Neglijenta in serviciu

Neglijenta in serviciu

1. Continutul legal

Infractiunea de neglijenta in serviciu este prevazuta in art. 249 C.pen. intr‑o va­rianta tip si alta agravata.

Neglijenta in serviciu in varianta tip consta in incalcarea din culpa, de catre un functionar public sau functionar, a unei indatoriri de serviciu, prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa, daca s‑a cauzat o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia ori o vatamare importanta intereselor legale ale unei persoane [art. 249 alin. (1) C.pen.].

In alin. (2) al art. 249 C.pen. este prevazuta forma agravata a acestei infractiuni care consta in incalcarea din culpa a indatoririlor de serviciu, in formele prezentate anterior, daca a avut consecinte deosebit de grave.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special este reprezentat de relatiile so­cia­le referitoare la asigurarea respectarii de catre functionarii publici (sau functionari) a obligatiei de a indeplini in mod corect atributiunile ce la revin, pentru a nu vatama interesele publice ori interesele legale ale persoanelor fizice.

b) Obiectul material, de regula, lipseste la infractiunea de neglijenta in serviciu. In cazul in care actiunea ce constituie elementul material s‑a exercitat asupra unui lu­cru, de exemplu, redactarea defectuoasa a unui inscris, neglijenta in intrebuintarea unor bunuri (aparat, masini, materiale etc.), in astfel de situatii exista un obiect mate­rial al infractiunii.

Obiect material al infractiunii poate fi si corpul unei persoane in situatia in care, ca urmare a incalcarii din culpa a indatoririlor de serviciu de catre un functionar public (sau functionar), sunt vatamate interesele legale ale unei persoane, in sensul ca i se produce efectiv o vatamare acestei persoane. Va exista un obiect material al infrac­tiunii in cazul faptei unui medic care nu a luat toate masurile pentru desfasu­rarea in bune conditii a operatiei de vaccinare, din care cauza s‑a produs uciderea din culpa a unei persoane de catre agentul sanitar. In acest caz, medicul va raspunde pentru neglijenta in serviciu, iar agentul sanitar pentru ucidere din culpa.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ nemijlocit al infractiunii de neglijenta in serviciu nu poate fi decat un functionar public sau functionar (art. 147 C.pen.). Aceste notiuni au fost analizate anterior, de aceea trimitem la explicatiile date in rand­urile ce preced.

Fiind o infractiune din culpa, nu este posibila participatia. Totusi, s‑ar putea con­ce­pe si coautoratul in cazul infractiunii de neglijenta in serviciu, atunci cand inde­plinirea unei obligatii incumba unui grup de persoane, unei comisii care executa un control, o inventariere etc. In mod exceptional, ar putea exista o participatie impro­prie [art. 31 alin. (1) C.pen.]. In acest caz, autorul va raspunde pentru neglijenta in ser­vi­ciu, iar acela care l‑a instigat ori ajutat si care a actionat cu intentie va raspun­de penal pentru instigare sau complicitate la o infractiune de serviciu intentionata (art. 246, 247, 248 C.pen.).

In practica judiciara s‑a pus problema daca angajatii cailor ferate pot savarsi infractiunea de neglijenta in serviciu, stiut fiind faptul ca art. 273 alin. (1) C.pen. incri­mineaza distinct, ca o infractiune autonoma, neindeplinirea indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa, din culpa, de catre un astfel de angajat.

Intrucat prin incriminarea in art. 273 alin. (1) C.pen. nu s‑a urmarit limitarea ras­pun­­derii penale a angajatilor cailor ferate, ci numai aplicarea unui regim special atunci cand fapta a adus atingere relatiilor sociale referitoare la siguranta circulatiei pe caile ferate, dispozitiile art. 249 C.pen. sunt aplicabile acestei categorii de anga­jati pentru toate celelalte fapte de neglijenta in serviciu - altele decat cele de mai sus - care au cauzat o tulburare insemnata bunului mers al unitatii, o paguba patrimo­niului acesteia ori o vatamare importanta intereselor legale ale unei persoane[1].

b) Subiect pasiv este organul sau institutia de stat sau o alta unitate dintre cele prevazute in art. 145 C.pen. careia, prin fapta functionarului public (sau functiona­rului), i s‑a cauzat o tulburare insemnata bunului mers ori o paguba patrimoniului acesteia; subiect pasiv este, de asemenea, si persoana careia i s‑a cauzat o vatamare importanta a intereselor legale.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material este reprezentat de incalcarea unei inda­­toriri de serviciu de catre un functionar public (sau functionar), prin neinde­pli­nirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa.

In ceea ce priveste elementul material al infractiunii, exista o inadvertenta, in sen­sul ca textul foloseste expresia "incalcarea din culpa" care ar presupune o actiune, dupa care se evidentiaza prima modalitate a elementului material, "neindeplinirea acesteia".

Consideram, asa cum rezulta si din interpretarea art. 249 C.pen., ca infractiunea este una comisiva, omisiunea aparand in acest caz ca modalitate de savarsire a actiunii. Este vorba despre asa‑zisele infractiuni comisive prin omisiune.

Prin "indatorire de serviciu" se intelege tot ceea ce cade in sarcina unui functio­nar public (sau functionar) potrivit normelor care reglementeaza serviciul respectiv ori care sunt inerente naturii acelui serviciu

Normele care reglementeaza activitatea de serviciu sunt extrem de variate si pot fi cuprinse in legi, hotarari ale Guvernului, regulamente, statute, instructiuni etc. Unele dintre aceste norme stabilesc indatoriri cu caracter general ale tuturor functio­narilor, iar altele prevad indatoririle specifice fiecarei categorii de functionari.

Chiar si dispozitiile individuale date unui functionar public (sau functionar) de catre organul superior constituie indatorire de serviciu, insa numai daca sunt respec­tate intocmai dispozitiile legale. Daca in asemenea conditii functionarul public din culpa nu indeplineste sau indeplineste in mod defectuos aceste indatoriri, cauzand una din urmarile prevazute de lege, atunci se va face raspunzator de savarsirea infractiunii de neglijenta in serviciu. In plus, se mai cere indeplinita conditia ca orga­nul superior care a dat dispozitia, sa aiba in competenta aducerea la indeplinire a unei dispozitii a legii.

Incalcarea unei indatoriri de serviciu se poate realiza fie prin neindeplinirea acelei indatoriri, fie prin indeplinirea ei in mod defectuos.

"Neindeplinirea" unei indatoriri de serviciu inseamna omiterea, neefectuarea unui act care trebuia sa fie indeplinit ori ramanerea faptuitorului in stare de pasivi­tate. Neindeplinirea unei indatoriri poate fi totala (faptuitorul nu‑si indeplineste in intregime indatorirea de serviciu) ori partiala (atunci cand aceasta este indeplinita numai in parte), poate viza o singura indatorire de serviciu sau chiar mai multe ase­menea indatoriri.

Referat: Adeverinta de venit Document online: Contract de agentie comerciala

Este vorba asadar despre o singura indatorire, care este indeplinita, dar intr‑o mica proportie, sau despre un complex de indatoriri, intrand toate in competenta functiona­rului public (sau functionarului), dar acesta din culpa omite sa aduca la indeplinire unele din aceste indatoriri.

Indeplinirea defectuoasa a unei indatoriri de serviciu presupune indeplinirea altfel decat se cuvine sa fie efectuata.

b) Cerinte esentiale. Pentru intregirea elementului material al infractiunii de negli­­jenta in serviciu este necesar ca functionarul public (sau functionarul) sa se afle in exercitiul atributiunilor de serviciu.

In practica judiciara s‑a decis ca exista neglijenta in serviciu daca inculpatul ges­tionar nu a tinut cu regularitate evidenta bunurilor din magazine si a receptionat fara formele legale unele materiale, determinand existenta de valori in plus sau minus, chiar daca nu s‑a produs un prejudiciu efectiv, ci numai o tulburare insemnata a bunului mers al unitatii; de asemenea, daca conducatorul auto provoaca avarierea, din culpa, a autoturismului unitatii; tot astfel, daca presedintele comisiei de casare a semnat acte de casare a unor bunuri fara sa le verifice pe teren, creand conditii pentru sustragerea bunurilor; ori daca, prin incheierea unui contract economic cu o unitate, fara a cere sa se prezinte lucrarile prealabile necesare, inculpatul a produs o paguba patrimoniului persoanei juridice in care lucra; tot astfel, daca gestionarul nu a comu­nicat din timp posibilitatea degradarii unor bunuri din gestiune, ca si stocurile greu vandabile, din care cauza unitatea a suferit o paguba[3].

A comis infractiunea de neglijenta in serviciu si, inculpatul, subofiter de politie la Politia orasului Moinesti, avand, intre alte obligatii de serviciu, tinerea evidentei pro­ce­selor‑verbale de contraventie si a contestatiilor, inregistrarea acestora, trimiterea lor la circumscriptiile fiscale si la judecatorie pentru definitivare si incasarea sumelor prin darea in debit. Incepand cu anul 1999, aceste obligatii de serviciu nu au mai fost indeplinite in mod corespunzator de inculpat, iar, ca urmare, sanctiunile contraven­tionale aplicate nu au fost puse in executare si s‑au prescris la trecerea unui an de la data aplicarii sanctiunii, alte contraventii s‑au prescris dupa trecerea unei perioade de o luna de la data intocmirii proceselor‑verbale ori instiintarile de plata ale amenzilor nu au fost comunicate contravenientilor in termenul prevazut de lege, consecinta fiind si in aceste cazuri prescrierea executarii lor. Expertiza efectuata in cauza a stabilit ca valoarea totala a contraventiilor prescrise a fost de 153.895.000 de lei[4].

In practica judiciara[5] s‑a pus problema daca infractiunea de neglijenta in serviciu se poate comite si in sectorul privat. Astfel, prin sentinta penala nr. 1356/2000, Jude­ca­toria Suceava i‑a condamnat pe cei doi inculpati pentru infractiunea de neglijenta in serviciu, prevazuta de art. 249 alin. (1) raportat la art. 258 C.pen. S‑a retinut ca acestia, in calitate de gestionari la o societate comerciala SA, prin indeplinirea defectuoasa a indatoririlor de serviciu, au produs pagube de 60.188.000 si respectiv 18.776.000 de lei.

Tribunalul Suceava, a admis apelurile inculpatilor si a pronuntat achitarea, in temeiul art. 10 lit. d) si 11 pct. 2 lit. a) C.proc.pen., cu motivarea ca acestia nu aveau cali­tatea de functionari publici si nici societatea prejudiciata nu face parte din cate­goria celor prevazute de art. 145 C.pen., nefiind indeplinite astfel conditiile cerute de art. 249 alin. (1) C.pen. O atare solutie nu este corecta.

Dispozitiile art. 249 C.pen. sanctioneaza incalcarea din culpa, de catre un func­tionar public, a unei indatoriri de serviciu, prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa, daca s‑a cauzat o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei unitati din cele la care se refera
art. 145 sau o paguba in patrimoniul acesteia ori o vatamare importanta intereselor legale ale unei persoane.

Prin urmare, infractiunea de neglijenta in serviciu in forma clasica presupune indeplinirea a trei conditii:

- una privind subiectul activ, care trebuie sa aiba calitatea de functionar public;

- doua privind subiectul pasiv, care nu poate fi in afara organelor sau institutiilor statului ori a unitatilor inscrise in art. 145 C.pen. daca este vorba de o paguba oare­care sau de o tulburare insemnata a bunului mers al activitatii, sau poate fi orice alta persoana daca a suferit o vatamare importanta a intereselor legale.

Dar, dispozitiile art. 258 C.pen. fac posibila existenta unei infractiuni atipice de negli­jenta in serviciu, statuand ca dispozitiile art. 249 C.pen. privitoare la functionarii publici se aplica si celorlalti functionari, caz in care maximul pedepsei se reduce cu o treime.

Deci, un functionar care nu se afla in serviciul unei unitati din cele prevazute la art. 145 C.pen., poate savarsi infractiunea de neglijenta in serviciu, cu singura deose­bire ca maximul pedepsei va fi pentru el mai mic cu o treime.

Se pune atunci intrebarea fireasca, daca pentru acest functionar trebuie indepli­nita cea de a doua conditie, referitoare la subiectul pasiv, care, in acceptiunea art. 249 C.pen. trebuie sa fie un organ de stat, o institutie de stat sau o organizatie din cele aratate la art. 145 C.pen.

Raspunsul ar trebui sa fie negativ.

Functionarul public, in acceptiunea art. 147 C.pen., este acela care exercita, permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investit, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati din cele la care se refera
art. 145 C.pen.

Si daca potrivit art. 258 C.pen. fapta de neglijenta in serviciu poate fi savarsita si de ceilalti functionari, trebuie sa acceptam ca textul face trimitere la cei aflati in serviciul altor societati, in afara celor prevazute la art. 145 C.pen., intrucat acestea nu pot avea decat functionari publici.

Chiar necomplet formulat, art. 258 C.pen. sterge diferentele dintre calitatile ce trebuie indeplinite, atat de subiectul activ, cat si de subiectul pasiv al infractiunii pre­va­zute de art. 249 C.pen., singura deosebire fiind pedeapsa prevazuta de lege pentru doua categorii de functionari.

Daca diferentierea tratamentului sanctionator este explicabila (functionarii publici avand un alt statut si un alt salariu trebuie sa suporte si alte consecinte in cazul incalcarii indatoririlor de serviciu), protectia proprietatii trebuie sa fie aceeasi, fie ca este vorba de proprietatea publica sau de cea privata.

De aceea, credem ca gestionarul angajat al unei societati comerciale cu capital privat, daca nu indeplineste o indatorire de serviciu sau o indeplineste defectuos si produce o paguba, o tulburare insemnata bunului mers al activitatii sau o vatamare importanta a intereselor acesteia, savarseste infractiunea de neglijenta in serviciu, prevazuta de art. 249 raportat la art. 258 C.pen.

Intr‑o alta speta, prin sentinta penala nr. 408/2000, Judecatoria Suceava a con­dam­nat‑o pe inculpata la 400.000 de lei amenda pentru infractiunea de neglijenta in serviciu, prevazuta de art. 249 alin. (1) cu aplicarea art. 258 C.pen., retinand ca, in cali­tate de vanzatoare la S.C. "Compress" S.R.L. Suceava (avand ca obiect de acti­vitate difuzarea presei), prin incalcarea din culpa a indatoririlor de serviciu a produs o paguba de 9.000.000 lei vechi. Solutia se justifica, deoarece prejudicierea cu 9.000.000 de lei a patrimoniului unei societati de difuzare a presei, care nu poate avea un profit substantial, constituie o vatamare importanta a intereselor acestei societati, fiind deci intrunite elementele constitutive ale infractiunii de neglijenta in serviciu[6].

c) Urmarea imediata. Urmarea imediata este explicit aratata in norma de incrimi­nare si consta intr‑o tulburare insemnata a bunului mers al unui organ sau institutii de stat ori al unei alte unitati din cele prevazute in art. 145 sau intr‑o paguba adusa patri­moniului acesteia ori intr‑o vatamare importanta a intereselor legale ale unei persoane.

In ceea ce priveste tulburarea insemnata a bunului mers al unei unitati dintre cele prevazute in art. 145 C.pen. sau al unei alte unitati, cat si in ceea ce priveste cauza­rea unei pagube patrimoniului acesteia ori vatamarea intereselor legale ale unei persoane, trimitem la explicatiile date cu prilejul examinarii abuzului in serviciu contra intere­selor publice si, respectiv, a abuzului in serviciu contra intereselor persoanelor.

In ceea ce priveste vatamarea intereselor persoanelor, urmare specifica infrac­tiunii prevazute in art. 246 C.pen., aceasta capata relevanta penala in cazul comiterii acestei infractiuni (art. 249 C.pen.) numai daca este vorba despre o "vatamare impor­tanta". Aceasta urmare are o insemnatate deosebita pentru persoana vatamata, de aceea instanta va trebui sa tina cont de toate imprejurarile si de elementele concrete care dau urmarii un asemenea caracter.

In cazul variantei agravate a infractiunii de neglijenta in serviciu, urmarea ime­diata consta in producerea de consecinte deosebit de grave. Pentru explicatii privi­toare la aceasta urmare, facem trimitere la cele aratate cu prilejul examinarii abuzului in serviciu in forma calificata.

Intrucat in cazul variantei tip, cat si in cazul celei agravate, legiuitorul prevede urmari alternative, ori de cate ori prin aceeasi fapta s‑au produs ambele consecinte, nu vom fi in prezenta unui concurs de infractiuni, ci a unei infractiuni unice cu plura­li­tate de urmari, situatie care va fi avuta in vedere de instanta de judecata la indivi­dua­lizarea pedepsei.

d) Infractiunea de neglijenta in serviciu fiind o infractiune de rezultat apare nece­sa­ra intotdeauna stabilirea legaturii de cauzalitate intre actiunea, inactiunea faptuito­rului si urmarea ceruta de norma de incriminare.

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie este culpa cu cele doua forme ale sale: usurinta si neglijenta. Se va considera ca este realizat elementul subiectiv al neglijen­tei in serviciu in toate cazurile in care faptuitorul a prevazut posibilitatea survenirii urmarilor specifice acestei infractiuni, dar a crezut fara temei ca acestea nu se vor produce ori nu le‑a prevazut, desi trebuia si putea sa le prevada.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Infractiunea de neglijenta in serviciu, fiind savarsita din culpa, nu este suscep­­tibila nici de acte pregatitoare, nici de tentativa, de aceea este incriminata numai in forma consumata. Aceasta infractiune se consuma in momentul cand s‑a executat actiunea incriminata ori in momentul in care a expirat termenul in care actul trebuia sa fie efectuat si s‑a produs vreuna din urmarile imediate cerute de lege.

B. Modalitatile neglijentei. In forma tip a infractiunii sunt prevazute doua moda­litati normative, si anume prima modalitate normativa consta in neindeplinirea de catre un functionar public (sau functionar) a unei indatoriri de serviciu; a doua modalitate nor­ma­tiva consta in indeplinirea defectuoasa de catre un functionar public (sau func­tionar) a unei indatoriri de serviciu. Pe langa aceste modalitati normative, negli­jen­ta in serviciu poate prezenta diferite modalitati faptice, determinate de circumstan­tele concrete in care a fost savarsita fapta.

In cazul variantei agravate a neglijentei in serviciu sunt prevazute, ca elemente circumstantiale, producerea unei pagube materiale mai mari de 200.000 lei sau o per­tur­bare deosebit de grava cauzata uneia dintre unitatile prevazute de art. 145 C.pen. ori altei persoane juridice sau fizice; fiecare dintre aceste elemente circumstantiale constituie pentru savarsirea infractiunii o modalitate normativa.

C. Sanctiuni. Pentru varianta tip, pedeapsa este inchisoarea de la o luna la 2 ani sau amenda, cand fapta este comisa de un functionar public si inchisoarea de la o luna la 1 an si 4 luni sau amenda, cand este savarsita de un functionar.

Potrivit art. 90 alin. (1) C.pen., instanta poate dispune inlocuirea raspunderii pe­na­le cu raspunderea care atrage o sanctiune cu caracter administrativ, in cazul varian­tei tip a infractiunii de neglijenta, daca valoarea pagubei nu depaseste 50 lei.

In varianta agravata, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 10 ani, cand fapta este savarsita de un functionar public si inchisoarea intre 2 si 7 ani si 8 luni, cand este comisa de un functionar.

In art. 19¹ C.pen. se prevede ca persoanele juridice, cu exceptia statului, a autori­tatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, raspund penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice, daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala.

Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit, in orice mod, la savarsirea aceleiasi infractiuni.

Potrivit art. 71¹ alin. (2), cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda, minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 5.000 lei, iar maximul special al amenzii este de 600.000 lei.