statul a fost obligat la reparatii civile de catre o instanta internationala sau cand a fost obligat conform art. 506, adica de catre o instanta romana.

Condamnarea statului la despagubiri conform Conventiei pentru incalcari ale prevederilor sale am analizat-o deja.

Instituirea obligativitatii actiunii in regres a statului impotriva aceluia care cu rea-credinta sau grava neglijenta a produs situatia generatoare de daune este fireasca, deoarece nu ar fi echitabil sa suporte despagubirile contribuabilii care nu poarta nicio vina in ceea ce priveste cauzarea pagubei.

Subcapitolul al 4-lea

Posibile modificari prin Proiectul Codului de procedura penala

Sub aspectul actiunii in regres, prin Proiectul Codului de procedura penala se instituie posibilitatea statului de a se indrepta impotriva persoanei care, cu rea - credinta sau din culpa grava a provocat situatia generatoare de daune sau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiul profesiunii, astfel se renunta la obligativitatea exercitarii actiunii. O modificare notabila o constituie si posibilitatea statului de a-si recupera prejudiciul de la institutia la care persoana ce i-a cauzat acest prejudiciu este asigurata special pentru astfel de cazuri. Se mai prevede ca statul trebuie sa dovedeasca in cadrul actiunii in regres, prin ordonanta procurorului sau hotarare penala definitiva, ca cel asigurat a produs cu rea-credinta sau culpa grava profesionala, eroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate cauzatoare de prejudicii.