Drept
Nerespectarea dispozitiilor privind operatii de import sau exportNerespectarea dispozitiilor privind operatii de import sau export 1. Continutul legal Textul art. Articolul Dupa decembrie 1989, au aparut o serie de ordine si hotarari prin care se reglementa intr‑un mod nou activitatea de comert exterior, iar prin Hotararea Guvernului nr. 215/1992 s‑a statuat ca "operatiunile de export si import se pot efectua numai de catre agentii economici care au prevazut in obiectul lor de activitate efectuarea unor astfel de operatiuni". In prezent, aceasta hotarare este abrogata, fiind in vigoare Hotararea Guvernului nr. 1526/2003 privind regimul general de import si de export[1]. Conform art. 1 din aceasta hotarare, exportul si importul de bunuri din si in teritoriul vamal al Romaniei se desfasoara liber, fara a fi conditionate de eliberarea unor licente. Trebuie sa existe autorizare cu privire la efectuarea de activitati de import‑export, in general, ca activitate comerciala, si nu pentru anumite categorii de bunuri. Incriminarea prevazuta in
art. Pana in decembrie 1989, art. In prezent, se afirma ca subiect activ al
infractiunii prevazute in art. Sintagma "fara autorizatie" se referea in trecut nu la activitatea comerciala, in general, ci la anumite bunuri; o asemenea referire in perioada actuala nu‑si mai gaseste aplicabilitate. In prezent, agentii economici care desfasoara operatii de import‑export nu pot savarsi aceasta infractiune[4]. Agentii economici sunt obligati sa obtina licente doar atunci cand este vorba de bunuri supuse anumitor masuri (art. 2 din Hotararea Guvernului nr. 1526/2003). "Licentele"
de import sau export sunt instituite, in principal, in scop statistic si
nu pot fi interpretate ca o forma noua a dreptului de monopol al
statului asupra comertului exterior. Prin inscrierea in textul art. In prezent, daca persoanele fizice desfasoara activitati comerciale de import‑export, fara indeplinirea conditiilor legale, vor raspunde contraventional, conform art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite, repiblicata[5]. In raport cu aceste elemente, in literatura de
specialitate s‑a desprins concluzia ca textul art. 2. Conditii preexistente A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic specific este reprezentat de acele relatii sociale care asigura monopolul de stat asupra comertului exterior si protectia industriei autohtone. b) Obiectul material al infractiunii il formeaza bunurile exportate, importate sau aflate in tranzit, in lipsa autorizatiei prevazute de lege. B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ poate fi, in principiu, orice persoana, acesta nefiind circumstantiat de lege in vreun fel. Totusi, in fapt, ca subiecti activi pot fi acele persoane care se ocupa cu acte sau fapte de comert fara licenta, efectueaza operatiuni cu marfuri prohibite sau nu respecta prevederile legale privind cantitatea si calitatea marfii importate sau exportate. Nu are relevanta daca subiectul activ este un comerciant particular sau exercita asemenea operatiuni in calitate de salariat al unei societati comerciale[7]. Nu pot fi subiecti activi ai acestei
infractiuni si, ca atare, nu exista o raspundere
penala a acestora, cand operatiunile de export si import se
efectueaza de catre agentii economici care au prevazut in
obiectul lor de activitate efectuarea unor astfel de operatiuni. Dar,
chiar daca astfel de activitati nu sunt prevazute in
obiectul de activitate, agentii economici nu pot fi subiecti activi
ai acestei infractiuni. In literatura juridica se considera
ca aceste persoane - agenti economici - daca efectueaza,
totusi, operatiuni de import sau export nu sunt incidente prevederile
art.
b) Subiect pasiv al acestei infractiuni este statul ca titular al dreptului de a emite licente de import si export, prin savarsirea acestei infractiuni incalcandu‑se prerogativele statului in legatura cu comertul exterior. 3. Continutul constitutiv A. Latura obiectiva. a) Elementul material al infractiunii se realizeaza prin efectuarea oricaror acte sau fapte considerate, potrivit legii, operatiuni de import, export sau tranzit. Prin activitatea de comert exterior trebuie sa intelegem operatiunile comerciale sau de cooperare economica si tehnico‑stiintifica in raporturile cu strainatatea privind anumite activitati (vanzarea, cumpararea sau schimbul de marfuri, transportul, consignatia, depozitul si alte asemenea activitati). b)
Cerinta esentiala. Pentru ca
faptele descrise mai sus sa realizeze continutul infractiunii
prevazute in art. Introducerea in tara a unei cantitati
mari de marfa, cu intentia de a o revinde, fara a se
obtine autorizatia care sa ateste calitatea de agent economic, o
singura data, socotim ca nu poate caracteriza fapta ca
infractiune prevazuta in art. Introducerea sau scoaterea din tara de catre calatori a unor colete in care se afla bunuri de uz personal nu realizeaza continutul acestei infractiuni[10]. Daca se comite o fapta de introducere in zonele libere produse prohibite la import, fapta se va incadra in prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 84/1992, privind regimul zonelor libere[11]. c) Urmarea imediata consta in starea de pericol ce se creeaza pentru economia nationala si, eventual, in pagubele de natura materiala ce se pot produce. Prin savarsirea acestei fapte sunt afectate interesele statului in ceea ce priveste comertul exterior. Starea de pericol poate decurge din exportul unor bunuri deficitare si din aducerea in tara a unor bunuri de care nu este nevoie. In ambele cazuri, urmarea consta intr‑o stare, o schimbare in rau, contrara celei existente inainte de savarsirea faptei[12]. d) Intre fapta incriminata si urmarea produsa trebuie sa existe o legatura de cauzalitate care rezulta din materialitatea faptei. B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savarseste aceasta infractiune este intentia directa sau indirecta. Faptuitorul stie ca realizeaza acte de import‑export fara autorizatie si prevede ca prin fapta sa va aduce atingere economiei nationale, urmarind sau acceptand posibilitatea producerii unei astfel de urmari. Mobilul si scopul nu sunt prevazute ca elemente constitutive obligatorii ale infractiunii. Daca fapta este savarsita cu un scop special, acesta va fi avut in vedere la individualizarea pedepsei. 4. Forme. Modalitati. Sanctiuni A. Forme. Desi infractiunea este susceptibila de forme imperfecte, legea nu pedepseste nici actele pregatitoare si nici tentativa. Infractiunea se consuma cand s‑a efectuat, fara autorizatie, una din operatiunile considerate de lege ca fiind de import, export sau tranzit. In practica judiciara, sunt
considerate astfel de operatiuni si trecerea de bunuri peste
granita sau introducerea lor in tara fara
autorizatie (licenta). Daca trecerea se face prin locuri nepermise,
unde nu se efectueaza controlul vamal, se poate retine si
infractiunea de contrabanda. Exista si parerea conform
careia, in acest caz, s‑ar putea retine doar contrabanda,
infractiune prevazuta in art. B. Modalitati. Operatiunile de import, export sau tranzit prevazute in continutul normei de incriminare constituie, fiecare in parte, o modalitate normativa de realizarea elementului material al infractiunii. Fiecareia din aceste modalitati normative ii poate corespunde o multitudine de modalitati faptice. C.
Sanctiuni. Infractiunea se
pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani. In art. Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit, in orice mod, la savarsirea aceleiasi infractiuni. Potrivit art. 711 alin. (2) C.pen., persoana juridica se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 5.000 lei si 600.000 lei, in cazul in care legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda. A se vedea D. Ciuncan, Nerespectarea dispozitiilor privind operatii de import‑export, Dreptul nr. 6/1995, p. 60. A se vedea K. Guiu, Infractiunea de nerespectarea dispozitiilor privind operatii de import sau export, Dreptul nr. 9/2003, p. 138. A se
vedea A. Socaciu, Limitele
pastrarii actualitatii prevederilor art. 302 Cod penal
referitoare la nerespectarea dispozitiilor privind operatiile de
import sau export, Dreptul A se
vedea G. Potrivitu, Discutii in
legatura cu incadrarea juridica a faptei persoanei fizice de a
cumpara din strainatate mai multe autoturisme si de a le
vinde in tara, Dreptul M. Of.
nr. 182 din 30 iulie 1992 si modificata cel mai recent prin Legea nr.
244/2004
|