Izvoarele drepturilor subiective civile

IZVOARELE DREPTURILOR SUBIECTIVE CIVILE

1. Noțiune. Prin izvor al dreptului subiectiv civil se va intelege acea imprejurare de care legea civila leaga nasterea unui astfel de drept.

2. Clasificare.

2.1. Dupa legatura lor cu vointa omului izvoarele drepturilor subiective civile se impart in actiuni omenesti si fapte naturale.

Actiunile omenesti sunt faptele omului, comisive ori omisive, savarsite cu sau fara intentia de a produce efecte juridice, de care legea civila leaga nasterea unor efecte civile.

Dupa cum legea civila conditioneaza sau nu nasterea dreptului de existenta intentiei producerii acestui efect, putem avea actiuni omenesti savarsite cu intentia de a produce efecte juridice, care se numesc si acte juridice civile, pe de o parte, si actiuni omenesti savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, dar care efecte se produc in puterea legii, care se numesc fapte juridice, pe de alta parte.      

La randul lor, faptele naturale sau evenimentele juridice sunt imprejurari care se produc independent de vointa omului si de care legea civila leaga nasterea de raporturi juridice civile concrete. Sunt asemenea evenimente juridice nasterea, moartea, cutremurul, inundatia, trecerea timpului etc.

2.2. Dupa sfera lor izvoarele drepturilor subiective civile se impart in fapte juridice lato sensu si fapte juridice stricto sensu. Astfel, in sens larg prin fapt juridic se desemneaza actiunile omenesti, savarsite cu sau fara intentia de a produce efecte juridice, si evenimentele sau faptele naturale. In sens restrans, prin fapt juridic se desemneaza numai faptele omenesti savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, efecte care se produc in virtutea legii, si faptele naturale. Altfel zis, faptul juridic stricto sensu cuprinde faptele juridice si evenimentele.

3. In doctrina se arata in prezent ca izvoarele obligatiilor civile (si drepturilor subiective civile) pot fi reduse la doua categorii principale: a) actul juridic civil; b) faptele juridice, in sensul restrans al acestei notiuni. Prin act juridic civil se intelege acea manifestare de vointa animata de intentia de a produce anumite efecte juridice, efecte care nu se pot produce potrivit legii civile decat daca o asemenea intentie a existat. Faptele juridice stricto sensu sunt acele fapte licite sau ilicite, savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, efecte care se produc insa in virtutea legii, independent de vointa autorului. Sunt cuprinse in aceasta categorie: a) gestiunea intereselor altuia; b) plata lucrului nedatorat; c) imbogatirea fara justa cauza; d) fapta ilicita cauzatoare de prejudicii (delictul civil).

1. Dupa cum legea civila conditioneaza sau nu nasterea dreptului de existenta intentiei producerii acestui efect, distingem:

a) acte juridice civile și fapte juridice;

b) fapte juridice lato sensu si fapte juridice stricto sensu;

c) faptele naturale și evenimentele juridice.

2. Dupa sfera lor, izvoarele drepturilor subiective civile se impart in:

a) faptele naturale și evenimentele juridice;

b) acte juridice civile și fapte juridice;

c) fapte juridice lato sensu si fapte juridice stricto sensu.

3. Faptele juridice stricto sensu pot fi:

a) numai fapte licite;

b) numai fapte ilicite;

c) fapte licite și fapte ilicite.

4. Sunt fapte juridice licite:

a) gestiunea intereselor altuia;

b) plata lucrului nedatorat;

c) imbogatirea fara justa cauza.

5. Este izvor al dreptului subiectiv civil:

a) numai un fapt juridic ilicit;

b) numai un fapt juridic licit;

c) delictul civil.

Raspunsuri corecte:

1. a); 2. c); 3. c); 4. a), b), c); 5. c).

Beleiu Gh., Drept civil roman. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2005;

Boroi G., Drept civil. Partea generala. Persoanele, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008;

Dogaru I., Popa N., Danișor D.C., Cercel S., Bazele dreptului civil, vol. I, Teoria generala, Ed. C.H. Beck, București, 2008;

Dogaru I., Cercel S., Drept civil. Partea generala, Ed. C. H. Beck, Bucuresti, 2007.