Drept
Obligatii. responsabilitatea - grileOBLIGATII. RESPONSABILITATEA - GRILE 1. Cum defineste Codul civil obligatia civila ? Codul civil nu defineste obligatia civila, in conditiile in care nici alte coduri civile europene nu contin o definitie a acestei institutii juridice 2. Cum se clasifica obligatiile dupa izvorul lor ? Obligatii nascute din acte juricide; Obligatii nascute din fapte juridice; 3. Cum se clasifica obligatiile dupa obiectul lor ? Obligatii de a da, de a face de a nu face; 4. Ce este obligatia de a da ? ( Aut dare ) Este definita ca fiind indatorirea de a constitui sau a transmite un drept real Ex. Obligatia vanzatorului de a transmite cumparatorului dreptul de proprietate asupra lucrului vandut. 5. Ce este obligatia de a face ? ( Aut facere ) Este indatorirea care revine subiectului pasiv, denumit debitor, de a executa o lucrare, a presta un serviciu sau de a preda un lucru .Ex. Obligatia vanzatorului de a preda comparatorului lucru ce a format obiectul contractului de vanzare - cumparare. 6. Ce fel de obligatie este obligatia vanzatorului de a preda cumparatorului lucrul ce a format obiectul contractului de vanzare - cumparare ? Obligatia de a face. ( Aut facere ); 7. Ce este obligatia determinata (sau de rezultat) ? Este o obligatie strict personala, sub aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul asumandu-si indatorirea de a obtine un rezultat bine determinat desfasurind o anumite activitate 8. Ce este obligatia de diligenta sau de mijloace ? Este indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit rezulta, fara a se obliga la realizarea acelui rezultat. 9. Cum se clasifica obligatiile dupa gradul lor de opozabilitate ? Obligatii obisnuite, obligatii opozabile si tertilor, obligatii reale. 10. Ce sunt obligatiile reale - propter rem - ? Cunoscute sub denumirea de obligatii reale de a face, sunt indatoriri ce revin detinatorului unui bun determinat si care au ca izvor legea sau conventia partilor. 11. Ce sunt obligatiile opozabile si tertilor - scriptae in rem -? Se caracterizeaza prin faptul ca sunt atat de strins legate de posesia unui bun, incat creditorul nu poate obtine satisfacerea dreptului sau decat daca posesorul bunului va fi obligat sa respecte acest drept, desi nu a particpiat direct si personal la nasterea raportului obligational. 12. Cum se clasifica obligatiile dupa sanctiunea lor juridica ? Obligatii civile perfecte, obligatii civile imperfecte. 13. Cum se clasifica obligatiile dupa raportul lor cu modalitatile ? Obligatii simple, obligatii complexe. 14. Care sunt modalitatile care afecteaza o obligatie civila ? Termenul si conditia. 15. Care sunt izvoarele de obligatii conform Codului civil ? Contractele, cvasicontractele, delictele,, cvasidelictele si legea. 16. Ce fapte juridice licite sunt reglementate de Codul civil ca izvor de obligatii ? Gestiunea de afaceri;Plata lucrului nedatorat; 17. Care fapta juridica licita nu are reglementare legala, fiind o constructie a doctrinei si a jurisprudentei ? Imbogatirea fara justa cauza 18. Care sunt conditiile gestiunii de afaceri ? Obiectul gestiuni, utilitatea gestiuni, si atitudinea partilor fata de actele de gestiune. 19. Care este obiectul gestiunii de afaceri ? Acte materiale si acte juridice. 20. Ce fel de acte juridice poate sa incheie gerantul in nume propriu ? Acte juridice care nu trebuie sa depaseasca limitele unui act de administrare. 21. Cum se apreciaza utilitatea gestiunii de afaceri ? In raport de momentul savirsirii operatiuni si nu prezinta nici un fel de importanta daca ulterior bunul este distrus dintr-un caz fortuit sau de forta majora. 22. Care este atitudinea partilor fata de actele gestiunii de afaceri ? Geratul sa nu aiba cunostiinta de interventia gerantului; gerantul sa actioneze cu intentia de a adminstra interesele unei lete persoane, nu propriile sale interese. 23. Ce conditii se cer referitor la capacitatea partilor in gestiunea de afaceri ? Gerantul care savirseste actul in contul altei persoane, acesta trebuie sa aiba capacitate de exercitiu, geratul nu trebuie sa indeplineasca nici o conditie de capacitate, deaorece gerantul actioneaza independent de manifestarea de vointa a geratului, fara stirea acestuia. 24. Care sunt obligatiile gerantului ? Sa continue gestiunea inceputa pana in momentul in care geratul, sau mostenitorii sai, vor putea sa o preia; in efectuarea actelor de gestiune sa depuna diligenta unui bun proprietar; sa dea socoteala geratului pentru operatiunile efectuate 25. Care sunt obligatiile geratului ? Sa plateasca gerantului pentru toate cheltuielile necesare si utile pe care acesta le-a facut; sa execute toate obligatiile fata de terti, care s-au nascut din actele incheitae de gerant in numele sau 26. Cum se face proba gestiunii de afaceri ? Proba gestiuni intereselor altei persoane se face diferit dupa cum obiectul acesteia este un act materila sau un act juridic. 27. Care sunt conditiile generale ale platii lucrului nedatorat ? Sa exite o plata; plata sa fei nedatorata; plata sa fie facuta din eroare; 28. Care sunt obligatiile accipiensului de buna - credinta ? Va restitui lucrul, dar are dreptul sa pastreze fructele, ca orice posesor de buna-credinta; daca lucrul a fost instraintat se va restitui pretul primit; daca lucrul a pierit, in mod fortuit, va fi liberat de obligatia de restituire 29. Care sunt obligatiile accipiensului de rea - credinta ? Sa restituie lucrul primit si fructele percepute; daca a ainstrainat lucrul, sa restituie valoarea acestuia, indeferent de pretul pe care l-a primit, la data introducerii actiuninii in justitie; daaca lucrul a pierit, in mod fortuit, sa restituie valoarea acestuia din momentul cererii de restituire, cu exceptia cazului in care va dovedi ca lucrul ar fi pierit si la solvnes; 30. Care sunt obligatiile solvensului ? Solvensul este obligat fata de accipiens, indiferent daca acesta este de buna credinta sau de rea credinta, sa restituie cheltuielile necesare si tuile pe care acesta le-a facut cu conservarea lucrului, respectiv soporirea valorii lucrului. 31. Care sunt persoanele care pot sa ceara restituirea plati in cazul plati nedatorate ? Solvens; creditori chirografari ai solvensului, pe calea actiunii oblice; 32. Care este termenul de prescripte in care se poate intenta actiunea in restituirea plati in cazul platii nedatorate ? Este de 3 ani care incepe sa curga din momentul in care solvensul a cunoscut, sau trebuia sa cunoasca faptul ca plata era nedatorata; 33. Care sunt cazurile in care nu exista obligatia de restituire a platii nedatorate ? Cazul obligatiilor civile imperfecte, achitate de buna voie de carte debitor; daca plata s-a efectuat in temeiul unui contrcat nul pentru cauza imorala; daca plata a fost facuta unui incapabil, acesta va restitui doar in masura imbogatirii sale; cand plata a fost facuta de catre o alta persoana decat debitorul, iar accipiensul a distrus cu buna credinta titlul constatator al creantei sale; 34. Ce fel de conditii se cer pentru intentarea actiunii in restituire in cazul imbogatirii fara justa cauza ? Conditii materiale; conditii juridice; 35. Care sunt conditiile materiale cerute pentru intentarea actiunii in restituire in cazul imbogatirii fara justa cauza ? Sa produca marirea unui patrimonoiu prin dobindirea unei valori apreciabile; micsorarea patrimoniului altei persoane sa constea in diminuarea unor elemente active sau in efectuarea unor cheltuieli; sa existe o legatura intre marirea si, respectiv, diminuarea unui patrimoniu, in sensul ca ambele operatiunii sa fie efectul unei cauze unice; 36. Care sunt conditiile juridice cerute pentru intentarea actiunii in restituire in cazul imbogatirii fara justa cauza ? Sa nu existe un telei legal al imbogatirii unui patrimoniiu pe seama diminuarii patrimoniului altei persoane, respectiv sa nu fie vorba de o dispozitie legala, un contrcat, o hotarare judecatoreasca;, sa nu existe un alt mijloc de recuperare a pierderii suferite 37. Care sunt limitele obligatiei de restituire in cazul imbogatirii fara justa cauza ? Persoana al carei patrimoniu s-a marit nu poate fi obligata la restituire decat in masura cresterii patrimoniului sau, la momentul intentarii actiunii in restituire; persoana al carei patrimoniu s-a diminuat nu poate pretinde mai mult decat micsorarea patrimoniului sau, deoarece s-ar ajunge la o imbogatire fara justa cauza; 38. Cum se calculeaza termenul de prescriptie extinctiva in cazul imbogatirii fara justa cauza ? Termenul de prescriptie incepe sa curga din momentul in care persoana care si-a micsorat patrimoniul a cunoscut, sau trebuia sa cunosca, atat faptul maririi altui patrimoniu, cat si persoana care a beneficiat de acesta marire caruia se intenteaza actiunea 39. Care sunt deosebirile dintre responsabilitate si raspundere ? Se intemeiaza pe factori exteriori si diferiti si presupunde de asemenea din partea agentului o serie de factori diferiti. Raspunderea presupune supunerea agentului, pe cand responsabilitatea presupune din partea agentului cunosterea si capacitatea de apreciere a fenomenelor si cerintelor sociale prezente si de perseptiva; Nu coincid nici in ceea ce priveste natura lor; Caile si mijloacele stimuleaza si asigura functionarea lor normala; Raspunderea si responsabilitatea sunt doua fenomene simultane si unitare 40. Cum este definita responsabilitatea juridica. O forma de integrarea a individului in societate, marcand procesul firesc al dezvoltarii individualitatii umane; 41. Cum este definita notiunea de raspundere juridica ? Poate fi definita ca un raport statorcit de lege de norma juridica intre autorul incalcarii normelor juridicesi stata reprezentat prin agentii autoritatii care pot sa fie instantele de judecata functionarii de stat sau alti agenti ai puterii publice 42. Ce forme ale raspunderii se disting in materia dreptului civil ? Raspunderea civila delictuala care are ca izvor un fapt juridic ilicit; raspunderea civila contractuala - care are ca izvor contractul; 43. Care este natura juridica a raspunderii civile delictuale ? Raspunderea civila delictuala este o sanctiune specifica dreptului civil care se aplica pentru savirsirea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, nu in considerarea persoanei care a savirsit fapta ilicita, ci a patrimoniului acesteia;Poate avea si caracterul unei pedepse 44. Care este raportul dintre raspunderea civila delictuala si raspunderea penala ? Raport statornicit de lege de norma juridica intre autorul incalcaii normelor juridicesi stat. 45. Care sunt functiile raspunderii civile delictuale ? Functia educativ preventiva; functia reparatorie; 46. Cum se clasifica prejudiciul patrimonial ? Prejudiciu material; prejudiciu corporal; 47. Ce forma de raspundere va fi angajata ca urmare a producerii unui prejudiciu, daca sunt indeplinite si celelalte conditii de existenta ? Prejudiciu moral; 48. Cum se poate obtine repararea prejudiciului ? Prejudiciul sa fie cert; prejudiciul sa nu fi fopst reparat inainte; 49. Care sunt regulile care guverneaza stabilirea intinderii prejudiciului si a cuantumului despagubirilor in cadrul unei actiuni in justitie ? Repararea integrala a prejudiciului cauzat prin fapta ilicita; repararea prin natura, repararea prin echivalent; stabilirea despagubirilor in cazul repararii prin echivalent a prejudiciului; 50. Cum se stabilesc despagubirile in cazul repararii prin echivalent a prejudiciului ? Preturile existente la data pronuntarii hotararii judecatoresti; cheltuielile efectuate pentru restabilirea sanatatii; 51. Cum se stabileste raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu ? Stabilirea unui raport de cauzabilitate specific, particular dintre actiunea sau inactiunea cu caracter ilicit si prejudiciul produs 52. Care sunt consecintele sub aspectul procedurii de solutionare a actiunii in raspundere penala si a actiunii in raspundere civila delictuala ? Sub aspectul competentei de solutionare a ambelor actiuni; sub aspectul pornirii actiunii;
53. Prin ce se aseamana raspunderea civila delictuala cu raspunderea civila contractuala ? Ambele tipuri de raspundere sunt forma ale raspounderii civile fiind dominate de ideea fundamentala a repararii unui prejudiciu patrimonial produs prin fapata ilicita si culpabila a unei anumite persoane; 54. Prin ce se deosebeste raspunderea civila delictuala de raspunderea civila contractuala ? Nu exista deosebiri de esenta; sunt ; dupa izvor; in functie de capacitatea celui cae se obliga; in raport de punerea in intarziere; in raport de conventiile de neraspundere; in raport cu intinderea reparatiei; in functie de felul raspunderii; in raport de sarcina dovedirii culpei; in raport de competemta judecatoreasca; in rpoart de prescriptia dreptului la actiune; 55. Care sunt conditile repararii prejudiciului ? Prejudiciul sa fie cert; prejudiciul sa nu fi fost reparat inca; 56. Care sunt principiile care guverneaza repararea prejudiciului ? Principul repararii in integrale a prejudiciului; principiul repararii in natura a prejudiciului; 57. Ce aspecte sunt avute in vedere la repararea integrala a unui prejudiciu ? Este supusa repararii atat paguba efectiva cat si beneficiul nerealizat se repara atat prejudiciul previzibil cat si prejudiciul imprevizibil; la stabilirea intinderii despagubirilor nu are relevanta starea materiala a victimei sau a autorului faptei ilicite; prejudiciul trebuie sa fei reparat in intregime, indiferent de forma sau gradul de vinovatie; 58. Care sunt modalitatle in care se poate face repararea prin echivalent a rejudiciului ? Acordarea unei sume globale, care se stabileste prin hotarirea judecatoresca de obligarea la plata despgubirilor ; stabilirea unor prestatii periodice, in forma banesca, care se platesc victimei, dupa caz, temporara sau viager; 59. Ce trasaturi caracteristice prezinta fapta ilicita ? Fapta are caracter obiectiv sau existenta materila, constand intr-o conduita ori manifestare umana exteriorizata; fapta ilicita este rezultatul unei atitudinii psihice; fapta este contrara ordinii sociale si reprobata de societate; 59. Cu ce echivaleaza lipsa dicernamantului ? Lipsa discernamintului atrage dupa sine lipsa vinovatiei si, deci, lipsa atragerii raspunderii. 60. Cum se face proba conditiilor raspunderii civile delictuale ? Victima prejudiciului va trebui sa faca dovada exitentei prejudiciului, a faptei ilicite, si a vinovatiei.Fiind vorba de fapte juridice, sub aspect probator este admis orice mijloc de proba, inclusiv proba testimoniala; 61. Care este factorul comun al ipotezelor la care se refera prevederile art. 1000 alin. 2 - 4 Cod civil ? Factorul comun al ipotezelor la care se refera prevederile acetui articol il constituie ideea de garantie fata de victima cu privire la acoperirea prejudiciului cauzat, dar nu poate fi vorba despre o garantie de tipul fidejuismii ci de o garantie instituita prin puterea legii; 62. Care este fundamentul raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori ? Are la baza exercitarea necorespunzatoare a indatoririlor legale ce le revicn fata de copii, care din aceasta cauza savirsesc fapte ilicite cauzatoare de prejudicii; 63. Care este domeniul de aplicatie al raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori ? Se aplica parintilor indiferenta daca filiatia este din casatorie ori din afara casatoriei, ca si acelui care a infiat un copil minor; 64. Ce conditii trebuie sa probeze victima prejudiciului in cazul raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori ? Existenta prejudiciului; existenta faptei ilicite a minorului; existenta raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita a minorului si prejudiciu; 65. Inlaturarea prezumtiilor raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori. Sunt prezumtii legale relative, deci susceptibile de proba contrara. 66. Care sunt efectele raspunderii parintilor pentru prejudiciul cauzat de minor ? Parintii raspund integral fata de victima pentru prejudiciul cauzat de minor Daca minorul a avut discernamant la momentul savarsirii faptei ilicite, victima are latitudinea de a trage la raspundere fie pe minor, singur, fie pe parinti, singuri, fie deopotriva pe minor si parinti. Minorul va raspunde pentru fapta proprie, parintii vor raspunde pentru fapta altuia. 67. Care este raportul raspunderii parintilor cu raspunderea istitutorilor ori mestesugarilor ? Raspunderea preofesorului ori mestesugarului se intemeiaza pe lipsurile in supravegherea elevului ori ucenicului; raspunderea parintilor se intemeiaza pe neindeplinirea ori indeplinerea necorespunzatoare nu numai a indatoririi de supraveghere, dar si pe aceea privind educarea ori cresterea copilului minor; 68. Care este raportul dintre raspunderea parintilor si raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor ? Solutia este ca raspunderea comitentului inlatura rasounderea parintilor. Daca minorul a savirsit fapta cauzatoare de prejudiciu in calitate de presupus, o unica raspundere pentru fapta altuia va fi angajata si anume raspunderea comitemtului. 69. Cine poate fi persoana prejudiciata in cazul raspunderii institutorului si mestesugarului ? Prejudiciile pe care elevul sau ucenicul le cauzeaza unei alte persoane, si nu prejudiciile pe care el insusi le sufera in timpul supravegherii profesorului sau mestesugarului. 70. Care sunt conditiile in care se angajeaza raspunderea institutorului si mestesugarului ? Cel ce a cauzat prejudiciul trebuie sa aiba calitatea de elev ori ucenic si sa fie minor; fapta ilicita sa fie savirsita cand elevul sau ucenicul se afla sau trebuia sa se afle sub supravegherea porfesorului ori mestesugarului; 71. Care sunt conditiile speciale ale raspunderii institutorului si mestesugarului pentru faptele elevilor si ucenicilor ? Cel ce a cauzat prejudiciul trebuie sa aiba calitatea de elev ori ucenic si sa fie minor; fapta ilicita sa fie savirsita cand elevul sau ucenicul se afla sau trebuia sa se afle sub supravegherea porfesorului ori mestesugarului; 72. Care sunt efectele raspunderii institutorilor ori mestesugarilor ? Raspunderea institutorului sau artizanului este integrala; 73. Care este temeiul raportului de prepusenie ? Contractul de munca; calitatea de mmbru al organizatiei cooperatiste; contractul de mandat; in mod exceptional contractul de antepriza; nu exista contrcat de prepusenie intre locatar si locator; militarul in termen; 74. Cand trebuie sa existe raportul de prepusenie pentru angajarea raspunderii comitentilor pentru faptele prepusilor ? Trebuie sa existe la momentul savisirii faptei ilicite. 75. Care sunt cazurile de limitare a raspunderii comitentilor pentru faptele prepusilor? Cand cominetul a luat masurile necesare spre a intimpina fapta pagubitoare a presupusului sau; cand cel pagubit a stiut ca presupusul nu actioneaza in folosul comitentului ci interesul sau propriu ori cu depasirea atributiilor decurgand din functia incredintata; comintentul nu rasspunde , de asemena pentru pagubele cauzate de presupus prin fapte ce nu au legatura cu functia incredintata , chiar daca ele au fost savirsite in timpul exercitarii acesteia; 76. Care sunt efectele raspunderii comitentului in raporturile cu victima prejudiciului? Victima are posibilitatea sa se adreseze la alegerea sa, pentru intreaga despagubire, fie comintetului singur fie comintetului si presupusului deodata sau succesiv, fie numai presupusului; 77. Care sunt efectele raspunderii comitentului in raporturile cu prepusul? Raspunderea comintentului este o raspundere pentru fapta altuia si nu o raspundere pentru fapta proprie; raspunderea comitentului fiind o raspundere indirecta acesta avand rolul de simpul garant pentru fapta presupusului sau in cele din urma raspunderea presupusului pentru fapta proprie urmeaza sa prevaleze si ca atare el va trebui sa suport singur repararea prejudiciului; obligarea " in solidum " a comintetului cu presupusul sau la repararea itegrala a prejudiciului suferit de victima; 78. Cand poate interveni inteferenta dintre raspunderea parintilor si cea a comitentilor? Poate interveni numai in situatia in care minorul are si calitatea de presupus si in functiile incredintate de comitet savirseste o fapta ilicita, cauzatoare de prejudicii. 79. Pentru a raspunde delictual in temeiul art. 1001 Cod civil de prejudiciul cauzat de animale, ce calitate trebuie sa aiba persoana la momentul producerii prejudiciului? Proprietarul unui animal, sau acela care se serveste cu dinsul, in cursul serviciului, este responsabil de prejudiciul cauzat de animal, sau ca animalul se afla sub paza sa, sau ca a scapat. 80. Ce imprejurare constituie o cauza de exonerare de raspundere in materia raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general? Forta majora; 81. Pentru ce prejudicii poate fi angajata raspunderea pe temeiul art. 1001 Cod civil? Art. 1001 Cod civil prevede ca proprietarul unui animal, sau acela care se serveste de dansul in cursul serviciului, este responsabil de prejudiciul cauzat de animal, sau ca animalul se afla sub paza sa, sau ca a scapat. 82. Care sunt persoanele raspunzatoare pentru prejudiciul cauzat de ruina edificiului? Persoana responsabil de ruina edificiului este numai titularul dreptului de proprietateasupra edificiului; 83. Carei persoane ii revine raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general? Poate reveni si altor persoane care stapinesc bunul pentru sine sau pentru altul, fiind posesori sau detentroi precari; 84. In ce ipoteza, proprietarul este responsabil de prejudiul cauzat prin ruina edificiului? In cazul propiretatii rezolubile; 85. La ce se refera raspunderea juridica pentru prejudiciul cauzat de lucruri reglementata de art. 1000 alin. 1 Cod civil? Raspunderea pentru lucruri, edificii si animale se prezinta si ea sub trei aspecte : raspunderea persoanei pentru prejudiciile cauzate de lucrurile aflate in paza sa juridica (art. 1000 alin. 1 Cod Civil); 86. Cand intervine raspunderea pentru ruina edificiului? Intervine pana la implinirea termenului de prescriptie achizitiva de la 10 la 20 sau la 30 ani ; 87. Cui se aplica raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general reglementata de art. 1000 alin.1 Cod civil? Suntem responsabili de prejudiciul cauzat prin fapta persoanelor pentru care suntem obligati a raspunde sau de lucrurile ce sunt sub paza noastra; 88. Ce imprejurare constituie cauza de exonerare de raspundere in materia raspunderii civile pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general? Fapta unei terte persoane ; fapta victimei insesi; 89. Cand poate fi angajata raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale? Pentru prejudiciile cauzate de animale domestice; animalele salbatice aflate in captivitate; animale salbatice din rezervatii si parcuri de vinatoare; 90. Cui ii revine raspunderea in materia raspunderii pentru ruina edificiului? Titularul dreptului de proprietate a edificiului; 91. Ce imprejurare nu constituie o cauza exoneratoare de raspundere pentru prejudiciile cauzate de lucruri? Forta majora 92. Carei persoane ii revine raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general? Proprietarul lucrului; titularii unor dezmembraminte ale dreptului de proprietate; posesorul detentori precari; 93. Care este temeiul juridic al raspunderii paznicului juridic pentru prejudiciile cauzate de animale? Proprietarul unui animalului sau acela care se serveste cu dinsul in timpul serviciului este responsabil de prejudiciul cauzat de animal sau ca animalul se afla sub paza sa sau ca a scapat; 94 Cine este paznicul material al animalului? exercita prerogativele de comanda; zootehnistul; ingrijitorul. 95. Care este temeiul juridic al raspunderii paznicului material pentru prejudiciul cauzat de animal? Raspundere civila delictuala indirecta ce are un caracter obiectiv. 96. Cine devine paznic juridic daca animalul este furat? Hotul. 97. In ce conditii se poate exonera de raspundere paznicul animalului? Fortei majore; faptei victimei; faptei unei terte persoane; 98. Ce intelegem prin ruina edificiului? Caderea materialului din care edificiul a fost alcatuit sub povara propriei greutati; caderea materialului din care edificiul a fost alcatuit datorita greutatii oamenilor; caderea materialului din care edificiul a fost alcatuit sub actiunea fortelor naturale; 99. Care este fundamentarea raspunderii paznicului juridic al animalului? Ideea de risc; raspunderea obiectiva. 100. Care constructii nu sunt considerate "edificii" in sensul art. 1002 Cod Civil? Constructiile provizorii; locuintele neterminate; locuintele nereceptionate 101. Cum se exercita paza juridica daca animalul formeaza obiectul unui drept de proprietate comuna pe cote-parti? In comun; concomitent; 102. Care este temeiul juridic al raspunderii pentru prejudiciul cauzat de ruina edificiului? art. 103. Ce conditii trebuie sa probeze victima in cazul prejudiciului cauzat de animale? existenta prejudiciului; existenta faptei animalului; raportul cauzal; 104. Care este regula care se aplica in cazul raportului juridic obligational cu pluralitate de subiecte? Divizibilitatea drepturilor si obligatiilor; solidaritatea drepturilor si obligatiilor 105. Prin ce se caracterizeaza obligatia conjuncta sau divizibila? Este obligatia cu pluraritate de subiecte intre care creanta sau datoria se divid de plkin drept. 106. Care sunt efectele pe care le produc obligaŃiile conjuncte sau divizibile? In situatia existentei mai multor creditori fiecrea dintre acestia nu poate urmari pe debitor decat pentru partea sa de creanta, in cazul existentei mai multor debitori fiecare dintre acestia poate fi urmarit numai pentru partea sa din datorie; cand un debitor devine insolvabil riscul il suporta creditorul; punerea n intarziere a debitorului de catre creditor; intreruperea prescriptiei provocata de unul dintre creditori nu profita celorlalati creditori; 107. Care sunt formele obligatiilor solidare? Solidaritatea activa ; solidaritatea pasiva 108.Cum se califica actiunea in regres pornita de catre debitorul platitor in cazul obligatiei solidare? Poate fi considerata o actiune personala intemeiata pe mandat tacit saugestiune de afaceri fie o actiune subrogatorie in locul debitorului platit; 109.Cine suporta riscul insolvabilitatii unui debitor in cazul obligatiei solidare? Se suporta de tot ceilalti inclusiv de catre cel cae a facut plata, proportional cu cota fiecaruia din datorie; 110. Ce sunt obligatiile alternative? Acelea in care daca obiectul prestatiei consta in doua sau mai multe prestatii, executarea unei prestatii la alegerea uneia dintre parti duce la stingerea obligatiei 111. Ce sunt obligatiile facultative? Acelea in care debitorul se obliga la o singura prestatie dar cu facultatea pentru el de a se libera executand o singura alte prestatie determinata; 112. Ce este plata? Plata reprezinta efectul specific al raportului juridic obligational; 113. Ce persoana poate face plata? Plata poate fi facuta de debitor si de orice persoana interesata sau neinteresata; 114. Care sunt exceptiile de la principiul conform caruia plata poate fi facuta de orice persoana? Plata nu poate fi facuta de debitorul acelei obligatii; cand partile au convenit ca plata sa nu fie facuta decat de debitor; plata poate fi facuta numai de proprietarul bunului cae trebuie sa fie o persoana cu capacitate de exercitiu deplina sub sanctiunea nulitatii platii; 115. Cine poate face plata in cazul obligatiilor de a da avand ca obiect constituirea sau transmiterea unui drept real asupra unui bun? Debitorul; 116. Care este persoana careia i se poate face plata? Creditorul, succesori creditorului; cesionarul creantei, tutore, mandatar 117. In ce cazuri este valabila plata facuta altor persoane? Cand plata s-a facut cu buna credinta posesorului creantei; cand plata facuta unei alte persoane a profitat creditorul; cand creditorul a ratificat plata facuta unui accipiens fara drept de a o primi 118. Care este obiectul platii? Lucrul ce i se datoreaza; 119. Care sunt exceptiile de la principiul indivizibilitatii platii? Platii efectuate de terti sub beneficiu de discutiune 120. Care este data platii in cazul obligatiilor pure si simple? Plata trebuie facuta imediat dupa nasterea raportului obligational; 121. Ce inseamna ca plata este cherabila si nu portabila? Partile nu au stabilit locul platii, plata trebuia facuta in principiu la domiciliul debitorului; 122. In sarcina cui sunt cheltuielile pentru efectuarea platii? Cheltuielile pentru efectuarea platii sunt in sarcina debitorului, dar partile pot conveni ca aceste cheltuieli sa fie suportate si de creditor sau de ambele parti in mod egal; 123. De cate feluri este imputatia platii? Imputatie conventionala; imputatie legala; 124. Cine poate face imputatia conventionala a platii? Daca debitorul nu face dovada imputatii platii, aceasta va fi facuta de creditor, care va preciza, in chitanta liberatorie de obligatie ce datorie s-a stins prn prestatia debitorului; 125. Ce reguli se cer respectate in cazul in care debitorul decide sa faca imputatia platii? Plata trebuie sa fie suficienta pentru a stinge intreaga datorie, in caz contrar se incalca principiul indivizibilitatii platii; daca unele datorii sunt scadente,iar altele nu aua ajuns la scadenta, iar termenul a fost stipulat in favoarea creditorului, imputatia se face asupra obligatiei scadente; daca creanta este producatoare de dobinzi, imputatia se face asupra dobinzii; 126. Ce reguli se cer respectate in cazul imputatiei legale a platii? In primul rand se considera platita datoria ajunsa la scadeta; daca toate datoriile sunt scadente, imputatia se face asupra aceleia care este mai oneroasa pentru debitor; daca toate datoriile sunt scadente si la fel de oneroase, se va considera platita datoria cea mai veche; daca toate datoriile scadente sunt la fel de oneroase si au aceeasi vechime, plata se imputa proportional asuptra fiecareia; 127. Cine poate face dovada platii? Dovada platii se face de debitor, deoarece el pretinde stingerea obligatieie prin plata; 128. Ce prezumtie de dovada a platii este instituita de art. 1138 alin. 1 Cod civil? Atunci cand creditorul a remis debitorului titlul constatator al creantei sale, care este inscris sub semnatura privata, se prezuma ca debitorul a fost liberat prin plata sau remitere de datorie; acesta prezumtie este absoluta; 129. Ce prezumtie de dovada a platii este instituita de art. 1138 alin. 2 Cod civil? Dispune ca atunci cand creditorul remite debitorului titlul original al creantei, care este un inscris autentic sau o hotarire judecatoresca investita cu formula executorie, se prezuma liberarea debitorului prin plata sau remitere de datorie; prezumtia este relativa; 130. Ce este oferta reala urmata de consemnatiune? Cand creditorul unei sume de bani refuza sa primeasca plata , debitorul poate sa-i faca oferta reala, iar daca creditorul refuza primirea, sa consemneze suma 131. Care sunt obligatiile debitorului in cazul executarii obligatiei de a da? Daca obligatia are ca obiect o suma de bani, executarea in natura este intotdeauna posibila; daca obligatia are ca obiect un bun individual determinat, debitorul are doua obligatii ( res certa ); daca obiectul obligatiei este un bun de gen ( res genera ); 132. Care sunt posibilitatile creditorului in cazul executarii obligatiei de a da, daca obiectul obligatiei este un un bun generic determinat (res genera)? Sa ceara executarea silita in natura; sa achizitioneze cantitatea de bunuri de gen, pe socoteala debitorului, iar pe calea executarii silite sa recupereze pretul acestora; sa accepte executarea prin echivalent; 133. Care este natura juridica a executarii indirecte a obligatiilor? Are natura juridica a unei raspunderi civile care poate fi, in raport de izvorul obligatiei, contractuala sau delictuala 134.Ce este clauza penala? Acea coventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciuluisuferit de creditor ca urmare a neexecutarii, executarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debtorul sau; 135. Ce caractere juridice prezinta clauza penala? Este o conventie accesorie; are valoare practica deoarece fixeaza anticipat valoarea prejudiciului; este obligatorie intre parti, ca orice contract; este datorata numai atunci cand sunt intrunite toate conditiile acordarii de despagubirii; 136. Care sunt garantiile personale? Fidejusiunea sau cautiunea este singura garantie personala reglementata de Codul civil roman; 137. Care sunt mijloacele juridice de care poate beneficia creditorul pentru garantarea executarii obligatiilor debitorului sau? Fidejusiunea; dreptul de retentie, ipoteca; 138.Ce posibilitati are creditorul daca debitorul nu isi achita datoria garantata cu un gaj cu deposedare? Creditorul raspunde dupa regulile de drept comun pentru pierderea ori deteriorarea bunului gajat, daca acestea s-au produs din culpa sa; 139.Care sunt caracterele juridice ale gajului cu deposedare? Este un contract; accesoriu incheiat in forma scrisa ( ceruta de ad validitate ) si bilateral; 140.Ce drepturi are creditorul in caz de neplata a datoriei garantate cu gaj? Nu pateu dispune de bunul gajat; 141.Ce drepturi are creditorul in cazul gajului cu deposedare? Creditorul are dreptul de a intra in posesia bunului sau de a-l retine in scopul vanzarii spre a se indestula; 142.Care sunt caracterele juridice ale dreptului de retentie? Este un drept real de garantie imperfect care confera retentorului numai o detentie precara; 143. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de retentie? Este un drept real de garantie imperfect care confera retentorului numai o detentie precara; 144. Care este natura juridica a dreptului de retentie? Izvorul juridic al dreptului de retentie rezulta din contract sau dintr-un fapt juridic (stricto sensu ); dreptul de retentie este un drept real imperfect (ergaomnes ); este un drept indivizibil; dreptul de retentie ofera retentorului doar o detentie precara; are un caracter accesoriu; este o garantie pur pasiva, poate fi invocat de regula pe cale de exceptie; 145. Care sunt caracterele juridice ale contractului de fidejusiune? Accsesoriu, consensual, unilateral si cu titlu gratuit; 146.Ce conditii se cer a fi indeplinite in persoana fidejusorului? Oricine poate sa se faca fidejusore mai bine spus aricine are capacitatea de a contracta mai putin persoanele interzise de lege (minori si interzisul judecatoresc ) si conditiile speciale sa fie solvabil si sa aiba domiciliu in raza teritoriala a tribunalului in care trebuie sa execute obligatia 147.Cum se apreciaza solvabilitatea fidejusorului? Bunurile imobile care pot fi ipotecate si nu se afla in litigiu, ca regula generala; toate bunurile, cand datoria contractata este mica sau este comerciala; 148.Ce drepturi are fidejusorul care a platit in locul debitorului garat? Dobanda la suma platita, chiar si atunci cand datoria garantata nu producea dobanda; despagubiri, atunci cand sunt intrunite conditiile necesare; 149.Cand poate cere fidejusorul daune-inerese? Cand este urmarit in judecata pentru a plati;cand debitorul este insolvabil;cand debitorul s-a obligat sa-l libereze de garantie intr-un termen determinat si acestaa expirat;) cand datoria a devenit exigibila prin sosirea scadentei stipulate. 150.Cand se poate regresa fidejusorul care a platit datorua impotriva debitorului? Chiar cand a garantat fara stiinta debitorului;si pentru cheltuielile ce le-a facut dupa ce a notificat debitorului inceperea urmaririi de catre creditor; in temeiul subrogatiei legale in dreptul creditorului platit. 151.Cand poate fi invocat beneficiul de diviziune? Daca unul dintre fidejusori a cerut beneficiul de discutiune, iar, in urma acestuia, debitorul a fost gasit insolvabil; 152.Care sunt caracterele juridice ale ipotecii? Este un drept real, imobiliar, accesoriu, indivizibil si specializat; 153. Care sunt efectele ipotecii fata de debitor? Debitorul ramine in continuare titularul dreptului de proprietate asupra imobilului ipotecat exercitand-si atributele dreptului sau ; posesia folosi dispozitia asupra lucrului in limitele legii si abunurilor moravuri; 154.Cum se poate apara dobanditorul unui imobil ipotecat impotriva creditorului ipotecar? Creditorul nu va putea trece la executarea silita impotriva debitorului in temeiul unui contract de ipoteca fara a obtine potrivit legii un titlu executoriu; 155.Ce bunuri pot fi ipotecate? Uzufructul asupra bunurilor imobile; creantele sub conditie rezolutorie; 156.Cum se realizeaza stingerea ipotecii? Pe cale accesorie; pe cale principala; prin anularea obligatiei principale; prin renuntarea la ipoteca, de catre creditor, efectuata in forma autentica; 157.Cand opereaza nulitatea relativa a contractului de ipoteca? Consimtamantul debitorului ipotecar este viciat; 158.Care este natura juridica a dreptului de ipoteca? Este un drept real; 159.Care sunt conditiile speciale ale ipotecii conventionale? Capacitatea de a garanta; persoana care constitue ipoteca; 160.Care sunt efectele ipotecarii unui imobil? Este afectat in parte de garantie pana la executarea in totalitate a obligatiilor garantate 161.Care sunt modurile de stingere a obligatiilor? Dupa rolul vointei partilor in stingerea raportului obligational; dupa cum stingerea a dussau nu la realizarea creantei creditorului; 162. Cum se clasifica modurile de stingere a obligatiilor dupa rolul vointei partilor in incetarea raportului obligational? Moduri de stingere a obligatiilor care nu duc la realizarea creantei creditorului; remiterea de datorie; imposibilitatea fortuita de executare; 163. Cum se clasifica modurile de stingere a obligatiilor dupa cum stingerea obligatiei a dus sau nu la realizarea creantei creditorului? Moduri de stingere a obligatiilor care duc la realizarea creantei creditorului; compensantia, confuziunea, darea in plata; 164. Ce este compensatia? Mod de stingere a obligatiilor 165. Ce obligatii se sting prin compensatie? Obligatiile reciproce in cadrul carora aceleasi persoane sunt in acelas timp si creditor si debitor; 166. Cand nu opereaza compensatia, ca mod de stingere a obligatiilor? Cand se pretinde restituirea uni bun ce a fost luat pe nedrept de la proprietar; cand se pretinde restituirea unui depozit neregulat cand creanta este insesizabila; 167. Care sunt felurile compensatiei? Legala, conventionala si judecatoreasca 168. Ce este compensatia legala? Acea forma de compensatie care opreaza in temeiul legii fara a fi nevoie de acordul partilor sau de o hotarire judecatoreasca; 169. Care sunt conditiile ce se cer indeplinite pentru existenta compensatiei legale? Obligatiile sa fie reciproce; creantele sa aiba ca obiect prestatia de a da o suma de bani sau bunri fungibile; creantele sa fie certe, lichide si exigibile; 170. Ce este compensatia conventionala? Este acea forma de compensatie care opereaza prin conventia partilor atunci cand nu sunt intrunite conditiile compensatiei legale; 171. Ce este compensatia judecatoreasca? Este acea forma de compensatie care opereaza in temeiul unei hotariri judecatoresti pronuntata de instanta de judecata la crearea unuia dintre creditori reciproci, hotarire prin care se dispune stingerea datoriilor pian la concurenta celei mai mici 172. Care sunt efectele compensatiei? Se sting obligatiile reciproce, intocmai ca si plata; se sting accesoriile si garantiile obligatiilor reciproce; daca exista mai multe obligatii reciproce intre aceleasi parti se aplica regulile din materia imputatiei platii; 173. Ce este confuziunea? In raporturile dintre persoanele juridice apare in caz de reorganizare; 174. Care este domeniul de aplicare al confuziunii? Se aplica tuturor obligatiilor de natura contractuala sau extracontrcatuala, existand intre persoane ficzice saupersoane juridice ; 175. Care sunt efectele confuziunii? Stinge ibligatia cu toate garantiile si accesoriile sale; 176. Ce este darea in plata? Este un mod de stingere a obligatiilor 177. Care sunt efectele darii in plata? Stingerea obligatiei ca si plata. 178. Ce este remiterea de datorie? Renuntarea cu titlu gratuit a creditorului de a-si valorifica creanta pe care o are impotriva debitorului; 179. Care sunt conditiile remiterii de datorie? Manifestarea de vointa a ambelor parti care poate avea loc si ptrintr-un testament, caz in care constituie un legat de liberatiune; 180. Ce este imposibilitatea fortuita de executare? Este un mod de stingere a obligatiei care opereaza datorita faptului ca debitorul este in imposiblitatea absoluta de executare a prestatie pe care o datoreaza din cauza de forta majora; 181. Care este domeniul de aplicare al imposibilitatii fortuite de executare? Au ca obiect prestatia de predare a unui bun individual determinat precum si obligatiilor de a face care implica un fapt personal al debitorului; 182. Ce fel de prejudiciu rezulta din incalcarea unui drept patrimonial? Prejudiciu moral, atingerea adusa onoarei sau demnitatii unei persoane; 183. Cand se poate adresa persoana prejudiciata instantei de judecata printr-o cerere de chemare in judecata prin care sa se stabileasca cuantumul despagubirilor si modalitatea de reparare a pagubei? A repararii integrale a prejudiciului cauzat prin fapta ilicita; repararea prin natura, repararea prin echivalen; stabilirea despagubirilor in cazul repararii prin echivalent a prejudiciului; 184. Care sunt regulile care stau la baza solutionarii actiunii civile cand aceasta se judeca separat de actiunea penala? Pe timpul judecarii actiunii penale, judecarea actiunii civile se suspenda pana la solutionarea definitiva actiunii penale; hotarirea judecatoreasca definitiva a actiunii penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile; 185. Ce deosebiri exista intre termenele de prescriptie extinctiva ale raspunderii penale si ale raspunderii civile delictuale? Raspunderea civila se intemeiaza pe ideea reparari unui prejudiciu , pe cand raspundera penala se intemeiaza pe ideea pedepsirii celui care a savirsit o fapat ilicita considerata ca fiind infractiune; 186. Ce se intampla in cazul repararii prejudiciului daca victima are calitatea de persoana asigurata? Se poate cumula suma primita de victima de la asigurator cu despagubirea datorata de autorul prejudiciului; 187. Ce situatii pot fi analizate in ceea ce priveste capacitatea delictuala? Pentru minori, persoanele nepuse sub interdictie; in cazul peraoanelor puise sub interdictei; 188. Cui ii revine sarcina probei conditiilor raspunderii civile delictuale? Revine celui care face o afiermatie 189. Ce conditii sunt prezumate de lege in cazul raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori? Existenta fapeti ilicite; existenta raportului de cauzalitate; exidtenta vinei parintilor; 190. Care sunt cazurile in care, limitand conditiile in care se aplica raspunderea comitentului, instanta suprema a statuat ca raspunderea comitentului nu-si gaseste temei legal? Cand comitentul a luat masurile necesare spre a preimtimpina fapta pagubitoare; cand cel pagubit a stiut ca presupusul nu actioneaza in folosul comitentului; comitentul nu raspunde pentru pagubele cauzate de preuspus; 191. Care este natura juridica a actiunii in regres a comitentului? Este aceea a unei actiunii civile de drept comun cu toate consecintele ce rezulta din aceasta; 192. Care sunt cazurile de solidaritate pasiva in dreptul civil? Creditorul are posibilitatea de a urmari pe fiecare debitor si platafacuta de acesta; creditorul are posibilitatea de a alege pe oricare dintre debitori; 193. Cum inceteaza solidaritatea pasiva? Renuntarea totala sau partiala sau taciat, la solidaritate; moartea unuia dintre codebitori solidari; 194. Care sunt efectele obligatiei facultative? Creditorul nu pateu cere decat executarea prestatiei care constituie obinetul obligatiei, deoarece ceallata ramine o facultate de plata pentru debitor; 195. Ce efecte juridice produce punerea in intarziere a debitorului in cazul executarii indirecte a obligatiilor (executarii prin echivalent)? Raspunderii civile care poate fi in raport de izvorul obligatiei comtrcatual sau delictuala; 196. Cum se realizeaza evaluarea judiciara a despagubirilor in cazul executarii indirecte a obligatiilor? Este reglementata de art. 1084 - 1086 Cod civil; 197. In materia executarii indirecte a obligatiilor, in ce cazuri debitorul este de drept in intarziere? In codul civil este reglemetata distict raspunderea civila delictuala, iarraspunderea contrcatuala este tratata la efectele obligatiilor, impreuna cu depagubirile, astfel ca in doctrina se afrima ca despagubirile reprezinta unul dintre aspectele posibile ale executarii obligatiei ciontractulae prin echivalent atunci cand nu este posibila executarea in natura; 198. Ce fel de mod de stingere a obligatiilor este compensatia? Obligatiilor reciproce; 199. In ce materie apare confuziunea in raporturile dintre persoanele fizice? Apare in materia succesiunei atunci cand succesiunea este acceptata pur si simplu 200. Ce conditie se cere, potrivit art. 1100 Cod civil, pentru a opera darea in plata? Pentru a opera acest mod de stingere a obligatiilor este necesarconsimtamintul creditorului;
|