Oamenii liberi cu o conditie juridica speciala - auctorati - familia romana

Isi pastrau in sens formal libertatea, dar, in fapt, se aflau intr-o stare de servitute.

Oamenii liberi cu o conditie juridica speciala erau de mai multe feluri:

persoane in mancipio;

auctorati

addicti

redempti ad hostibus

liber homo bona fides serviens

a) Persoanele in mancipio erau fiii de familie vanduti de catre pater familias. Potrivit Legii celor XII Table pater familias avea dreptul de a-i vinde pe fiii de familie de trei ori, fiecare vanzare fiind valabila pe termen de cinci ani. Dupa a treia vanzare, fiul de familie iesea definitiv de sub puterea lui pater familias. Dar cata vreme acel fiu de familie se afla sub puterea cumparatorului, era tratat, in fapt, ca si cum ar fi fost sclav, cu toate ca, formal, din punct de vedere juridic, avea calitatea de om liber.

b) Auctorati erau oamenii liberi ce-si angajau serviciile ca gladiatori. Deoarece, de regula, gladiatorii erau recrutati din randul sclavilor, acei auctorati, desi formal erau oameni liberi, erau dispretuiti si asimilati, in fapt, sclavilor.

c) Addicti erau debitorii insolvabili atribuiti de catre magistrat creditorilor lor.

d) Redempti ad hostibus erau cei rascumparati de la dusmani. Acesti fosti prizonieri ramaneau sub puterea rascumparatorului pana cand il despagubeau.

e) Liber homo bona fides serviens (om liber sclav de bunavoie) erau acele persoane care nu aveau stiinta ca sunt libere si aceptau sa fie tratate potrivit regimului sclavilor. Asa era, de exemplu, copilul abandonat de catre tatal sau la nastere, care era luat de o anumita persoana si tratat ca un sclav, desi copilul, din punct de vedere formal, era un om liber.

Familia romana

A. Cuvantul "familia" provine de la famulus, cuvant care in epoca foarte veche desemna sclavul.

In textele romane, cuvantul "familia" avea trei sensuri:

totalitatea sclavilor aflati in proprietatea unei persoane;

totalitatea persoanelor aflate sub puterea aceluiasi pater familias;

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

totalitatea persoanelor si bunurilor care se afla sub puterea aceluiasi pater familias.

Rezulta ca romanii nu faceau distinctia clara intre familie, ca forma de comunitate umana, si familia ca forma de proprietate.

Prin continutul sau, conceptul de "familie romana" desemneaza un grup de persoane sau o masa de bunuri aflate sub puterea aceluiasi pater familias.

Puterea unitara care era exercitata de catre pater familias era desemnata rpin cuvantul "manus", care, cu timpul, se dezmembreaza in mai multe puteri distincte:

in faza evoluata a dreptului vechi, in Legea celor XII Table, cuvantul "manus" este utilizat pentru a desemna puterea barbatului asupra femeii;

puterea asupra descendentilor era desemnata prin sintagma "patria potestas";

puterea asupra sclavilor era desemnata prin sintagma "dominica potestas";

puterea asupra altor bunuri decat sclavii era desemnata prin cuvantul "dominium";

puterea exercitata asupra fiului de familie cumparat se numeste "mancipium".

B. Persoane sui iuris si persoane alieni iuris. Vechea familie romana a fost intemeiata pe ideea de putere exercitata de catre seful familiei numit pater familias.

Astfel, fata de aceasta forma de organizare, avem doua categorii de persoane:

persoane sui iuris;

persoane alieni iuris.

Erau sui iuris acele persoane ce nu se aflau sub puterea cuiva; practic, persoana sui iuris era  numai pater familias.

Pater familias nu inseamna tata de familie, intrucat poate fi pater familias si un strain sau un copil. Un copil poate avea calitatea de pater familias deoarece familia romana nu consta neaparat dintr-un grup de persoane, ci poate consta si dintr-o masa de lucruri. Deci, un copil care nu se afla sub puterea cuiva este pater familias, in sensul ca are o proprietate, familia lui constand din bunurile pe care el le stapaneste cu titlu de proprietate.

Erau alieni iuris persoanele aflate sub puterea lui pater familias, adica sotia, copiii si nepotii din fii. La moartea lui pater familias, sotia si copiii deveneau persoane sui iuris.

C. Rudenia. In sanul familiei romane se stabilesc relatii de rudenie.

Rudenia era de doua feluri:

rudenia civila, numita agnatiune;

rudenia de sange, numita cognatiune.

a) Rudenia civila (agnatiunea) se inzemeia pe ideea de putere, pe care pater familias o exercita asupra unui grup de persoane.

Din textele vechi si clasice rezulta ca existau trei categorii, trei cercuri de agnati:

cei care se aflau sub puterea aceluiasi pater familias la un  moment dat, precum fratii si surorile, atata timp cat le traieste tatal;

cei care au fost in trecut sub puterea aceluiasi pater familias, dar care apoi au devenit persoane sui iuris (spre exemplu, fratii si surorile dupa moartea tatalui lor);

cei care s-ar fi aflat sub aceeasi putere daca pater familias ar mai fi trait in momentul nasterii lor (spre exemplu, verii primari care se nasc dupa moartea bunicului).

Aceste trei cercuri nu sunt fixe, ele sunt mobile, deoarece, in functie de anumite imprejurari, aceleasi persoane pot face parte din oricare cerc al agnatiunii. Spre exemplu, doi frati sunt in primul cerc atata vreme cat le traieste tatal. Dupa moartea tatalui lor ei trec in al doilea cerc, iar daca al treilea frate se naste dupa moartea tatalui trece in al treilea cerc impreuna cu ceilalti doi frati.

Cunoasterea categoriei de agnati in care intra o persoana prezinta importanta, pentru ca multa vreme agnatiunea a fost singurul criteriu al mostenirii, iar rudele civile veneau la mostenire in ordinea celor trei cercuri de agnati.

b) Rudenia de sange (cognatiunea) isi are temeiul in natura, in sensul ca sunt cognati toti cei care descind din acelasi autor. Pe langa aceasta cognatiunea naturala, reala, care isi are izvorul in descendenta din acelasi autor, romanii au cunoscut si cognatiunea fictiva, care a luat nastere in baza unui text din Legea celor XII Table conform caruia "toti agnatii sunt cognati". Din acest rationament rezulta ca nu toti agnatii sunt rude de sange. Spre exemplu, femeia maritata cu manus trece sub puterea barbatului, devine agnata cu barbatul ei, iar daca este agnata este si cognata. Cu toate acestea, femeia nu este ruda de sange cu barbatul ei, deoarece rudenia de sange era piedica la casatorie. Deci, nu toti cognatii sunt rude de sange.

Cognatii fictivi sunt declarati cognati nu pentru ca sunt rude de sange, ci pentru ca sunt agnati.