Apararea dreptului de proprietate prin actiunea in revendicare

ACTIUNEA IN REVENDICARE

1. Mijloace juridice de aparare a dreptului de proprietate

Recunoasterea drepturilor subiective ar fi iluzorie fara garantarea si apararea lor. Tocmai de aceea, art. 3 din Decretul nr. 31/1954 precizeaza ca drepturile subiective civile sunt garantate. in ceea ce priveste dreptul de proprietate, acesta se bucura atat de garantii constitutionale (inscrise in art. 41 si 138 din Constitutie), cat si de alte garantii instituite de dreptul comun, cele mai importante fiind actiunile in justitie.

Acestea permit titularilor ale caror drepturi au fost nesocotite sau incalcate sa ceara, in calitate de reclamanti, restabilirea drepturilor lor, in fata instantelor judecatoresti competente.

In cadrul procesului civil, paratul se poate apara pe cale directa, prin actiune neconventionala, sau pe cale de exceptie.

Totodata, dreptul la actiune implica si alte activitati procesuale a caror finalitate concura la realizarea dreptului, cum ar fi: dreptul de a obtine masuri asiguratorii, dreptul de a cere executarea hotararii ori de a o ataca.

Actiunea in justitie este astfel un mijloc legal principal de aparare a drepturilor subiective in general si a dreptului de proprietate in special.

Asadar, prin mijloace juridice de aparare a dreptului de proprietate intelegem actiunile in justitie pe care proprietarul le poate exercita spre a inlatura atingerile aduse dreptului sau.

Acestea pot fi clasificate in doua mari categorii:

mijloace juridice specifice de aparare a dreptului de proprietate;

- mijloace juridice nespecifice de aparare a dreptului de proprietate.

Mijlocul juridic specific de aparare a dreptului de proprietate este actiunea in revendicare, actiune reala intemeiata pe acest drept si accesorie lui, a carei admitere are ca efect principal obligarea detinatorului lucrului sa-1 restituie proprietarului reclamant.

Mijloacele nespecifice cuprind acele actiuni care, fara a avea ca scop principal restabilirea exercitiului dreptului de proprietate si fara a fi intemeiate pe acesta, inlatura atingerile ce ii sunt aduse. Astfel sunt, de exemplu, actiunile nascute din contracte in legatura cu ncexecutarea lor, actiunile in repararea prejudiciilor cauzate prin fapte ilicite, actiunile intemeiate pe imbogatirea tara justa cauza; actiunile in nulitate a actelor juridice ce determina restituirea dreptului de proprietate catre transmitator etc.

Hotararile judecatoresti de partaj au caracterul titlului particular prevazut de art. 750 Cod civil. Ele exprima schimbarea intervenita in modul de exercitare a dreptului de proprietate, drept care devine exclusiv.

Referat: Contract de leasing financiar Lucrare: Contract de inchiriere - model

Hotararile de partaj investite cu formula executorie ramase definitive constituie titluri executorii in sensul art. 372 Cod de procedura civila si sunt susceptibile de executare, indiferent daca in actiune s-a cerut sau nu predarea efectiva a bunului ori daca instanta a dispus sau nu aceasta predare. Prin exceptie, hotararile de partaj nu sunt susceptibile de executare daca partile declara expres si fara echivoc faptul ca nu solicita predarea bunurilor.

In cazul in care predarea bunurilor nu se face de bunavoie, potrivit hotararii de partaj, executarea acesteia poate fi ceruta in termen de 3 ani, potrivit art. 404 Cod de procedura civila, si art. 6 din Decretul nr. 167/1958. Dupa acest termen, cel indreptatit va putea cere predarea bunului prin actiune in revendicare.

2. Notiunea si caracterele actiunii in revendicare.

Actiunea in revendicare este actiunea reala si petitorie prin care proprietarul ce a pierdut posesia unui lucru cere recunoasterea dreptului sau si restituirea lucrului de la posesorul neproprietar la care acesta se gaseste.

Pe langa recunoasterea dreptului de proprietate si restituirea lucrului, prin actiunea in revendicare se pot cere si despagubiri pentru repararea prejudiciului cauzat, cerere subsidiara revendicarii, cu privire la care instanta este obligata sa se pronunte.

Actiunea in revendicare poate avea ca obiect atat bunuri imobile, cat si bunuri mobile individual determinete.

Cuvantul 'revendicare' isi are originea in expresia latina vindicatio, transformata in vechiul drept francez in vindication, iar mai apoi in revendicativii, care sugereaza operatiunea de redobandire, de reintegrare a bunului in patrimoniul proprietarului lucrului.''

Actiunii in revendicare ii sunt specifice urmatoarele caractere:

- este o actiune petitorie, intrucat pune in discutie insasi existenta dreptului de proprietate, care trebuie dovedit de catre reclamant, potrivit regulii actori incubit probatio. Prin acest caracter, actiunea in revendicare se deosebeste de actiunile posesorii ce tind numai la redobandirea posesiei fara a se interesa de existenta dreptului subiectiv;

- este o actiune reala, intrucat se intemeiaza, insoteste si apara dreptul de proprietate care, prin natura lui, este un drept real, ce imprima actiunii acelasi caracter real. in temeiul prerogativei dreptului de urmarire, proprietarul urmareste bunul sau in mainile oricui s-ar afla. Prin acest caracter, actiunea in revendicare se deosebeste de actiunile personale, care se intemeiaza pe un drept de creanta si se indreapta impotriva debitorului, precum actiunea derivand din contractul de locatie ori din contractul de depozit, prin care se cere restituirea lucrului. Aceste actiuni, desi au ca scop restituirea unui bun, au ca temei dreptul de creanta nascut din acele contracte;

- are ca scop restituirea lucrului de catre cel ce-1 detine si in consecinta ea trebuie introdusa impotriva celui la care se afla lucrul.

In cazul in care paratul declara ca nu poseda pentru sine, ci pentru altul, si notifica reclamantului numele persoanei pentru care poseda, el poate cerc scoaterea sa clin proces si introducerea celui pentru care poseda.

- se bazeaza pe o pretentie de proprietate ce trebuie dovedita. Dificultatile probei dreptului de proprietate au impus o scrie de reguli procedurale in materia actiunii in revendicare.