Purtarea abuziva

Purtarea abuziva

1. Continutul legal

Infractiunea de purtare abuziva este prevazuta in art. 250 si are urmatorul continut legal:

,,(1) Intrebuintarea de expresii jignitoare fata de o persoana, de catre un functio­nar public in exercitiul atributiilor de serviciu, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda. (2) Amenintarea savarsita de catre un functionar public, in conditiile alin. (1), se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda. (3) Lovirea sau alte acte de violenta savarsite de catre un functionar public, in conditiile alin. (1), se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda. (4) Vatamarea corporala savarsita de catre un functionar public, in condi­tiile alin. (1), se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 6 ani. (5) Vatamarea corporala grava savarsita de catre un functionar public, in conditiile alin. (1), se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani".

Se observa ca este incrimnata o modalitate simpla (tip) si patru modalitati agra­vate.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic specific este reprezentat de relatiile de serviciu, care presupun o comportare corecta si cuviincioasa a functionarului public (sau functionar) fata de orice persoana, cu excluderea folosirii unor expresii jignitoare ori a actelor de violenta fizica. Prin incriminarea acestei fapte se asigura, pe de o parte, apararea activitatii organelor, institutiilor si altor unitati prevazute in art. 145 C.pen., iar pe de alta parte apararea persoanelor care vin in contact cu anumiti func­tionari publici (sau functionari), in cadrul desfasurarii de catre acestia a anumitor acti­vi­tati. Deci, ca obiect juridic secundar se poate vorbi despre relatiile sociale privind onoarea, reputatia, sanatatea si integritatea corporala a persoanelor, dar si libertatea psihica a acestora.

b) In cazul variantei agravante a purtarii abuzive exista si un obiect material, respectiv corpul persoanei fizice.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ nemijlocit este calificat: un functionar public (sau functionar) aflat in exercitiul atributiunilor de serviciu. Infractiunea poate fi comisa si in participatie; pentru instigatori si complici nu este necesara calitatea de functionar public (sau functionar).

b) Subiect pasiv poate fi orice persoana careia i s‑au adresat expresiile jignitoare sau care a suferit lovirile ori alte violente.

In ipoteza in care victima actelor de purtare abuziva avea calitatea de functionar public care indeplinea o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat si se afla in exercitiul functiei (sau pentru fapte indeplinite in exercitiul functiei) actele de purtare abuziva constituie infractiunea de ultraj, daca sunt intrunite si celelalte conditii prevazute in art. 239 C.pen.

Subiect pasiv mai poate fi orice unitate dintre cele prevazute in art. 145 C.pen., sau orice alta persoana juridica a carei activitate a fost tulburata prin fapta functio­narului public (sau functionarului). Daca exista mai multe persoane carora subiectul activ le adreseaza cuvinte jignitoare sau fata de care exercita amenintari, acte de lovire sau orice acte de violenta, acestea vor deveni subiecti pasivi, existand dupa caz un concurs ideal sau real de infractiuni de purtare abuziva, in functie de cate persoane vatamate exista in cauza.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al infractiunii de purtare abuziva consta, in primul rand, in intrebuintarea de expresii jignitoare fata de o persoana, aceasta fiind modalitatea normativa prevazuta in art. 250 alin. (1) C.pen.

Prin intrebuintarea de expresii jignitoare se intelege, in primul rand, utilizarea de insulte, iar in al doilea rand, folosirea de cuvinte care, fara a constitui fapta de insulta, exprima o desconsiderare si sunt de natura sa atinga demnitatea unei per­soane, cum sunt cuvintele de ocara sau umilitoare[1]. De mentionat faptul ca in prezent infractiunea de insulta este abrogata, dar acest lucru nu afecteaza existenta infrac­tiunii de purtare abuziva, deoarece textul de lege face referire la expresii jignitoare, iar nu la infractiunea de insulta.

Expresiile jignitoare utilizate de un functionar public (sau functionar) pot imbraca forma scrisa, orala, prin gesturi etc. Folosirea unor asemenea expresii se realizeaza fie adresandu‑se victimei, fie prin utilizarea mijloacelor de comunicare, a telefonului, scrisorilor, telegrafului etc., mijloace care prin natura lor sunt susceptibile de a realiza o legatura directa intre faptuitor si persoana respectiva[2].

In cazul variantei agravate, elementul material poate consta in mai multe actiuni.

Amenintarea are sensul prevazut in art. 193 C.pen.

Lovirile sau alte violente produse efectiv sunt dintre cele prevazute de art. 180 C.pen. Termenul "violenta" are insa o sfera mai larga decat cea din dispozitia
art. 180 C.pen., intelegandu‑se si violentele comise asupra unor obiecte apartinand unei persoane (de exemplu: imbrancirea unei persoane, de asa natura incat i‑au cazut ochelarii si s‑au spart sau i s‑a rupt sau descusut haina; mai constituie violenta si fap­ta functionarului public sau functionarului de a rupe o petitie, o cerere sau o recla­matie si aruncarea acesteia in fata persoanei vatamate).[3]

Referat: Adeverinta de venit Document online: Contract de agentie comerciala

Vatamarea corporala are sensul prevazut in art. 181 C.pen., iar vatamarea corpo­rala grava, cel prevazut in art. 182 C.pen.

Faptele de amenintare, lovire sau alte violente, vatamare corporala si vatamare cor­porala grava in cazul purtarii abuzive, varianta agravata, sunt absorbite in conti­nutul infractiunii de purtare abuziva.

In acest caz, infractiunea de purtare abuziva devine o infractiune complexa - forma agravata.

b) Cerinta esentiala. Pentru intregirea elementului material al infractiunii de pur­tare abuziva este necesar ca faptele sa fi fost comise de functionarul public (sau func­tionar), in exercitiul atributiunilor de serviciu.

In practica judiciara s‑a apreciat ca exista infractiunea de purtare abuziva in cazul in care doi functionari aflati in exercitiul atributiunilor de serviciu au lovit o persoana[4] ori in situatia in care un ospatar, in timpul serviciului, a folosit violenta fata de un consumator . De aseme­nea, s‑a retinut ca exista purtare abuziva si in cazul unui subofiter de politie care, fiind in exercitiul atributiilor de serviciu, a exercitat acte de violenta asupra unei persoane si asupra sotiei acesteia .

Intr‑o alta speta[7] s‑a retinut ca, la 27 august 1995, intr‑o zi de duminica, incul­patul, seful postului de politie, care urma sa inceapa concediul a doua zi, a venit la post pentru predarea unor documente subalternului sau. Observand prezenta in postul de politie a partii vatamate T.V. si enervat ca aceasta nu daduse curs chemarilor sale repetate de a se prezenta in legatura cu o sesizare impotriva sa, inculpatul i‑a adresat injurii si a lovit‑o de mai multe ori. Instanta l‑a achitat pe inculpat pentru infractiunea de purtare abuziva. Aceasta si‑a motivat solutia cu aceea ca inculpatul a savarsit faptele intr‑o zi nelucratoare, cand a doua zi urma sa plece in concediu, actele sale de violenta constituind o razbunare cu titlu personal, fara legatura cu atributiile de serviciu din acea zi ale inculpatului.

Din examinarea probelor rezulta, contrar celor retinute de instanta, ca actiunile agresive ale inculpatului au fost savarsite in cazul exercitarii atributiilor sale legale de politist.

Potrivit dispozitiilor legale, politistul este obligat sa intervina si in afara orelor de program, sa exercite atributiile sale de serviciu si potrivit competentei teritoriale, cand ia cunostinta de o infractiune flagranta, precum si pentru conservarea probelor in cazul altor infractiuni.

Asa fiind, actiunea inculpatului de a‑i reprosa partii vatamate ca nu a dat curs invi­tatiei anterioare de a se prezenta la postul de politie pentru solutionarea dosarului penal in care era implicata se inscrie in cadrul exercitarii calitatii sale de sef de post si res­ponsabil al efectuarii cercetarilor penale in cauzele inregistrate la acel post de politie.

In aceste conditii, injuriile si lovirea partii vatamate care a suferit vatamari ce au necesitat pentru vindecare ingrijiri medicale de 25‑30 de zile, constituie acte de violenta savarsite de el in exercitiul atributiilor de serviciu si nu in cadrul unor neinte­legeri de natura personala, fapta intrunind elementele constitutive ale infrac­tiunii prevazute de art. 250 alin. (3) C.pen.

c) Urmarea imediata. Comiterea oricareia din actiunile incriminate are ca urmare o comportare ilicita a functionatului public si prin aceasta crearea unei stari de pericol care lezeaza prestigiul si buna desfasurare a activitatii unei unitati din cele prevazute in art. 145 C.pen., ori altei persoane juridice, in care subiectul activ isi exercita atributiile de serviciu, iar pe de alta parte, onoarea si demnitatea persoanei impotriva careia a fost indreptata fapta.

In cazul formei agravate, urmarea consta intr‑o vatamare efectiva, cauzata prin lovire sau alte violente.

d) Legatura de cauzalitate. In cazul acestei infractiuni trebuie sa existe o legatura de cauzalitate.

B. Latura subiectiva. Infractiunea de purtare abuziva se savarseste cu intentie directa sau indirecta sau chiar praeterintentie. Aceasta presupune ca faptuitorul, dandu‑si seama ca prin ac­tiunea sa va aduce atingere demnitatii unei persoane sau ii va cauza o vatamare, cu stiinta, intrebuinteaza expresii jignitoare ori savarseste loviri sau alte violente, urma­rind in cazul variantei agravate, ca rezultatul sa se produca ori numai acceptand aceasta.

Mobilul sau scopul nu au relevanta in realizarea continutului infractiunii, ci numai la individualizarea pedepsei.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Desi susceptibila atat de acte pregatitoare, cat si de tentativa, purtarea abuziva este incriminata numai in forma consumata. Aceasta infractiune se consuma in momentul in care s‑au intrebuintat expresiile jignitoare ori s‑a recurs la amenin­tare, lovire sau alte violente, vatamare corporala si vatamare corporala grava care au produs urmarea ceruta de norma incriminatoare.

B. Modalitati. In cazul variantei tip exista o singura modalitate normativa, si anume intrebuintarea de expresii jignitoare fata de o persoana de catre un functionar public (sau functionar).

In cazul variantei agravate intalnim patru modalitati normative: amenintare, lovire sau alte violente, vatamare corporala si vatamare corporala grava.

De asemenea, infractiunea de purtare abuziva poate prezenta diferite modalitati faptice, care vor fi avute in vedere la individualizarea pedepsei.

C. Sanctiuni. Pedepsele aplicate vor cele prevazute in art. 250 C.pen. tinandu‑se cont si de prevederile art. 258 C.pen. atunci cand este cazul. In art. 19¹ C.pen. se pre­vede ca persoanele juridice, cu exceptia statului, a autoritatilor publice si a institu­tiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, raspund penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice, daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala.

Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit, in orice mod, la savarsirea aceleiasi infractiuni.

Potrivit art. 71¹ alin. (2), cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda, minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 5.000 lei, iar maximul special al amenzii este de 600.000 lei.