Principiile fundamentale ale dreptului penal

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI PENAL

Principiile fundamentale ale dreptului penal

Totalitatea ideilor, orientarilor care calauzesc si strabat intregul drept penal, intreaga activitate de lupta impotriva infractiunilor prin mijloace de drept penal, formeaza principiile fundamentale ale dreptului penal (I. Oancea, Tratat de drept penal. Partea generala, Ed. ALL, Bucuresti, 1994, p.7)

Toate aceste reguli cu caracter general, idei diriguitoare, orientari stau la baza intregii reglementari juridico-penale, reflectand institutiile si normele acestei ramuri de drept (C. Mitrache, Cr; Mitrache, Drept penal roman. Partea generala, editia a IV-a, revazuta si adaugita, Ed. Universul juridic, Bucuresti, 2005,p 27)

Principiul legalitatii

Principiul legalitatii exprima regula conform careia intreaga activitate in domeniul dreptului penal se desfasoara pe baza legii si in conformitate cu aceasta.

Principiul legalitatii in dreptul penal, examinat in functie de cele trei mari institutii ale acestuia - infractiunea, pedeapsa si raspunderea penala se poate exprima in regulile adagiile: "nullum crimen sine lege', "nulla poena sine lege', "nullum judidum sine lege'.

Potrivit acestor reguli, o fapta nu poate fi considerata infractiune atata timp cat prin lege nu este calificata ca atare.

Reprezentand o garantie a drepturilor si libertatilor omului, consacrarea principiului legalitatii in codul penal, are o importanta deosebita impiedicand extinderea legii penale prin analogie. Astfel, in activitatea de incriminare, legiuitorul trebuie sa precizeze cu exactitate atat fapta interzisa cat si sanctiunile aplicabile pentru aceasta, iar organele de aplicare a legii sunt obligate sa interpretare strict textul  legii, la cazul concret.

Principiul umanismului.

Principiul presupune ca intreaga reglementare penala trebuie sa porneasca de la interesele fundamentale ale omului.

De asemenea, sanctiunile penale, indeplinesc, pe langa functia coercitiva si functia de reeducare.

In dispozitiile art. 52 al. 2 C. Pen., partea a doua, se prevede: "Executarea pedepsei nu trebuie sa cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana condamnatului', de altfel, umanizarea pedepselor a fost si un principiu al Scolii clasice.

Principiul egalitatii in fata legii penale

In Constitutia Romaniei prin dispozitiile art. 16, este consacrat, principiul egalitatii in fata legii:"Cetatenii sunt egali in fata legii si autoritatilor publice fara privilegii si fara discriminari. Nimeni nu este mai presus de lege.¨ Se exprima, astfel, regula ca toti indivizii din societate sunt egali in fata legii, fie in calitatea acestora de beneficiari ai ocrotirii penale, fie de destinatari ai exigentelor acesteia.

Principiul prevenirii savarsirii faptelor prevazute de legea penala. Acest principiu presupune ca intreaga reglementare penala trebuie sa asigure prevenirea savarsirii faptelor periculoase. Prevenirea faptelor periculoase, ca scop al dreptului penal, se realizeaza atat prin conformare, cat si prin constrangere, fata de cei care savarsesc astfel de fapte.

Ideea prevenirii infractiunilor se regaseste in conceptiile sustinute de scoala pozitivista, neoclasica s.a.

Prevenirea faptelor prevazute de legea penala se realizeaza si prin luarea masurilor de siguranta, ca sanctiuni de drept penal, deoarece aceste masuri, inlatura anumite stari de ^pericol si, previn, astfel, savarsirea unor noi infractiuni de catre faptuitorul in cauza. ( a se vedea Gh. Nistoreanu, Prevenirea infractiunilor prin masuri de siguranta, Ed. Ministerului de Interne, Bucuresti, 1991, p.10 si urm; I ; Pascu, Drept penal, Partea generala, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2006, p. 36) .

Infractiunea este unicul temei al raspunderii penale.

Acest principiu este consacrat prin dispozitiile art. 17 al. 2 Cp. care prevede ca ¨infractiunea este singurul temei al raspunderii penale¨.

Principiul functioneaza ca o garantie a libertatii persoanei, deoarece fara savarsirea unei fapte prevazute de lege ca infractiune, nimeni nu poate fi tras la raspundere . Acest aspect justifica ridicarea la rangul de principiu fundamental a acestei reguli, care constituie si un principiu al raspunderii penale.

Principiul raspunderii penale personale

Potrivit acestui principiu, pot fi trase la raspundere penala numai persoanele care au savarsit o infractiune si care sunt vinovate de aceasta

In dreptul penal nu se poate antrena raspunderea penala pentru fapta altuia.

Raspunderea penala personala este determinata si de scopul pedepsei, care impune ca masurile de reeducare prin aplicarea unor sanctiuni de drept penal sa fie luate numai fata de persoana care a savarsit o infractiune. (Alexandru Boroi, Drept penal. Partea generala, Ed. C.H. Beck, 2010, p. 17)