Metodologia cercetarii juridice - optional - grile

Metodologia cercetarii juridice - optional - grile

1. "Un ansamblu de principii, de etape si faze, de metode, tehnici si instrumente de investigare si cunoastere stiintifica a fenomenelor juridice" reprezinta definitia:

a.     metodei

b.     metodologiei cercetarii stiintifice juridice

c.      documentarea

2. Cuvantul grecesc "methodos" inseamna:

1. metoda
2. stiinta
3. investigatie stiintifica

3. Cuvantul grecesc "logos" inseamna:

1. metoda
2. stiinta
3. cuvant

4. Metodologia cercetarii stiintifice este structurata astfel:

1. metode de maxima generalitate, specifice tuturor stiintelor
2. metode proprii unui grup de stiinte
3. toate categoriile de metode

5. Din stiintele juridico-istorice fac parte discipline ca :

1. Istoria generala a dreptului, Istoria dreptului romanesc
2. Dreptul civil, Dreptul penal, Dreptul administrative
3. Nicio varianta

6. Apartin stiintelor juridice de ramura urmatoarele discipline:

a.       Istoria generala a dreptului, Istoria dreptului romanesc

b.      Drept civil, Drept penal, Drept administrativ

c.       Nicio varianta

7. Stiinta reda realitatea:

1. eliminand orice aspect subiectiv
2. raportata la om, la subiectivitatea lui
3. in functie de ipotezele stabilite

8. Structura stiintei cuprinde:

1. chestionarul
2. interviul
3. ambele

9. Structura stiintei cuprinde:

1. materialul faptic acumulat istoric
2. ipoteze confirmate si neconfirmate
3. toate

10. Cunoasterea comuna este;

1. rod al invatarii prin ucenicie
2. o cunoastere care are o armatura teoretica, metode de investigare, procedee de verificare a ipotezelor, un limbaj propiu
3. ambele

11. Cunoasterea stiintifica este:

1. rod al invatarii prin ucenicie
2. o cunoastere care are  o armatura teoretica , metode de investigare, procedee de verificare a ipotezelor, un limbaj propriu
3. niciuna

12. O activitate sistematica si creatoare, menita sa sporeasca volumul de cunostinte, pentru a le utiliza pentru noi aplicatii este o definitie a :

1. cercetarii stiintifice
2. aplicatiei
3. ambele

13. Cerceterea stiintifica fundamentala este;

1. o activitate teoretica sau experimentala fundamentala, care are ca scop principal acumularea de noi cunostinte
2. o activitate de investigare originala orientata spre un scop practic specific
3. ambele

14. Cercetarea stiintifica aplicativa este:

1. o activitate teoretica sau experimentala fundamentala, care are ca scop principal acumularea de noi cunostinte
2. o activitate de investigare originala orientata spre un scop practic specific
3. ambele

15. Cercetarea stiintifica juridical- etape:

1. alegerea temei, documentarea- invatarea
2. explicarea fenomenului juridic: formularea ipotezei si verificarea ipotezei si a concluziilor stiintifice, redactarea si sustinerea publica a lucrarii
3. toate

16. Sistemul managementului in cercetarea siintifica juridica- subsisteme:

1. organizatoric, informational, decisional
2. cel al metodelor si tehnicilor specifice de gestiune
3. toate

17. Alegerea temei conditioneaza succesul cercetarii daca :

1. temele complexe  se divid si se incredinteaza unor echipe mai mici sau unor personae individuale
2. tema i se potriveste ca aspiratie, pregatire si resurse disponibile
3. ambele

18. In alegerea temei  trebuie respectate urmatoarele criterii:

1. informarea - documentare prealabila alegerii temei
2. sa se aiba in vedere importanta si actualitatea teoretica si practica a temei de cercetare, necesitatea incheierii cercetarii la termenul stability
3. toate

19. Schita proiectului de cercetare cuprinde numai unul dintre urmatoarele elemente:

1. metodele propuse
2. termenul de finalizare a cercetarii
3. sursele de informare- documentare

20. Proiectul temei, elaborat numai dupa terminarea documentarii bibliografice, contine numai:

1. documentarea bibliografica
2. modul si termenele de prelucrare a informatiilor
3. termenul de predare la beneficiar

21. Planul preliminar de structurare a lucrarii cuprinde numai:

1. selectarea surselor
2. argumentatia teoretica, practica, juridica si social politica
3. note bibliografice

22. Documentarea bibliografica (livresca)- scop:

1. sa asigure cunoasterea zestrei stiintifice
2. sa asigure cunoasterea fenomenului practic
3. ambele

23. Documentarea directa-specific:

1. sa asigure cunoasterea zestrei stiintifice
2. sa asigure cunoasterea fenomenului practice
3. ambele

24. Documentele primare-continut:

1. idei sub forma de documente(legislatie romaneasca, acquis-ul comunitar, jurisprudenta)
2. idei obtinute prin prelucrarea datelor primare
3. ambele

25. Documentele secundare contin:

1. idei sub forma de documente ( legislatie romaneasca, acquis-ul comunitar, jurisprudenta)
2. prelucrarea ale documentelor primare
3. ambele

26. Documentele tertiare-exemple:

1. reviste de referate, titluri, sinteze documentare, ghiduri bibliografice
2. bibliografii, culegeri de traduceri, sinteze de referate
3. ambele

27. Documentele microformate include:

1. fise bibliografice
2. benzi, discuri, CD, imagini, programul Lex 200
3. fise de idei

28. Referatul documentar se realizeaza, in etapa studierii surselor, pe baza:

1. unei singure surse
2. mai multor surse
3. ambele

29. Referatul documentar de sinteza se realizeaza, in etapa studierii surselor, pe baza:

1. unei singure surse
2. mai multor surse
3. ambele

30. Fisa de idei retine:

1. idea si pagina
2. datele din fisa bibliografica
3. ambele

31. Fisa bibliografica contine:

1. numai o idée si pagina de la care s-a extras
2. autor , titlu, oras, editura, an si numar de pagini
3. ambele

32. Explicarea fenomenului juridic- etape:

1. formularea ipotezei
2. verificarea ipotezei
3. ambele

33. Ipoteza poate fi definita:

1. este o presupunere, in baza careia urmeaza sa se explice problema juridica
2. este o teorie , in baza careia urmeaza sa se explice problema juridical
3. ambele

34. De ce este importanta relatia cauzala?

1. pentru formularea ipotezei
2. pentru explicarea fenomenului juridic
3. ambele

35. Modalitati de verificare a ipotezei si de fundamentare a concluziilor stiintifice-exemple:

1. experimentul, metode cantitative
2. studiul de caz
3. toate

36. Ipoteza cercetarii este verificata daca:

1. toate consecintele ei concorda cu datele practicii
2. toti factorii independenti sunt controlati
3. ambele

37. Ipoteza cercetarii este infirmata daca:

1. nu s-au utilizat metodele de cercetare
2. si numai o singura consecinta nu concorda cu  datele practicii
3. ambele

38. Care sunt conditiile pentru redactarea stiintifica a unei lucrari?

1. daca respecta succesiunea logica
2. daca respecta  formularea si argumentarea clara a ideilor si dimensiunilor adecvate
3. ambele

39. Care sunt conditiile pentru redactarea stiintifica a unei lucrari?

1. daca asigura corectitudinea trimiterilor blibliografice, acuratetea gramaticala si stilistica
2. eliminarea detaliilor inutile si repetarii ideilor si citatelor
3. ambele

40. Notele bibliografice se trimit:

1. in subsolul paginii, la sfarsitul fiecarui capitol
2. la sfarsitul lucrarii
3. toate

41. Indexul de termeni reprezinta:

1. ordonarea alfabetica  a cuvintelor cheie folosite in text
2. ordonarea alfabetica a numelor propii utilizate in text
3. niciuna

42. Indexul de nume reprezinta:

1. ordonarea alfabetica a cuvintelor cheie folosite in text
2. ordonarea alfabetica a numelor propii utilizate in text
3. niciuna

43. Pentru investigarea fenomenelor juridice se utilizeaza:

1. metoda statistica, metode prospective
2. metoda tipologica
3. toate

44. Alte metode de verificare a ipotezei:

1. metoda istorica , metoda logica
2. metode cantitative
3. toate

45. Metoda logica- caracteristici:

1. se coreleaza cu  metoda istorica
2. surprinde dinamica interna a raporturilor sociale
3. ambele

46. Metoda logica- aplicatii in domeniul dreptului

1. sistematizarea si interpretarea normelor juridice
2. activitatea de elaborare si aplicare a legilor
3. ambele

47. ISBN inseamna:

1. International Standard Book Number (numar international de clasificare pentru carti )
2. International Standard Serial Number (numar international de clasificare bibliografica pentru seriale si periodice)
3. Ambele

48. Clasificarea normelor juridice presupune aplicarea:

1. metodei sociologice
2. studiul de caz
3. niciuna

49. Metoda experimentala si metodele cantitative- caracteristici:

1. se aplica pe un esantion mare de subiecti
2. aduc un spor de precizie
3. ambele

50. Paragraful inseamna:

1. cinci blancuri (spatii albe) in stanga textului
2. un grup de mai multe randuri, continand aceeasi idée
3. niciuna

51. Numarul paginii (coloncifru) se pune in:

1. coltul din dreapta sus, la un cm  de celelalte doua margini
2. coltul din stanga sus, la un cm de cele doua margini
3. niciunul

52. Adverbul latin [sic] plasat in citat inseamna;

1. reproducerea exacta a greselilor din original ("asa", "chiar asa")
2. sublinierea unei parti din citat, facuta de autorul lucrarii stiintifice("sublinierea noastra")
3. ambele

53. Metodele prospective- specific

1. se raporteaza la functia predictiva
2. valorizeaza functia descriptiva
3. ambele

54. Abrevierea [N.A.] inseamna:

1. sublinierea unei parti din citat, facuta de autorul lucrarii stiintifice ("sublinierea noastra")
2. interventia unui autor in textul altuia ("nota autorului")
3. ambele

55. Pentru a evita plagiatul ( furt intelectual) trebuie precizata sursa:

1. (in paranteza), imediat dupa textul preluat
2. intr-o nota de subsol
3. ambele

56. Nota de subsol precizeaza:

1. autorul (prenume, nume), titlul, orasul, editura,anul, pagina, in ordine numerica
2. autorul (nume, prenune), titlul, orasul, editura, anul, in ordine alfabetica
3. niciunul

57. Lista bibliografica (de la sfarsitul lucrarii) precizeaza:

1. autorul (prenume, nume), titlul, orasul, editura, anul, pagina, in ordine numerica
2. autorul (nume, prenume), titlul, orasul, editura, anul, in ordine alfabetica
3. niciuna 

58. Daca sunt mai mult de doi autori, in nota de subsol se trec:

1. numele tuturor autorilor
2. numele primului urmat de et al. ("si altii")
3. niciunul

59. Daca sunt mai mult de doi autori , in lista bibliografica de la sfarsitul lucrarii se trec:

1. numele tuturor autorilor
2. numele primului autor urmat de et al. ("si altii")
3. niciunul

60. Precizarea (V. supra p. 9) inseamna:

1. trimiterea la un paragraf  anterior ("vezi mai sus in text la pag. 9")
2. trimitere la un paragraf ulterior
3. niciunul

61. Tipul- caracterizare:

1. retine trasaturile esentiale fenomenului juridic
2. elimina elementele secundare
3. niciunul

62. Adverbul latin passim din precizarea [ V. pp.78, 88et passim] inseamna:

1. trimitere la o anumita pagina
2. "raspandit peste tot", "in diferite locuri"
3. Niciunul

63. Cuvantul latin idem inlocuieste;

1. numele autorului, in nota de subsol, cand se repeta de mai multe ori
2. numele autorului si titlu lucrarii, in nota de subsol, cand se repeta de mai multe ori
3. niciunul

64. Cuvantul latin ibidem inlocuieste:

1. numele autorului, in nota de subsol, cand se repeta de mai multe ori
2. numele autorului si titlu lucrarii, in nota de subsol, cand se repeta de mai multe ori
3. niciunul

65. Prepozitia latina apud ("dupa") precizeaza:

1. citirea indirecta, din surse secundare
2. citirea directa, din surse primare
3. ambele

66. Monografia este:

1. o lucrare axata pe descrierea unei singure teme
2. o lucrare stiintifica ampla care abordeaza unitar concluzii, principii, teorii in limitele unei stiinte
3. niciunul

67. Tratatul este:

1. o lucrare stiintifica ampla care abordeaza o singura problema
2. o lucrare stiintifica ampla care abordeaza unitar concluzii, principii, teorii in limitele unei stiinte
3. niciunul

68. Studiul stiintific este:

1. o lucrare de cercetare stiintifica veritabila, care solutioneaza unele probleme si formuleaza altele noi, cu dimensiuni intre 20 si 100 pag.
2. rezultatul partial sau final al unui studiu stiintific, cu character de informare, pe circa 10 pag.
3. niciunul

69. Comunicarea stiintifica este:

1. o lucrare de cercetare stiintifica veritabila, care solutioneaza unele probleme si formuleaza altele noi, cu dimensiuni intre 20 si 100 pag.
2. rezultatul partial sau final al unui studiu stiintific, cu character de informare, pe circa10 pag.
3. Niciunul

70. Lucrarea de disertatie este:

1. o lucrare stiintifica care se sustine la sfarsitul celor trei ani de facultate, tratand o problema de specialitate, pe 50 -100 pagini
2. o lucrare stiintifica care se sustine la sfarsitul celor doi ani de masterat, tratand o problema de specialitate, pe 50 -100 de pagini
3. ambele

71. Disertatia se defineste ca:

1. o lucrare stiintifica care se sustine la sfarsitul celor trei ani de facultate, tratand o problema de specialitate, pe 50-100 pagini
2. o lucrare stiintifica care se sustine la sfarsitul celor doi ani de masterat, tratand o problema de specialitate, pe 50-100 de pagini
3. ambele

72. Dreptul penal este:

1. o disciplina juridica de ramura
2. o disciplina juridico-istorica
3. o disciplina de sinteza

73. Din  punct de vedere al finalitatii, distingem urmatoarele tipuri de cercetare:

1. cercetare principala si secundara
2. cercetare fundamentala si aplicata
3. ambele

74. Stiinta -componente

1. o parte a artei
2. structuri cognitive
3. nucleu paradigmatic

75. Metodologia cercetarii-definitie:

1. ansamblul de etape si instrumente ale cunoasterii stiintifice
2. teorie a argumentarii
3. ambele

76. Este o activitate creatoare si sistematica:

1. cererea cantitativa
2. stiinta
3. cercetarea stiintifica

77. Specificul cercetarii stiintifice:

1. sporeste volumul  cunostintelor
2. este o activitate sistematica si creatoare
3. ambele

78. Institutul de Cercetari Juridice- apartenenta

1. Ministerul Educatiei si Cercetarii
2. Academiei Romane
3. ambelor

79. Academia Romana are in subordine:

1. Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica
2. Institutul pentru cercetarea si prevenirea criminalitatii
3. niciuna

80. Surse documentare bibliografice- exemple:

1. culegeri de traduceri
2. sinteze de referate
3. ambele

81. Fisele bibliografice se intocmesc:

1. in etapa de informare
2. in faza de culegere a  surselor
3. ambele

82. Etapele documentarii:

1. etapa utilizarii resurselor
2. etapa studierii surselor
3. ambele

83. Documentarea prin consultarea specialistilor- specific:

1. se realizeaza in orice moment al elaborarii lucrarii
2. se refera atat la aspectele teoretice, cat si la cele metodologice
3. ambele

84. O ipoteza isi dovedeste valoarea stiintifica daca:

1. e raportata la numarul de subiecti din esantion
2. daca valorifica  micro formatele
3. niciuna

85. Cerinte ale ipotezei:

1. sa permita previziuni
2. sa genereze un bogat continut informational
3. ambele

ANS: C

Proiect: Conditiile de existenta ale rezolutiunii si rezilierii Proiect: Teste grila - test grila

86. Ce tipuri de conexiuni exista intre fenomenele juridice?

1. relatii de cauzalitate
2. relatii de conditionare, relatii de interdependenta
3. toate

87. Ce fel de relatie exista intre doua fenomene care se succed?

1. relatie cauzala
2. o relatie de conexiune
3. ambele

88. Care sunt caracteristicile experimentului?

1. este o obsevatie provocata
2. presupune delmitarea variabilei independente de cele dependente
3. ambele

89. Ce forme ale experimentului se aplica fenomenului juridic?:

1. de teren sau de laborator
2. naturale si artificiale
3. ambele

90. Care sunt principalele avantaje ale experimentului?

1. posibilitatea repetarii
2. se aplica si stiintelor juridice
3. ambele

91. Ce metoda se aplica in domeniul criminalisticii?

1. metoda sociologica
2. experimentul de laborator
3. ambele

92. Simularea - caracteristici

1. contribuie la clarificari metodologice
2. o forma particulara a experimentului
3. ambele

93. Care sunt etapele experimentului?

1. alegerea unitatilor de experimentare
2. delimitarea grupului de control de lotul experimental
3. ambele

94. Carei metode ii este propie etapa compararii influientei variabilei independente asupra variabilei dependente?

1. comparatiei
2. experimentului
3. ambele

95. Ce metoda are ca obiectiv cunoasterea evolutiei fenomenelor juridice?

1. metodei tipologice
2. metodelor prospective
3. ambele

96. Aplicarea caror metode are ca rezultat prognoza juridica?

1. metodei sociologice
2. metodelor cantitative
3. niciuna

97. Aplicarea metodelor cantitative in domeniul dreptului se concretizeaza si in:

1. intocmirea statisticilor judiciare
2. elaborarea unor noi definitii
3. ambele

98. Metoda statistica - importanta:

1. stratifica observatiile
2. rezultatele imediate sunt reduse la cateva valori caracteristice
3. ambele

99. Studiul de caz- specific

1. se raporteaza la grupuri
2. se aplica unui individ, fenomen, norma juridica
3. ambele

100.Ce metoda are ca si caracteristica incursiunea in istoricul unui fenomen, al unui caz?

1. a metodei istorice
2. a studiului de caz
3. ambele

101.Care este utilitatea studiului de caz?

1. stabilirea unui diagnostic pentru inculpat
2. identificarea unor asemanari intre tipuri de infractori
3. ambele

102.Ce metoda se poate aplica pentru a studia  personalitatea martorului sau a victimei?

1. metoda statistica
2. anamneza clinica
3. ambele

103.Cum se pot evidentia sursele disfunctiilor personalitatii infractorului?

1. studiul de caz
2. metoda tipologica
3. ambele

104.Ce metoda se bazeaza pe conceptul de tip?

1. istorice
2. experimentale
3. niciuneia

105. Care sunt formele metodei comparative?

1. analogica
2. argumentarea
3. ambele

106.  Care este specificul metodei comparative?

1. observarea a cel putin 2 fenomen, norme juridice,etc
2. realizarea unor diagnoze
3. ambele

107.  Carei metode ii este specific procedeul concordantei?

1. metodei sociologice
2. metodei comparative
3. ambelor

108. Ce procedee valorifica metoda comparativa?

1. procedeul variatiilor concomitente
2. procedeul diferentei
3. ambele

109. Ce aplicatii in domeniul juridic cunoaste metoda comparativa?

1. confruntarea  ipotezelor cu obiectivele
2. evaluarea unor fenomene pentru estimarea unor solutii legislative
3. ambele

110. Ce etape se parcurg pentru realizarea anchetei?

1. revederea literaturii
2. culegerea si inregistrarea informatiilor
3. ambele

111. Care sunt tehnicile specifice anchetei?

1. chestionarul
2. interviul
3. ambele

112. Care este scopul chestionarului?

1. evaluarea globala a unui fenomen juridic
2. identificarea genezei relatiilor criminogene
3. ambele

113. Ce categorii de intrebari delimitam in structura chestionarului?

1. factuale si de opinie
2. inchise si deschise
3. ambele

114. Ce tipuri de chestionare se regasesc in literatura de specialitate?

1. autoadministrate si administrate prin operatori de ancheta
2. speciale si omnibus
3. ambele

115. La ce se refera intrebarile introductive, bifurcate, de control?

1. dimensiunile chestionarului
2. structura chestionarului
3. ambele

116.In ce domeniu se aplica mai mult interviul?

1. teoria dreptului
2. dreptul commercial
3. criminologia

117. Ce tipuri de interviu se aplica in criminologie?

1. interviul formal si neformal
2. interviul direct si indirect
3. ambele

118. In ce scop se aplica interviul clinic?

1. stabilirea relatiilor intre cauzele care au generat o anumita reactie a individului
2. prognoza fenomenelor socio-juridice
3. ambele

119. Din punct de vedere al modului de relationare intre cel care intervieveaza si cel intrevievat, distingem:

1. interviul sensibil si neutru
2. interviul neutru si sever
3. ambele

120. Sursele de analiza in cadrul tehnicii documentare sunt:

1. dosare penale, civile, comerciale, etc
2. scrisori, jurnale, biografii
3. ambele

121. Cum poate fi definit testul?

1. un instrument de diagnoza si prognoza
2. o modalitate de verificare a variantelor independente
3. ambele

122. Calitatile care certifica valoarea unui test sunt:

1. validitatea
2. fidelitatea
3. ambele

123. Ce metode se aplica in studiul personalitatii unui infractor?

1. testelor de personalitate
2. probelor proiective
3. ambelor

124. Cum se poate anticipa potentialul delincvential al unui individ?

1. se poate realiza cu ajutorul testelor, acesta fiind scopul lor
2. este difiicil de realizat, deoarece pot interveni si factori circumstantiali
3. ambele

125. Ce poate releva testul de personalitate?

1. gradul de imaturitate social emotionala
2. hiperagresivitatea in relatiile cu ceilalti
3. ambele

126. Etapele cercetarii stiintifice pot fi:

1. alegerea temei de cercetare, documentarea -invatarea
2. explicarea fenomenului juridic, redactarea si sustinerea publica a lucrarii
3. ambele

127. Sistemul managementului in cercetarea stiintifica juridica-subsisteme

1. organizatoric, informational
2. decizional, al metodelor si tehnicilor
3. ambele