Clasificarea formelor raspunderii juridice

Clasificarea formelor raspunderii juridice

Raspunderea juridica are o existenta particulara in cadrul diferitelor ramuri ale sistemului de drept, prezentandu-se sub diverse forme. Cunoasterea acestor forme si stabilirea unor criterii juste pentru delimitarea lor are importanta, atat sub aspect teoretic, cat mai ales practic, pentru corecta definire a naturii juridice care le este proprie.

Corecta rezolvare a situatiilor mai complicate ce se pot ivi in practica depinde deseori de corecta stabilire a naturii diferitelor forme de raspundere juridica. Pozitia adoptata in problema naturii juridice a raspunderii incidente, intr-un caz concret influenteaza hotarator modul de solutionare a cazului respectiv. Astfel, raspunderea administrativa este o forma independenta a raspunderii juridice, ori de cate ori reglementarile legale din domeniul administrativ sunt insuficiente pentru ca, pe baza lor, sa se poata rezolva unele situatii practice mai complicate. Lacunele acestor reglementari vor fi complinite apeland la principiile generale ale raspunderii juridice sau ale dreptului administrativ. Daca, dimpotriva, aceasta forma de raspundere juridica este considerata ca o varietate a raspunderii penale, imperfectiunea normelor de drept administrativ va fi acoperita recurgandu-se la principiile raspunderii penale sau ale dreptului penal.

Natura diferentiata a valorilor sociale ocrotite prin normele juridice ca un caracter diferentiat consecintelor negative produse prin fapte ilicite si imprima totodata acestor fapte caractere juridice specifice. Toate faptele ilicite sunt cauzatoare de prejudicii, caci altfel nu ar avea ratiune interzicerea lor prin lege. Consecintele generate de acestea difera insa in functie de natura specifica a valorii lezate si de particularitatile actiunii ilicite. in functie de natura interesului social lezat, de locul pe care il ocupa in ierarhia valorilor sociale acest interes si de gradul de periculozitate al conduitei ilicite, normele juridice dau o anumita caracterizare diferitelor categorii de fapte ilicite, sanctioneaza intr-un anumit fel savarsirea lor.

In urma celor aratate, se pot stabili urmatoarele doua criterii pentru clasificarea formelor raspunderii juridice, si anume:

natura si importanta sociala a interesului lezat prin fapta ilicita;

particularitatile definitorii ale conduitei ilicite din punctul de vedere al normei juridice incalcate si al interesului social lezat.

1. Criteriul naturii si importantei sociale a interesului lezat prin fapta ilicita

Utilizarea criteriului de clasificare la care ne referim trebuie sa aiba ca punct de plecare ideea ca apararea ordinii publice este un deziderat fundamental al intregii societati, deoarece chiar incalcarea acestor norme juridice care protejeaza interesele personale ale individului reprezinta un prejudiciu adus intregii societati.

Desi intotdeauna cand se incalca ordinea de drept, societatea este interesata in restabilirea integritatii acestei ordini, nu intotdeauna un asemenea interes se dovedeste vital pentru intreaga societate. Uneori el priveste numai buna desfasurare a relatiilor sociale in cadrul colectivitatilor umane mai restranse, iar alteori acest interes consta in salvgardarea drepturilor recunoscute fiecarui individ.

Document online: Contractul de intretinere Eseu: Conventie civila de prestari servicii

Atribuind aceasta semnificatie criteriului pe care il discutam, raspunderea juridica poate primi urmatoarea clasificare:

a) raspunderea ce se realizeaza in interesul intregii societati

Aici se includ: raspunderea penala si raspunderea administrativa. Faptele ilicite numite contraventii erau sanctionate, in trecut, de catre Codul penal, antrenand deci raspunderea penala aidoma faptelor mult mai grave care alcatuiesc domeniul infractional. Scoaterea contraventiilor din Codul penal si trecerea lor sub incidenta normelor de drept administrativ nu a fost determinata de disparitia interesului general al societatii de a reprima faptele contraventionale, ci de gasirea unor procedee noi, mai adecvate, mai eficiente, de aplicare a unui regim juridic de sanctionare a acestora.

Aplicarea sanctiunilor juridice in acest caz are o finalitate represiv-educativa.

Activitatea de stabilire a acestei forme de raspundere si sanctionarea propriu-zisa a faptuitorului se initiaza din oficiu, de catre organele competente, si nu poate inceta inainte de finalizare decat in conditiile prevazute de lege.

b) raspunderea ce se realizeaza in interesul bunei desfasurari a raporturilor sociale specifice activitatii unor grupuri mai restranse de indivizi.

Cea de-a doua forma a raspunderii juridice, potrivit criteriului in discutie, cuprinde raspunderea materiala a angajatilor, raspunderea disciplinara si raspunderea patrimoniala.

Instituirea acestei forme de raspundere urmareste asigurarea desfasurarii normale a activitatii de productie in unitatile de productie.

In cazul raspunderii materiale sau patrimoniale a angajatilor, sanctiunile aplicabile sunt de natura patrimoniala si constau intotdeauna intr-o obligatie de 'a da'.

c) raspunderea ce se realizeaza in interesul salvgardarii drepturilor legitime ale participantilor la raporturile juridice.

In fine, cea de-a treia forma a raspunderii juridice, potrivit criteriului in discutie, este caracteristica dreptului civil si se poate prezenta atat ca raspundere civila delictuala, cat si ca raspundere civila contractuala. Faptele ilicite, in aceste cazuri, prejudiciaza interesele legitime ale unei persoane fizice sau juridice, iar finalitatea principala a raspunderii la care ne referim, data fiind o asemenea particularitate, va fi intotdeauna reparatiunea prejudiciului produs. Constrangerea de stat intervine numai la staruinta celui lezat, iar intinderea ei nu depaseste limitele in care poate fi atins scopul urmarit: reparatiunea prejudiciului cauzat prin fapta ilicita.

Incercand o concluzie asupra clasificarii raspunderii juridice, dupa criteriul analizat, constatam ca acesta ne da un tablou general al formelor de raspundere, tablou ce prezinta doar interes teoretic, nu si unul practic. El ne ajuta insa la stabilirea unor caracteristici comune anumitor forme de raspundere, ca de exemplu: ale raspunderii penale si administrative, ori raspunderii materiale sau patrimoniale ale angajatilor. Un asemenea obiectiv se poate realiza utilizand cel de-al doilea criteriu de distinctie a formelor de raspundere juridica: criteriul care are in vedere natura si particularitatile faptei ilicite, asa cum rezulta din norma juridica incalcata.

2. Criteriul particularitatilor definitorii ale conduitei ilicite din punctul de vedere al normei juridice incalcate

Acest criteriu ne da posibilitatea sa distingem formele concrete ale raspunderii juridice, care sunt urmatoarele:

- raspunderea penala,

- raspunderea administrativa,

- raspunderea disciplinara,

- raspunderea civila,

- raspunderea materiala,

- raspunderea patrimoniala.

Fiecare dintre aceste forme concrete ale raspunderii constituie o institutie

juridica distincta a unei ramuri de drept. Cu alte cuvinte, raspunderea penala este institutie a dreptului penal, raspunderea administrativa este institutie a dreptului administrativ, etc.

Normele juridice care guverneaza formele raspunderii stabilesc si determina caracterele particulare ale acestora, prin intermediul carora fiecare dintre ele este in masura sa asigure interventia constrangerii de stat fata de acele persoane care prin conduita lor ilicita incalca ordinea de drept. Subliniem ca prin utilizarea acestui criteriu se poate stabili natura juridica a formei de raspundere ce opereaza ori de cate ori se produce o incalcare a ordinii de drept.