Raporturile juridice penale

Raporturile juridice penale reprezinta relatiile de aparare sociala reglementate prin normele de drept penal. Ele sunt rezultatul nerespectarii normei care ia nastere odata cu savarsirea infractiunii, fiind ceea ce se numeste raporturi juridice de conflict. Dreptul nu creeaza relatii sociale, ci reglementeaza relatii sociale preexistente.

Raportul juridic penal este un raport de putere, el nefiind guvernat de principiul egalitatii partilor, dimpotriva, fiind caracterizat prin pozitia dominanta a subiectului activ, care este statul.

Raporturile juridice penale sunt de 2 feluri:

o       (a) de conformare

o       (b) de conflict

(a) Raporturile juridice de conformare iau nastere in momentul intrarii in vigoare a legii, iar existenta ei in timp este limitata de abrogarea legii, caderea in desuetudine, ajungerea la termen, etc.

(b) Raporturile juridice de conflict iau nastere in momentul savarsirii faptei socialmente periculoase. Ele nu le sting pe cele de conformare, deoarece obligatia noastra este de a ne supune legii, chiar daca a existat o fapta prevazuta de legea penala.

Structura Raporturilor Juridice Penale

La fel ca orice raport juridic, raportul juridic penal are ca elemente subiectii raportului, continutul acestuia si obiectul raportului juridic.

Subiectii

Subiectii raportului juridic de drept penal sunt reprezentati de stat si persoana fizica/juridica.

In calitate de subiect activ, statul are calitatea de a fi subiect activ principal, iar daca in cadrul raportului juridic penal de conformare este vatamata si o persoana fizica sau juridica, aceasta are calitatea de subiect activ secundar.

In cazul raporturilor de conformare, statul, prin edictarea normelor penale, impune tuturor destinatarilor legii penale, in mod interdeterminat, norme obligatorii, in timp ce in cazul raporturilor de conflict, statul impune celuilalt subiect al raportului juridic sa suporte consecintele faptei sale, adica sa suporte raspunderea penala si, ca o consecinta a acesteia, pedeapsa.

Persoanele fizice si juridice sunt destinatarii obligatiei prevazuta in norma penala si au un caracter nedeterminat in cazul raporturilor de conformare, fiind subiecti pasivi, iar in cele de conflict vorbim de un subiect pasiv determinat, in speta, cel ce a savarsit fapta incriminata de legea penala, infractorul.

De retinut este faptul ca exista un singur raport juridic penal de conflict, indiferent cate persoane au participat la comiterea infractiunii in calitate de autori, instigatori sau complici, sub forma participatiei penale, sau dimpotriva, exista atatea raporturi juridice penale de conflict cate infractiuni s-au comis, chiar daca toate au fost comise de aceeasi persoana, sub forma concursului de infractiuni sau recidivei.

Continutul Raportului Juridic Penal

La fel ca in cazul oricarui alt raport juridic, raportul de drept penal are un continut alcatuit din drepturile si obligatiile reciproce si corelative ale partilor. Dreptul de a trage la raspundere penala implica si obligatia statului de a actiona prin organele sale in vederea tragerii la raspundere penala a celui care a savarsit infractiunea.

In cazul raporturilor de conformare, continutul este dat de dreptul statului  de a pretinde o anumita conduita din partea destinatarilor legii penale, pentru apararea valorilor esentiale ale societatii si a relatiilor sociale nascute in legatura cu aceste valori, ce consta fie intr-o abtinere de la savarsirea unor actiuni, fie intr-o comitere a anumitor actiuni in anumite imprejurari, si obligatia corelativa a persoanei fizice sau juridice de a-si conforma conduita exigentelor cerute prin norma penala.

In cazul raporturilor de conflict, statul are dreptul de impunere a unei sanctiuni pentru savarsirea infractiunii, infractorul (persoana fizica sau juridica) avand obligatia de a suporta consecintele savarsirii faptei sale, care consta intr-o pedeapsa. Statul, ca subiect activ, poate si trebuie sa impuna subiectului pasiv o anumita conduita in scopul valorificarii unui interes care poate fi in egala masura personal (atunci cand valoarea lezata prin infractiune apartine altei persoane - viata si integritatea corporala, avutul) si public, in acelasi timp (asigurarea ordinii de drept).

Obiectul Raportului Juridic Penal

Acesta este reprezentat de drepturile si obligatiile partilor specifice in raportul de conformare, de conduita impusa de stat, prescrisa de norma de drept penal, ce poate fi o abstentiune in cazul normei prohibitive sau actiune in cazul normei onerative.

Realizarea acestei conduite apare ca fiind modul principal si preponderent de realizare a normei de drept, respectiv de realizare a ordinii de drept.