Modurile generale de dobandire a dreptului de proprietate

1. Notiune

Prin moduri de dobandire a dreptului de proprietate inteleoem total'itaiea mijloacelor jiiridice reglementate de lege prin care se poate dobandi proprietatea, indiferent de forma sub care se prezinla.

Accste moduri pot servi si la dobandirea altor drepturi reale derivate din dreptul de proprietate si au ca domeniu de aplicatie bunurile atlate Tn circuitul civil.

Codul civil enumera in art. 664-665 urmatoarele moduri dc dobandire a proprictatii: succcsiunea, legatul, conventia, traditiunea. acccsiunea, prescriptia, legea si ocupatiunea. Doctrina juridica a critical aceasta enumerare si considera a fi moduri de dobandire a proprietatii: legea, hotararea judecatoreasca, traditiunea, ocupatiunea, accesiunea, uzucapiunea ^i contractul.

Clasificarea modurilor de dobandire

Clasificarca modurilor de dobandire se poate face dupa criterii precum:

2.1. Dupa Tntinderea dobandirii, distingem Tntre:

- moduri de dobandire universala sau cu titlu universal, care au ca obiect transmisiunea unei universalitati (un patrimoniu) sau a unei fractiuni de universalitate. Sunt astfel de moduri: succesiunea si legatele universale si cu titlu universal;

- moduri de dobandire cu titlu particular, care au ca obiect transmisiunea unuia sau a mai multor bunuri individual determinate. Cu exceptia succesiunilor si Iegatelor universale ori cu titlu universal, toate celelalte moduri de dobandire, inclusiv legatul cu titlu particular, sunt cu titlu particular.

Interesul acestei clasificari consta in aceea ca In cazul transmisiunilor univereale sau cu titlu universal, succesorul, dobandind atat activul, cat si pasivul patrimoniului defunctului, raspundc de lata datoriilor autonilui sau. dupa caz. in totalitate sau partial.

Dupa momcntul cand opereaza transmisiunca,

dislingem intre:

- moduri de dobandire inlre vii (inter vivo.s), care produce Iransfcrul drcptului in timpul vietii transmitatorului, adica in momentul incheierii actului juridic sau al intrarii in stapanire a lucrului ori in momcntul convenit de parti. Sunt asemcnea moduri: conventia, traditiunea, accesiunea, prescriptia, legea si ocuptiunea;

- moduri de dobandire pentru cauza de moarte {mortis causa). care produc efecte (transferal drcptului) din momcntul mortii autonilui, precum succesiunea si legatul. Aceasta clasificare prczinta inleres pentru dobanditor, sub aspcctul cunoasterii momentului dobandirii.

2.3. Dupa situatia juridica a bunuilui in momentul dobindirii, dislingem intre:

- moduri de dobandire originare, care nu presupun o transmisiune a dreptului de proprielate de la o persoana la alta, deoarece bunul nu apartinc nimanui din momcntul dobandirii, precum in cazul ocupaliunii, uzucapiunii, acccsiunii naturale etc.;

- moduri de dobandire derivate, care presupun un transfer al dreptului dc proprictale dc la o persoana la alta. Sunt astfel dc nioduri: succesiunea, legatul, conventia, traditiunea, accesiunea artificiala, prescriptia, legea. Aceasta clasificare prezinta interes in mateiia probatiunii dreptului in cadrul actiunii in revendicarc imobiliara, modurile de dobandire originare facand proba dcplina si inaiacabila a exislentei dreptului de proprietate.

2.4. Dupa earactorul transniisiiiiiii, distingem inire:

- moduli de dobandire at titlul oneros, care presupun obligatia dobanditorului de 'a da' un lucru ori 'a face' o prestatie in schimbul dobandirii, precum in cazul: convenliei. traditiunii etc.;

moduli tie dobundire fit titlul gratuit, in cazul carora dobanditorul mi este tinut la o prestajie in schimhul dobandirii iiinului (legatul, donajia, succesiunea).

Interesul acestei clasilicari priveste condi|iile spccillcc de forma si capacitate ccrute actclor cu titlu gratuit, in timp ce aclele n titlu oneros sunt supuse pnncipiului consensualismului.

In cole ce urmeaza ne voin ocupa numai de acccsiune m dc u/iicapiune.

3. Acccsiunea

3.1. Notiunea acccsiunii

Accesiunea este acel mod de dobdndiie in temciul caruia proprietarul isi aproprie tot ce se     uneste si se incorporeaza in lucrul sau.

Daca cele doua lucruri apartin unor proprictari diferifi, titularul dreptului asupra lucrului mai important devine $i titularul dreptului asupra lucrului mai putin important.

Accesiunea estc reglcmcntata in art. 483-516 Cod civil. Art. 488 prccizcaza ca: 'tot ce se uneste sau se incorporeaza cu lucrul se cuvine proprielarului lucrului'

Incorporarea presupune, in principal, unirea lucrurilor a doi proprictari diferiti astfel incat despartirea lor sa nu mai fie posibila decat cu deteriorarea ambelor bunuri, ori cu distrugerea partiala sau totala a unuia dintre ele.

Accesiunea poate fi, dupa obiectul principal, iniobiliara sau mobiliara.

La randul sau, accesiunea imobiliara poate fi naturalu sau itriifk'iald.

3.2. Accesiunea imobiliara naturala .

1.2.1. Notiune

Accesiunea imobiliara naturala este acel mod de dobandire in tcmeiul caruia proprietarul unui imobil (teren) dobandieste proprietatea lucrurilor incorporate la acesta jdrd interventiu omului.

Cod civil reglementcaza urmatoarcle cazuri de accesiune imobiliara naturaia: aluviunea, avulsiunea, insulele si prundisurilc. accesiunea animalclor si accesiunea albiei parasite.

3.2.2. Aluviunea

Potrivit art. 495 si 496 Cod civil, cresterile de pdmunt care se fac succesiv si pe nesimtite pe malurile apelor curgdtoare, precum si pdmdnturile ramase dupd retragerea apelor curgdtoare de la un mal cdtre celdlalt se numesc aluviuni si se cuvin proprietanilui fondului riveran.'^K

Dispozitiile aratate nu sc aplica:

- pamanturilor ramase dupa retragerea apelor (lacurilor, iazurilor, helcsteelor) care raman in proprietatea accluia caruia ele au apartinut;

- albiei apei curgatoare care si-a shimbat cursul. Acesta ramane proprietatea proprietarilor marginasi, care in termen de 1 an pot aduce apa Tn vechea albie (art. 78 din Legea nr. 18/1991);

- pamanturilor ramase in urma retragerii apei marii, care apartin domcniului public.

3.2.3. Avulsiunea

in intclesul art. 498 Cod civil, avulsiunea este o varietate de accesiune imobiliara naturaia prin care se dobdndeste proprietatea asupra unei bueati de pamant smulsa prin actiunea apelor curgatoare de la fondul ei natural si alipita la un teren riveran, proprietaiea dobanditorului, daca nu este rcvendicata in termen de 1 an de vechiul proprietar.

Penlru proba dreptului in cazul exercitarii actiunii In revendicarc, vechiul proprietar trcbuie sa probeze ca bucata de teren alipilti prezinta semne de recunoastere specificc terenului ce i-a apartinut, fie chiar .si linia dc rupere.

Daca aceasta bucata de teren incorporate provine din domcniul public, revcndicarea este imprescriptibila (art. 1844 Cod civil, art. 5 alin. ultim din Legea nr. 18/1991 si art. 135 pet. 5 din Constitute).

3.2.4. Insulele si prundisurile

Art. 500 Cod civil dispune ca insulele si prundisurile ce se formeaza in raurile neplutitoare si nenavigabile sunt ale proprietarului fondului pe care s-au format. Fiecare proprietor riveran are dreptul de proprietate asupra pcirtii de insula care se intinde spre el, pornind de la jumatatea raului.

Daca insula s-a formal numai de o parte a liniei mediane a raului, ea va reveni in totalitate proprietarului fondului riveran din acea parte.

Insulele si prundisurile care se formeaza in albia fluviilor si raurilor navigabile si plutitoarc sunt proprictatea statului (art. 499 Cod civil).

3.2.5. Accesiunea albiei parasite

Aceasta dispozitie nu se aplica animalelor domestice si nici color salbatice care fac parte din fondul cinegetic. Acestora din urma li se aplica reglementarile Legii nr. 103/1996 privind vanatul si economia vanatului.

Se considera ca dispozitiile art. 503 Cod civil si-ar putca crgsi aplicare in privinta unor animale semisalbatice, cum ar fi porumbeii si albinele, cu conditia ca acestea sa nu faca parte din domcniul public. In doctrina s-a propus ca, Tntr-o viitoare reglemcntare, formularea 'orice animale salbatice' sa fie inlocuita cu expresia 'orice animale fara stapan', categorie careia i se aplica acest mod de dobandire.'¹⁷

3.3. Accesiunea imobiliara artificiala

3.3.1. Notiune

Accesiunea imobiliara artificiala este modul de dobandire in temeiul caruia proprietarul unui teren dobandeste imobilele incorporate terenului sau, prin actiunea omului, cu obligatia de a plati valoarea materialelor $/ a muncii depuse.

Potrivit art. 492 Cod civil, 'orice constructie, plantatie sau lucru facut in pamant sau asupra pamantului sunt prezumate a fi lacute de catre proprietarul acelui pamant cu cheltuiala sa si ca sunt ale lui, pana ce sc dovedeste din contra'.

Accesiunea imobiliara artificiala presupune, deci, interventia omului. Dc asemenea, ea implica obligatia proprietarului ce beneficiaza de acest mod de dobandire de a despagubi pe eel impotriva caruia accesiunea opereaza. In sfarsit, legea noastra considera ca lucrul principal este terenul si ca proprietarul terenului devine si proprietarul constaictiei sau plantatiei, potrivit adagiului superficies solo cedit ^iS

Art. 493-494 Cod civil reglementeaza urmatoarcle cazuri de accesiunea imobiliara artificiala:

Potrivit art. 502 Cod civil, daca unfluviu sail rau isiface un nou curs parasind vechea albie, aceasta se imparte intre proprietarii marginasi far a vreo obligatie de despagubire fata de proprietarul pe terenul caruia rein I si-a facut in mod natural albie noua.^lM'

Potrivit art. 78 din Legea nr. 18/1991, terenurile rezultate in urma secarii albiilor parasite de apa se amenajeaza de titularii aeestora.

Referat: Contract de leasing financiar Lucrare: Contract de inchiriere - model

3.2.6. Accesiunea animalelor salbatice

Potrivit art. 503 Cod civil, orice animate sau zburatoare salbatice tree in cuprinsul nostril, sefac ale noastre, pe cat timp rciman la noi, afara numai daca asemenea trecere s-a ocazionat prin frauda sau artificii.

- constructia, lucrarile sau plantatia facuta dc proprietar pe terenul sau, dar cu materialele altuia;

- constructia, lucrarile sau plantatia facuta dc o persoana, cu materialele sale, insa pe terenul altuia.

3.3.2. Accesiunea constructiilor, plantatiilor sau lucrarilor facute de proprietar pe terenul sau, dar cu materialele altuia

Potrivit art. 493 Cod civil, constructiile, plantatiile sau lucrarile facute cu materialele altuia devin proprietatea celui care este proprietarul terenului, in temeiul accesiunii.

Proprietaml terenului este insa obligat sa plateasca valoarea materialelor de la data efectuarii constructiilor, precum si daune-intcrese, daca sunt intrunite conditiile raspunderii civile dclictuale. Proprietarul materialelor nu are dreptul sa le ridice.

Dobandirea proprietajii constructiilor, plantatiilor sau lucrarilor de produce indiferent daca proprietaml terenului este de buna-credinta sau de rea-credinta

3.3.3. Accesiunea constructiilor, plantatiilor sau lucrarilor facute de o persoana cu materiale proprii pe terenul aflat in proprietatea altuia

Potrivil art. 494 Cod civil, proprietarul terenului devine prin accesiune si proprietar al constructiilor, plantatiilor sau lucrarilor realizate pe terenul sau, cu obligatia de a-l despagubi pe constructor.

Obiectul accesiunii ll constituie constructiile, plantatiile sau alte lucrari facute pe terenul altcuiva.

Proprietarul terenului pe care s-au facut lucrarile devine proprietarul lor, prin accesiune, cu obligatia de a-l despagubi pe constructor. Despagubirea nu este necesara cand constructorul este lasat sa foloseasca nestingherit constructia.'³⁹

Tratamentul juridic al constructorului este dilerit. dun;i cum este de buna-crcdinta sau de rea-credinta.

A. Situatia constructorlui dc rea-credinta Constmctorul este de rea-credinta cdnd cunoa$te ca terenul apartine altitia si totusi face constructia, plantafia, lucrarea. In

accst caz. proprictarul terenului are la indemana doua posibilitati:

- sa pastrezc constructia, plantatia, lucrarea, cu obligatia de a plati constructoiiilui valoarea materialclor si pretul muncii, fara a sc lua In considerare sporirea valorii fondului ocazionata de lucrarile efectuatc;

- sa-I oblige pe constaictor sa-si ridicc constructiile, pe cheltuiala sa, eventual cu obligatia de a plati daune-interese pentru prejudiciile suferite de proprietarul terenului.

In aceasta ultima ipoteza, este necesara obtinerea pealabila a autorizatici de desfiintare a constructiei, eliberata, dupa caz, de prcfcctura sau primarii. Daca organele abilitate refliza eliberarea acestei autorizatii, instantele judecatore§ti vor solutiona litigiul in spiritiil primei solutii aratate.

Practica judecatoreasca aplica nuantat solutiile de principiu aratate. Astfel, sc tinde a inlocui solutia neeconomica a demolarii constractiei cu aceca a acordarii unei despagubiri constructorului. Totodata, practica judecatoreasca considera ca reaua-credinta nu se deduce numai din absenta titlului asupra terenului, ci se cerceteaza daca proprietarul terenului nu se face vinovat de abuz de drept prin pasivitate, acceptand sau Tncurajand efectuarea lucrarilor, introducand actiunea in partea finala sau la Tncheierea lucrarilor, cu scop sicanator ori spre a obtinc foloase necuvenite.¹⁴⁰

B. Situatia constructorului de buna-credinta Constructorul este considered de buna-credinta aiunci cdnd a executat constructia, plantatia sau lucrarea cu ferma dar eronata convingere ca este proprietarul terenului.

De regula, buna-credinta a constructorului este intemeiata pe cxistenta unui titlu, ale carui vicii nu-i sunt cunoscute. Practica adinite ca buna-credinta poate fi fondata si pe alte fmpicjurari, cum ar fi: existenfa unui antecontract de vanzare a terenului, promisiunea de donatie a terenului Scuta de proprietarul acestuia, toleranta sau pasivitatca abuziva a proprietarului etc. Buna-credinta a conslmctorului trebuie sa existe in momentul efectuarii lucrarilor.

Proprietarul terenului devine prin accesiune si proprietar al lucrarilor cfectuatc de constructorul de buna-credinfa, fara a putea cere ridicarea acestora (art. 494 alin. 3 Cod civil). Totodata, proprietarul este tinut sa-1 despagubeasca pe constructor, avand dreptul sa opteze pentru una din urmatoarele solutii:

- sa plateasca constructorul ui o suma de bani egala cu valoarea niaterialelor §i pretul muncii;

- sa plateasca constructorului o suma de bani reprezentand sporul de valoare al fondului ca urmarc a executarii constmctiei, plantafiei sau lucrarilor.

Aceste solutii au fost criticate pentm motivul ca situatia constructorului de buna-credinta ar fi inferioara celei a constructorului dc rea-credinta, Tntrucat acesta poate primi echivalentul cheltuielilor ficute §i nu doar spoml de valoare. Nu trebuie omis insa faptul ca constaictoail de rea-credinta poate fi constrans sa primeasca mai putin, in caz contrar trebuind sa darame on sa ridice constructia, plantatia, lucrarea.¹⁴¹

Accesiunea constmctiilor, plantatiilor, lucrarilor, produce efecte prevazute de lege numai daca este invocata de proprietaiul terenului. Dobandirea proprietatii asupra constmctiei, plantatiei, lucrarii are loc cu efect retroactiv, de la data incorporarii materialelor in sol ''.accst moment, in virtutea legii. proprietarul terenului dobandestc un drept de proprietate asupra materialelor incorporate, in concurs cu dreptul de creanta al constructorului, rccunosciit si fondat pe principiul imbogatirii fara justa cauza.

In cadml raporturilor juridice ocazionate de accesiunea imobiliara artificials, constructorul are pozitia posesorului de buna sau de rea-credinta ori chiar a dctcntorului precar, iar cheltuiclile facutc de el au natiira cheltuielilor utilc. El poate prctinde restituirea cheltuielilor ocazionate de realizarea eonstriictiei si de la dobanditorii ultcriori ai accsteia.

Dreptul la creanta al constructorului privind restituirea cheltuielilor lacute se prescrie in termenul general de prescriptie de trei ani. Tennenul incepe sa curga din momentul in care proprietarul terenului invoca accesiunea constructici, lucrarii sau plantatiei.

Pana la achitarea despagubirii, constructorul are un drept de identic asupra eonstriictiei efectuate pe terenul altuia.

Dispozitiile art. 494 se aplica la constructs, plantatii si lucrari noi, alaturate celor existente ori supraetajate, nu si in cazul reparatiilor ori imbunatatirilor, care se solutioneaza dupa regulile dc la cheltuiclile necesare, utile si voluptorii.

Daca pretul lucrari lor este mare si proprietarul terenului nu poate plati, solutia ar fi vinderea constructiei si a terenului, despagubirea urmand a se face din pretul obtinut (fara a cere demolarea si ridicarea constructiei).¹⁴⁴

3.4. Accesiunea mobiliara

3.4.1. Notiune

Accesiunea mobiliara consta in dobandirea dreptului de proprietate asupra bunului mobil rezultat prin uttirea a doua bun mi care apartin unor proprietari diferiti ori prin confectionarea sau obtjnerea iinui bun cu materialele apartind alteipersoane. Cod civil reglementcaza in art. 504-516 Cod civil trei cazuri de icccsiune mobiliara: adjonctiunea, specificatiunea, confuziunea. In toatc aceste cazuri, proprietaml lucrului principal devine, in lemeiul icccsiunii, §i proprictar al bunului mai put in important unit cu iirimul, avand obligatia dc a plati dcspagubiri corcspunzatoare proprietarului acestuia.

Acccsiunea mobiliara prcsupunc ca mire proprictarii lucrurilor care sc uncsc nu s-a incheiat o conveiilic care sa reglcmcnteze raporturile intre ei.

3.4.2. Adjonctiunea

Potrivit art. 504 Cod civil, adjonctiunea este inodul de dobdndire prin accesiunea care consta in unirea a doua lucruri mobile, apartindd unor proprietor! diferiti, hi asa fel meat, desi formeazci un singur tot, celc doua lucruri raman diastincte si se pot cliiar desparti until de altul si pastra, fiecare in parte, dupa despartire.

Astlel, este cazul pietrei prctioasc fixate intr-un incl, eel al tabloului fixat intr-o rama etc. Bunul rezultat prin unirea celor doua lucruri este dobandit de proprietarul bunului considerat principal.

Lucral principal este acela pentiu uzul, ornamentul sau completarea caruia a sei-vit celalalt lucni. Daca acest criteriu de accesorietate nu se poate aplica, se utilizeaza criteriul valorii, principal fiind bunul cu valoare mai mare. Daca lucmrile au valori ascmanatoare, lucrul principal este eel care are volumul mai mare.

Proprietarul In folosul caruia opereaza adjonctiunea este tinut a plati celuilalt proprictar prctul bunului incorporat.

3.4.3. Specificatiunea

Potrivit art. 508-510 Cod civil, specificatiunea consta in dobandirea proprietatii asupra iinui bun noil, de catre eel care il confectioneaza sau realizeaza prin iniinca sa, prelucrand, transfornidnd sau folosind un material sau un lucrul apartindnd altiiia.

Asa, spre exemplu, dintr-o bucata de stofa, croitorul confectioneaza un costum, dintr-un bloc de marmura se executa .o statuie etc. Materia este considerate lucrul principal, astfel ca proprietarul acesteia devine proprietarul lucrului nou. Daca valoarea manoperei intrece valoarea materiei fntrebuintate, eel ce a confcctionat lucrul nou, specificatorul, devine proprietanjl acestuia.

Art. 514 Cod civil dispune ca in toate cazurile in care s-a format un obiect nou cu materia altuia, fara stirea proprietarului materiei, in loc de a cere lucrul, acesta poate sa ceara o materie dc aceeasi cantitate, greutate marime si calitate, ca materia intrcbuintata, iar, daca este cazul, si daune-interese

3.4.4. Confuziunea sau amestecul

Confuziunea este modal de dobandire piin accesiune a lucrului mobil rczultat din unirea a doua liicruri apartinand unor proprietari diferiti, astfel incat ele isi pierd individualitatea si nu se mai pot recunoaste si deosebi iinul de altui.

Este, spre exemplu, cazul topirii a doua metale, amestecul a doua lichide etc.

In cazul confuziunii, se considera a fi lucru principial acela care depaseste pe celalalt, fie prin valoare, fie prin cantitate, iar daca nici unul din aceste criterii nu se poate aplica, lucrul rezultat devine proprietate comuna ori se vinde la licitatie iar pretul se imparte.

4. Uzucapiunea (prescriptia achizitiva)

4.1.Notiune

Uzucapiunea sau prescriptia achizitiva ete acel mod originar de dobandire a proprietatU sau a altui drept real asupra mini bun intobil prin posedarea neintrerupta a lucrului, in conditiile si termenulprevazut de lege.

Uzucapiunea este unul din cele mai important efecte ale posesiei si totodata unul din modurile originare de dobandire a proprietatii, ceea ce ii confera o tarie probatorie deplina.

Institutia uzucapiunii se justifica prin urmatoarele considerente¹⁴⁵:

- Inlatura dificultatea si inconvenientcle probei dreptului de proprietate;

- transforms o stare aparenta tndelungata intr-un raporl juridic de proprietate cert si indiscutabil;

- constituie o sanctiune indirectS indreptata impotriva fostului proprietar, care, prin pasivitate, a dat posibilitate altei persoane sa se comporte public ca titular al unni drept real asupra lucrului sau.

4.2. Reglementare si dobanditorul de aplicatie

Uzucapiimca este reglementata in Cartea a Ill-a, titlul XX al Codului civil, ale cami dispozitii sunt completate cu prevederile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, ale Decrctului nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la caitile funciare si ale Legii cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996.

Potrivit acestora, uzucapiunea se circumscrie numai categoriei bunurilor imobile aflate in circuitul civil si care fac obiech.il proprietatii private. Nu pot fi dobandite prin acest mod bunurile imobile ce fac obiectiil proprietatii publice, declarate imprescriptibile de art. 5 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 si art. 74 alin. 1 din Legea nr. In acelasi sens dispun si art. 1844 Cod civil (Nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care, prin natura lor proprie sau prin declaratia legii, nu pot fi obiecte de proprietate privata, ci sunt scoase afara din comert), si art. 135 pet. 5 din Constitutie. Terenurile atribuite in cadrul constituirii dreptului de proprietate privata sunt inalienabile o anumita perioada de timp (art. 31 din Legea nr. 18/1991).

Strainii nu pot dobandi terenuri (art. 41 (2) din Constitutie) si prin urmare nici nu le pot uzucapa.

Posesia utila, conditie esentiala a uzucapiunii

Uzucapiunea se intemciaza pe existenta unei posesii. Aceasta trebuie sa fie o posesie reala si utila. Poseda reala presupune existenta ambelor elemente structurale ale posesiei (corpus si animus) m persoana posesorului. Atat doctrina, cat si jurisprudent considers ca detentia precara, oricad de indelungata ar fi, nu se bucura de etectul dobandirii dreptului de proprietate asupra bunului detinut.

Posesia utila presupune intrunirea calitatilor cerute de art. 1847 Cod civil, deci, sa fie: continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar. Posesia mceteaza a fi utila posesorului. prin efectele ei, atunci cand este afectata temporal' sau perpetuu de vicii.

Posesorul care invoca, pe cale directa sau de exceptic, uzucapiunea trebuie sS faca dovada ca a exercitat o posesie reala si utila in termenul si in conditiile cerute de lege.

4.4. Felurile uzucapiunii

4.4.1. Enumerare

In sistemul Codului civil, in raport de durata termenului de prescriptie achizitiva si de conditiile cerute de lege, uzucapiunea poate fi de doua feluri:

- uzucapiunea de 30 de ani (uzucapiunea de lunga durata);

- uzucapiunea de 10 ani paiui la 20 de ani (uzucapiunea de scurta durata).

4.4.2. Uzucapiunea de 30 de ani

Posibilitatea invocarii uzucapiunii de lunga durata este reglemcntata de art. 1890 Cod civil, potrivit caruia 'toatc acfiunile reale se vor prescrie prin 30 de ani, far a ca eel ce invoca aceasta prescriptie sa fie obligat a produce vreun titlu, si farci sa i se poata opune reaua-credinta'.

Asadar, pentru a se invoca uzucapiunea de lunga durata se ccr intnmite urmatoarele conditii:

sa exista o posesie de 30 de ani;

- posesia sa fie utila, adica neviciata.

Posesorul poate fi de buna-credinta ori dc rea-credinta, astfel ca nu se cere ca posesia sa se fondeze pe un titlu. El poate folosi posesia sa si a autorilor sai (jonctiunea posesiilor).

Uzucapiunea intervine dupa implinirea termenului de 30 de ani. Termcnul se calculeaza pe zile intregi. Ziua se socotesste de 24 de ore, incepe la ora zero si se sfarseste la miezul noptii urmatoarele (art. 1888 Cod civil). Ziua in care incepe posesia nu intra in calcul. Uzucapiunea se considera implinita dupa trecerea cclci din urma zi a termenului (art. 1889 Cod civil).

Uzucapiunea trebuie invocata si dovedita de posesor, fie pe calca unei actiuni principale, fie pe calc de exceptie.

4.4.3. Uzucapiunea de 10 anipana la 20 de ani

Uzucapiunea de scurta durata este reglementata dc art. 1890 Cod civil care dispune: 'Cel ce castiga cu buna-credinta si printr-o justa cauza un nemiscator determinat va prescrie proprietatea aceluia prin zece ani, daca adevaratul proprietar locuieste in raza teritoriala a tribunalului judetean unde se afla nemiscatorul, si prin douazeci de ani, daca locuieste afara din acea raza teritoriala'.

B. Domeniul de aplicare

Uzucapiunea de la 10 la 20 de ani se aplica numai bunurilor imobile individual determinate.

Ea nu poalc fi invocata pentru dobandirea universalitatilor de bunuri precum patrimoniul succesoral. Posesia de buna-credinta, bazata pe just titlu, a unui bun mobil, cade sub incidenta art. 1909 alin. 1 Cod civil.

Uzucapiunea de scurta durata poate servi nu numai la dobandirea dreptului de proprietate, ci si la dobandirea uzufructulLii. Ea poate 11 opusa actiunii In revendicare exercitata de propnetarul lui, Tnsa nu si actiunii Tn petitiune de ercditate exercitata de adevaratul mostenitor.

C. Conditii

Pentru a putea fi invocata uzucapiunea de scurta durata, se cer intrunitc cumulativ unnatoarele conditii:

- sa exista o posesie utila asupra lucrului;

- posesia utila sa se intemeicze pe just titlu;

- posesia sa dureze de la 10 la 20 de ani;

- posesia sa fie de buna-credinta.

D. Justul titlu

Justul titlu este o conditie specifica a uzucapiunii de scurta durata. Des,i art. 1897 alin. 1 Cod civil precizeaza ca 'justa cauzd este orice titlu translativ de proprietate', doctrina §i jurispmdcnta considera ca in materia uzucapiunii de scurta durata titlul trebuie sa provina de la un neproprietar, intriicat daca acesta ar proveni de la proprietaml lucrului, dobandirea proprietatii s-ar face prin efectul conventiei, fund inutila invocarea uzucapiunii.

Asadar, justul titlu este orice act translativ de proprietate care, provenind de la un neproprietar, este lovit de militate relativa. Daca titlul ar fi lovit de o cauza de militate absoluta, el nu ar putea constitui un element al uzucapiunii de scurta durata.

Desi legiuitorul a evocat in art. 1897 alin. 1 Cod civil ca just titlu numai contractul de vanzare-cumparare si contractul de schimb, doctrina §i practica juridica considera ca au acest caracter: contractul de donatie, tranzactia, hotararea judecatoreasca de adjudccare a unui bun, hotararea judecatoreasca ce constata o conventie translativa de proprietate intre partile unui proces, hotararea judecatoreasca data in temeiul art. 12 din Decretul nr. 144/1958, hotarare care suplineste consimtamantul debitorului vanzator la cfectuarea vanzarii¹⁴⁶, precum §i titlul pro he rede, Tnlrucat art. 1858 pet. 4 Cod civil admite ca transmisiunea universala catre un succesor de buna-credinta interverteste precaritatea in posesie utila. Acest titlu nu va putea fi insa invocat, in cazul transmisiunii cu titlu universal, impotriva celorlatyi como§tenitori, fund comun acestora pana la partaj.

Nu intrunesc condi{iile justului titlu: contractul de locatiune, contractul de depozit, contractul de comodat, contractul de partaj, hotararile judecatoresti declarative de drepturi si nici certificatul de mostenitor (intrucat acesta confirma numai calitatea de mostenitor si intinderea drepturilor succesorale¹⁴⁷).

Proba justului titlu revine celui ce invoea uzucapiunea spre deosebire de preseriptia bunurilor mobile, unde justul titlul este inclus in buna-credinta care se prezuma. In materia uzucapiunii de scurta durata, justul titlu este un element separat de buna-credinta, care trebuie probat. Acest lucru rezulta expres din dispozijiile art. 1899 alin. 1 Cod civil: 'justa cauza trebuie sa fie lntotdeauna probata de eel ce invoea preseriptia de la 10 pana la 20 de ani'.

Este necesar ca titlul sa existe in realitate §i nu doar in mintea posesonilui sj sa aiba o data certa. In caz eontrar, el nu poate fi opus celui ce sc considera proprietar, acesta fund tert fata de actul traslativ de proprietate. Nu se cere indeplinirea formalitatilor de publicitate. Proba justului titlu se face dupa regulile dreptului comun.

E. Buna-credinta

Buna-credinta este o conditie esentiala a uzucapiunii de scurta durata. Potrivit art. 1898 alin. 1 Cod civil, buna-credinta consld in convingerea sincerd a posesonilui cd a dobandit burnt! de la proprietarul acestuia.

Buna-credinta trebuie sa exista in momentul intrarii in posesie, fiind fara relevanta daca ulterior posesorul a aflat ca a dobandit de la un neproprietar {mala fides supervenient mm imped.it uzucapionen).

in ce priveste dovada bunei-credinte, Codul civil instituie in favoarea poscsorului o prezumtie relativa de buna-credinta, precizand ca 'sarcina prohei cade asupra acelui ce alegd reaua-credintd'.

F. Termenul uzucapiunii de scurta durata

Tcrmenul prevazut dc lege pentru invocarea uzucapiunii de scurta durata este de 10 ani, daca adevaratul proprietar locuieste Tn raza tcritoriala a aceluiasi tribunal judetean unde se afla bunul, si de 20 de ani, daca proprietarul locuieste in raza de competenta a altui tribunal.

Daca adevaratul proprietar a locuit un limp in raza teritoriala a aceluiasi tribunal judctean unde se afla situat imobilul si un limp in raza teritoriala a altui tribunal judetean, termenul se calculeaza potrivit art. 1896 Cod civil care dispune ca: 'prescriplia se va completa adaugindu-se, la anil de prezenta, un numar de ani de absenta, indoit decdt eel ce lipseqte la anil prezenti pentru a se face zece'.

Altfel spus, la numarul anilor cat proprietarul a locuit in raza aceluiasi tribunal judetean unde se afla situat imobilul se adauga un numar dublu de ani din ceea ce ramasese pana la zece anui de prezenta, cat el locuieste in raza de competenta a altui tribunal judefean. A§a, spre exemplu, daca proprietarul a locuit 6 ani in raza de competenta a tribunalului locului situarii bunului,

posesorul va putea invoca uzucapiunea de scurta durata dupa 14

ani 6 ani +2x4 ani = 14 ani).

Pentru motivele aratate, uzucapiunea sc numeste de la 10 la20 de ani.

Aceasta dispozitie specials privind calculul duratei de timp

necesara pentru a uzucapa se completeaza cu dispozitiile de drept

comun in materia prescriptiei aratate la punctul privind prescriptia de 30 de ani.

4.5. Intreruperea §i suspendarea prescriptiei achizitive

4.5.1. Precizari

Prescriptia achizitiva trebuie sa fie, potrivit art. 1847 Cod civil, neintrerupta, ceea ce inseamna ca termcnul prevazut de lege trebuie sa curga fara incidente in persoana aceluiasi posesor. Totusi, curgcrea normala a termenului poate fi perturbata dc diferite imprejurari care determina incetarea ori suspendarea cursului prescriptiei achizitive.

4.5.2. Intreruperea cursului prescriptiei achizitive

Prin intreruperea cursului prescriptiei achizitive intelegem acea modificare a cursului ei constand in inlatiirarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii achizitive.' ⁸

lnterventia unei cauze de mtrerupere are ca efect inlaturarea prescriptiei scurse pana la aparitia acelei cauze, astfel ca, pentru a uzucapa, este necesar sa se inceapa o noua prescriptie integrala.

intreruperea prescriptiei achizitive poate fi determinata de cauze naturale ori de cauze civile.

intreruperea naturala intervine In urmatoarele cazuri:'

- pose-sorul este si ramane lipsit, mai mult de un an, de folosinta lucrului, fie de catre adevaratul proprietar, fie de catre o alta persoana;

- lucrul este declarat imprescriptibil in urma transformarii legale a naturii sau destinatiei sale, spre exemplu, introducerea unui imobil in domeniul public.

intreruperea civila a prescriptiei achizitive este determinata de urmatoarele cazuri:

- prin recunoasterea dreptului adevaratului proprietar, facuta de posesorul in folosul caniia curge prescriptia;

- prin cererea de chemare in judecata, facuta de adevaratul proprietar impotriva posesorului, daca aceasta a fost admisa.

Intreruperea nu se produce daca s-a pronuntat Tncetarca procesului, rcspingerea cererii de judecata sau de executare, daca cererea s-a perimat ori daca ccl ce a facut-o a renuntat la ea.

4.5.3. Suspendarea prescriptiei achizitive

Prin suspendarea cursului prescriptiei achizitive intelegem acea inodificare a cursului ei constand in oprirea de drept a curgerii tennenului de prescriptie, pe timpul cat dureaza situatiile, limitativ prevazute de lege, care il pun pe titularul tlreplului material la actiune in imposibilitatea de a actiona.¹⁵⁰

Suspendarea nu inlatura timpul scurs anterior cauzei de suspendare. Dupa incetarea suspendarii, prescriptia isi reia cursul, socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare.

Suspendarea se produce in urmatoarele cazuri:

- cat (imp eel impotriva caruia curge prescriptia (proprietan.il) este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere;

- cat timp eel ce se pretinde proprietar ori eel ce invoca uzucapiunea se afla in randul fortelor armate romane, iar acestea sunt puse pe picior de razboi;

- intre parinti sau tutore si eel se se afla sub ocrotirea lor, intre curator si cei pe care ii reprezinta, precum si intre orice persoana care, in temeiul legii sau a hotararii judecatoresti, administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt astfel administrate, prescriptia nu curge pe cat timp socotelile nu au fost date §i aprobate;

- prescriptia nu curge impotriva celui lipsit de capacitatea de exercipu, cat timp nu are cine sa-i incuviinteze actele;

- prescriptia nu curge intre soti, in timpul casatoriei.

4.6. Jonctiunea posesiilor

Jonctiunea sau accesiunea posesiilor consta in prtrogativa posesonilui actual de a adauga la termenul posesiei sale timpul cat bunul a fast posedat de autorul sau, in scopul invocarii uzucapiunii.

Aceasta posibilitate rezulta din dispozitiile art. 1860 Cod civil, care dispune ca 'orice posesor posterior are facultatea, spre a opune prescript, sa uneasca posesia sa cu posesiunea autorului sau'.

Jonctiunea posesiilor este o facilitate totdeauna posibila, fara insa a fi obligatorie. Cel ce invoca acest beneficiu este insa tinut sa continue posesia autorului sau cu toate calitatile si viciile sale. Posesoral actual nu poate schimba in avantajul sau natura posesiei anterioare. Joncfiunea posesiilor presupune existenta cumulativa a urmatoarelor conditii:

- sa fie vorba de posesii propriu-zise, Intrucat detentia precara nu este susceptibila de jonctiune cu posesia actuala. Face cxceptie siruatia in care detentia precara se poate interverti cu posesie utila (cazul succesorului universal de buna-credinta care poate cere intervertirea detentiei precare in posesie si jonctiunea acesteia cu posesia exercitata de autorul mos.tenitorului'⁵¹);

- eel ce invoca jonctiunea sa fie un succesor in drepturi al autorului (posesorul precedent). Uzuipatorul posesiei altuia nu poate invoca jonctiunea posesiei sale cu posesia celui pe care 1-a Tnlaturat. Nu are calitatea de autor nici proprietarul bunului si nici dobanditorul lucrului in temeiul unui act lovit de militate absoluta.

Invocarea jonctiunii posesiilor se face cand aceasta este favorabila posesonilui actual. Doctrina distinge urmatoarele trei astfel de cazuri¹⁵²:

cand posesia dobanditorului este de aceeasi natura cu aceea a autorilor (de buna sau de rea-credinta), astfel ca cele doua posesii se vor uni, uzucapiunea operand, dupa caz, in 10 au 20 sau in 30 de ani;

- cand posesia dobanditorul ui este de buna-credinta si cu just ntlu, iar a autorilor este de rea-credinta, astfel ca dobanditorul poate incepe o noua prescriptie de la 10 la 20 de ani fara a invoca jonctiunea cu posesia autorilor sai ori sa beneficieze de posesia autorilor sai in cadrul prescriptiei de 30 de ani, daca timpul ramas pana la implinirea prescriptiei este mai mic de 10 ani;

- cand posesia dobanditorului este de rea-credinta, iar cea a autorilor este de buna-credinta si cu just titlu, caz in care dobanditorul poate sa uzucapeze prin posesia de 30 de ani.

4.7. Particularitati ale uzucapiunii in regim de carte funciara

Pentru zonele tarii in care se aplica sistemul de publicitate al cartilor funciare (Transilvania, Banat, Bucovina), regimul juridic al uzucapiunii este reglementat in art. 27 si 28 din Legea nr. 115/1938 pentru uniiicarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare.

Astfel, potrivit art. 27, in cazul cand s-au inscris fara cauza legitima drepturi reale care pot fi dobandite in temeiul uzucapiunii, elc vor ramane valabil dobandite, daca titularul dreptului 1-a posedat cu buna-credinta, potrivit legii timp de 10 ani.

Aceasta dispozitie are in vedere ipoteza uzucapiunii tabulare, adica a unui drept real inscris fara cauza legitima, in cartea funciara, pe numele uzucapantului.

Solutia promovata de art. 27 din Legea nr. 115/1938 se fondeaza pe taptul ca inscrierea dreptului creeaza o stare de aparenta tabulara, care, prin trecerea termenului de 10 ani, se consolideaza, devenind o stare de drept cu efect retroactiv.¹⁵³

Art. 28 alin. 1 din Legea nr. 115/1938 dispune ca posesorul unui bun imobil care 1-a posedat in conditiile legii timp de 20 de ani de la moartea titularului dreptului inscris in cartea funciara, va putea cere inscrierea dreptului in favoarea sa.

Accasa dispozifie arc in vedere ipoteza uzucapiunii extratabulare, adica a poscsomlui ce a avut poscsia bunului timp dc 20 dc ani de la moartea proprielarului tabular.

Solutia sustinuta de art. 28 sc fondeaza pc acecasi argumcntatie ca si solutia art. 27.

Mentionam, totusi, ca dispozitiilc art. 27 si 20 nu sunt rcluatc in Legea nr. 7/1996 privind cadastral si publicitatea imobiliara, Insa art. 58 din accasta lege precizeazS ca 'inscricrile (acute in conformitate cu actele normative in vigoare in regislrele de traiiscriptiuni si inscriptiuni, in caitile funciarc si in cartile de publicitatc funciara, inainte de data intrarii in vigoare a prezentei legi, isi vor produce si dupa aceaslii data clcctcle prcvazute, cu cxcepfia cazurilor in care drepturile dc proprietatc si cclelalte drepturi reale an lost afectate in oricc mod prin efeclul legii'.

4.8. Efectele uzucapiunii

Uzucapiunca produce urmatoarele cfcctc:

a) dobandirea de catre posesor a dreptului de proprietate asupra bunului posedat. Acest efeel se produce retroactiv, uzucapantul fiind considerat proprietarul bunului din momenttil intrarii in posesie.

Invocarea uzucapiunii se poatc face pc cale de actiunc, sau pc calea unei exceptii opusc adevaratui proprietar care a intentat impotriva uzucapantului o actiune in revendicare. In consecinta, acjiunea in revendicare a vechiului proprietar va fi paralizata prin invocarca uzucapiunii, desi actiunea in revendicare cste imprcscriptibila.

Uzucapiunea nu sc poate invoca din ollciu, de catre instanta dc judecata, ci trcbuic ceruta dc eel intercsat. Acest lucru rczulta din cuprinsul art. 1841 Cod civil, care precizcaza ca 'judecalorii mi pot aplica prcscripfia daca eel intcresat mi va fi invocat acest mijloc'.

b) rcnuntarca la prcscriptia achizitiva. Uzucapantul poate renunta la bencllciul prescripjici achizilivc. Renuntarca sc poate face nuinai dupa implinirca ci (art. 1838 Cod civil), cxprcs sau tacit, cu conditia ca renunfatorul sa aiba capacitatea deplina do exercitiu (art. 1840 Cod civil)

Fiind un act care poatc afecta intereselc tertilor, renuntarea la prescriptia achizitiva trebuie sa se faca cu conscrvarea drepturilor acestora. Potrivit art. 1843 Cod civil, creditorii si orice alta persoana interesata pot sa opuna prescriptia castigata debitorului sau codebitomlui lor ori proprietarului, chiar daca accl debitor, codebitor sau proprietar renunta la dansa.