Notiunea si structura actului juridic civil

NOTIUNEA SI STRUCTURA ACTULUI JURIDIC CIVIL

1. Notiune. Actul juridic civil este o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, adica de a naste modifica sau stinge un raport juridic civil concret. 

2. Accepțiuni. Termenul "actul juridic civil" are doua acceptiuni (sensuri).

In sens de negotium juris, actul juridic civil desemneaza manifestarea de vointa intervenita in scopul de a produce efecte juridice, adica insasi operatia juridica incheiata.

Pe de alta parte, actul juridic civil in sens de instrumentum probationis desemneaza inscrisul constatator al manifestarii de vointa (al operatiei juridice). Este sensul care rezulta din analiza inscrisurilor ca mijloc de proba.

3. Structura actului juridic civil.

Conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt: 1.capacitatea de a contracta; 2. consimtamantul valabil al partii ce se obliga; 3. un obiect determinat; 4. o cauza licita".

Prin conditiile actului juridic civil se intelege elementele din care acesta este alcatuit, componentele care, fie trebuie, fie pot sa intre in structura acestui act.

4. Clasificarea condițiilor actului juridic civil.

4.1. In functie de aspectele la care ele se refera, se disting conditii de fond si conditii de forma.

Conditiile de fond sunt conditiile care se refera la continutul actului si sunt, de regula, cele prevazute in art.948 C.civ. (capacitate de a contracta, consimtamant, obiect, cauza).

La randul lor, conditiile de forma pot sa priveasca:

a) manifestarea de vointa atunci cand aceasta este ceruta ad validitatem;

b) concretizarea manifestarii de vointa in instrumente de proba;

c) forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti.

4.2. In functie de obligativitatea indeplinirii lor exista conditii esentiale si conditii neesentiale.

Conditiile esentiale sunt acele conditii care, in mod obligatoriu, trebuie indeplinite, iar in lipsa lor, actul juridic civil nu este valabil.

Conditiile neesentiale sunt conditiile care pot lipsi din actul juridic civil, dar care pot fi si inserate in acel act. Se arata ca intra in aceasta categorie modalitatile actului juridic civil folosite in cazurile in care prezenta lor nu este obligatorie.

4.3. Dupa sanctiunea nerespectarii lor (dupa consecintele pe care acestea le produc) se distinge intre conditii de validitate si conditii de eficacitate. Se considera ca de validitate sunt conditiile fara a caror indeplinire actul juridic civil nu se considera incheiat valabil; nerespectarea lor se sanctioneaza cu nulitatea actului juridic civil.

La randul lor, aceste conditii pot fi: 1. legale, cand sunt impuse de lege (cand rezulta din lege); 

2. voluntare, cand sunt stabilite prin vointa partilor. De asemenea, pot fi de fond ori de forma.

Conditiile de eficacitate sunt conditiile care nu privesc formarea valabila a actului juridic, a caror neindeplinire nu atrage nulitatea actului juridic civil, ci privesc doar eficacitatea acestui act.

5. Clasificarea actelor juridice civile

5.1. In functie de criteriul numarului partilor, actele juridice se clasifica in actele juridice unilaterale, bilaterale si multilaterale

Actul juridic civil unilateral este rezultatul unei singure vointe, precum: testamentul, oferta, acceptarea succesiunii, etc.

Actul juridic civil bilateral este acel act care este rezultatul unui acord de vointa a doua parti, precum: contractul, considerat specia cea mai importanta a actului juridic civil.

In fine, actul juridic civil multilateral este rezultatul manifestarii de vointa (acordului) a trei sau mai multe parti (contractul de societate).

Proiect: Conditiile de existenta ale rezolutiunii si rezilierii Proiect: Teste grila - test grila

5.2. In functie de scopul urmarit cu prilejul incheierii lor, actele juridice se clasifica in acte juridice civile cu titlu oneros si actele juridice civile cu titlu gratuit

Actul juridic civil cu titlu oneros este actul in care, in schimbul unui folos patrimonial procurat, se urmareste, obtinerea unui alt folos patrimonial, precum: contractul de vanzare-cumparare, contactul de antrepriza, etc.

Actul juridic cu titlu gratuit este actul prin care se procura un folos patrimonial, fara a se urmari obtinerea altui folos patrimonial in schimb, precum: donatia, comodatul, etc.

La randul lor, actele cu titlu oneros se subdivid in doua categorii: comutative si aleatorii. Actul comutativ este actul cu titlu oneros in care partile cunosc ori pot cunoaste de la inceput - din momentul incheierii actului - existenta si intinderea obligatiilor ce le revin, precum contractul de vanzare-cumparare. Actul aleatoriu este actul cu titlu oneros in care partile au in vedere posibilitatea unui castig ori riscul unei pierderi, de care fac sa depinda existenta sau intinderea obligatiilor, precum: renta viagera, contractul de intretinere etc.

Pe de alta parte, actele juridice cu titlu gratuit, dupa cum atrag sau nu diminuare patrimoniului celui care se obliga, se subdivid in:  liberalitati (actele prin care cel ce executa prestatia la care s-a obligat isi diminueaza patrimoniul, asa cum este donatia) si acte dezinteresate (cele care nu implica diminuarea patrimoniului partii care se obliga, cum sunt: imprumutul fara dobanda, mandatul gratuit etc.).

5.3. In funcție efectele produse acte juridice se clasifica in constitutive, translative si declarative

Actul juridic civil constitutiv este actul care da nastere unor drepturi subiective (si obligatii civile) noi, inexistente anterior ca atare, precum: actul prin care se constituie o ipoteca ori un dezmembramant al dreptului de proprietate.

Actul juridic civil translativ este actul prin care se stramuta un drept de la un titular la altul precum: contractul de vanzarea-cumpararea, cesiunea de creanta etc.

In fine, actul juridic civil declarativ este acela prin care se definitiveaza (consolideaza) drepturi preexistente, precum: partajul, tranzactia, actul confirmativ.

5.4. In functie de criteriul importantei (al gravitatii) lor in raport cu un bun sau un patrimoniu actele juridice civile se clasifica in acte de conservare, de administrare si de dispozitie

Actul juridic de conservare are ca efect preintampinarea pierderii unui drept subiectiv civil, precum: intreruperea unei prescriptii prin intentarea unei actiuni in justitie, inscrierea unei ipoteci sau a unui privilegiu, etc.

Actul juridic civil de administrare este actul prin care se infaptuieste punerea in valoare (normala exploatare) a unui bun ori a unui patrimoniu. precum: actul prin care este inchiriat un bun in anumite conditii, contractul de asigurare a unui bun, actul care priveste efectuarea unor reparatii de intretinere etc.

Actul juridic civil de dispozitie are ca rezultat iesirea din patrimoniu a unui drept sau grevarea cu sarcini reale a unui bun, precum: vanzarea-cumpararea, donatia, ipoteca, etc.

5.5. Dupa modul de incheiere actele juridice civile sunt consensuale, solemne si reale

Actul consensual este acela pentru a carui incheiere valabila este suficienta manifestarea de vointa a parților.

Actul solemn este acela pentru a carui incheiere valabila se pretinde pe langa manifestarea de vointa respectarea unor cerinte de forma, prevazute expres de lege, precum: donatia, testamentul etc.

Actul real ia nastere valabil daca manifestarea de vointa este insotita de predarea (remiterea) lucrului (care constituie obiectul actului), precum: imprumutul, depozitul, etc.

5.6. In funcție de momentul in care actele juridice civile isi produc efectele distingem acte juridice intre vii si acte juridice civile pentru cauza de moarte

Actul juridic civil intre vii (inter vivos) este actul ale carui efecte se produc fara a fi conditionate de moartea autorului sau autorilor lui.

Actul juridic civil pentru cauza de moarte (mortis causa) este actul care isi produce efectele numai dupa moartea autorului, el fiind incheiat tocmai in considerarea mortii, precum: testamentul, asigurarea asupra vietii.

5.7. In funcție de legatura lor cu modalitatile, distingem acte juridice civile pure si simple si acte juridice afectate de modalitati

Actul civil pur si simplu este actul juridic care nu poate fi afectat de modalitati (termen, conditie sau sarcina), precum: casatoria, recunoasterea de filiatie, actul de optiune succesorala etc.

Actul juridic afectat de modalitati este actul care cuprinde modalitati. Se poate distinge intre acte juridice civile considerate esentialmente  afectate de modalitati (contractul de imprumut, contractul de intretinere, contractul de asigurare etc) si acte juridice care pot sau nu sa fie afectate de modalitati.

5.8. Dupa cum actul are sau nu o existenta juridica proprie distingem acte juridice civile principale si acte juridice civile accesorii

Actul juridic civil principal (regula) este actul care are o existenta de sine statatoare, independenta, in sensul ca soarta lui nu depinde de un alt act al partilor. 

Actul juridic civil accesoriu este actul care nu are o existenta de sine statatoare, asa incat soarta lui juridica depinde de soarta unui act juridic civil principal, precum: ipoteca conventionala, gajul etc.

5.9. In raport de faptul daca legea le reglementeaza si le da o denumire distingem acte juridice civile numite si acte juridice civile nenumite

Actele juridice civile numite (sau tipice) sunt actele carora legea le asigura reglementarea juridica si le acorda o denumire, precum: contractul de vanzare-cumparare, schimbul, contractul de locatiune, etc.

Actul juridic civil nenumit (atipic) este actul caruia legea nu-i consacra o reglementare proprie si o denumire, precum contractul de intretinere.

5.10. Dupa modul de executare distingem acte juridice civile cu executare imediata si acte juridice civile cu executare succesiva

Actele juridice cu executare imediata (dintr-o data, instantanee, uno ictu) sunt actele a caror executare implica o singura prestatie savarsita de debitor, precum: darul manual, vanzarea-cumpararea unui bun cand, pe loc, se plateste pretul si se preda bunul etc.

Actele juridice civile cu executare succesiva sunt actele a caror executare se realizeaza din mai multe prestatii succesive (esalonate in timp), precum: contractul de renta viagera, donatia cu sarcina intretinerii, etc.

5.11. In funcție de continutul actului juridic civil distingem acte juridice civile patrimoniale si acte juridice civile nepatrimoniale Astfel, actul juridic patrimonial are un continut ce poate fi evaluat in bani, in timp ce conținutul actului juridic nepatrimonial nu este susceptibil a fi evaluat in bani.

1.   Sunt conditii esentiale pentru validitatea unei conventii:

a)   capacitatea de a contracta, consimtamantul valabil al partii ce se obliga, un obiect determinat si o cauza licita;

b)   capacitatea de a contracta, discernamantul partii ce se obliga, un obiect determinat si o cauza licita;

c)    capacitatea de a contracta, consimtamantul valabil al partii ce se obliga si discernamantul.

2. Actele comutative:

a) sunt actele prin care se procura un folos patrimonial, fara a se urmari obținerea unui alt folos patrimonial;

b) pot fi numai acte juridice cu titlu gratuit;

c) pot fi acte juridice cu titlu oneros.

3. In functie de scopul urmarit cu prilejul incheierii lor, actele juridice civile se impart in:

a)   acte juridice civile cu titlu oneros si acte juridice civile cu titlu gratuit;

b)   acte dezinteresate si liberalitati;

c)    acte juridice civile comutative si acte juridice civile aleatorii.

4. In functie de aspectele la care se refera, conditiile actului juridic civil se clasifica in:

a)   conditii esentiale si conditii neesentiale;

b)   conditii de fond si conditii de forma;

c)    conditii legale si conditii conventionale.

5. Actele juridice solemne sunt:

a) actele pentru incheierea valabila a carora se pretinde pe langa manifestare de voința respectarea unor cerințe de forma, prevazute expres de lege;

b) actele care iau naștere valabil numai daca manifestarea de voința este insoțita de predarea lucrului;

c) actele care se incheie prin simpla manifestare de voința a parților.

Raspunsuri corecte:

1. a); 2. c); 3. a 4. b); 5. a

Beleiu Gh., Drept civil roman. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2005;

Boroi G., Drept civil. Partea generala. Persoanele, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008;

Dogaru I., Popa N., Danișor D.C., Cercel S., Bazele dreptului civil, vol. I, Teoria generala, Ed. C.H. Beck, București, 2008;

Dogaru I., Cercel S., Drept civil. Partea generala, Ed. C. H. Beck, Bucuresti, 2007.