Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Drept


Qdidactic » stiinta & tehnica » drept
Infractiunea - forme, modalitati, sanctiuni, aspecte procesuale



Infractiunea - forme, modalitati, sanctiuni, aspecte procesuale


Infractiunea - Forme, modalitati, sanctiuni, aspecte procesuale

1. Particularitati privind formele infractiunii

Infractiunea de violare de domiciliu se consuma in momentul in care s-a produs urmarea imediata, adica atunci cand faptuitorul a patruns in locuinta unei persoane fara drept si fara consimtamantul victimei sau a refuzat sa paraseasca locuinta fiind vorba de o infractiune instantanee.

In literatura juridica se considera ca, in cazul in care ramanerea in domiciliu se prelungeste in timp, violarea de domiciliu poate deveni o infractiune continuata, activitatea ilegala epuizandu-se la data cand faptuitorul paraseste domiciliul pe care l-a violat[1].



2. Varianta agravanta

Infractiunea de violare de domiciliu se poate realiza nu numa in modalitatile prevazute de art. 192 alin. 1 Cod Penal pentru forma simpla a infractiunii (patrundere imediata si refuzul de a parasi locuinta), dar si in modalitatile agravante, potrivit art. 192 alin. 2 Cod Penal.

Prima din acestea se refera la comiterea faptei de catre o persoana inarmata; exista aceasta modalitate daca autorul poarta arma in mod vizibil - caci numai asa poate influenta victima - indiferent daca a facut sau nu uz de arma. Daca persoana inarmata savarseste si acte de amenintare sau violenta, va exista concurs de infractiuni.

In practica judiciara s-a retinut ca violare de domiciliu in aceasta forma agravata fapta unei persoane de a fi patruns fara drept intr-o locuinta, fara consimtamantul celui care o foloseste, inarmata cu un cutit pe care l-a folosit in activitatea sa agresiva[2]. Dimpotriva s-a decis ca agravanta nu este aplicabila in cazul inculpatului care s-a "inarmat" cu un lemn, cu care a spart geamurile si unele obiecte din locuinta victimei, in care patrunsese fara drept deoarece lemnul, nu este o arma special confectionata pentru a servi la atac sau aparare si nici nu poate fi asimilat cu o arma in conditiile art. 151 alin. 2 Cod Penal intrucat nu a fost folosit in mod efectiv pentru atac impotriva victimei[3]. Retinerea agravantei consta in aceea ca, pe de o parte, vederea armei poate slabi puterea de opunere a victimei, iar pe de alta parte, infractorul inarmat comite cu mai multa siguranta si indrazneala infractiunea.

O alta modalitate agravata o constituie violarea de domiciliu comisa de doua sau mai multe persoane impreuna, in sensul ca la locul savarsirii faptei sunt doua sau mai multe persoane care concura simultan la comiterea acesteia. Agravanta se aplica atunci cand violarea de domiciliu este savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna in calitate de coautori, ori de doua sau mai multe persoane impreuna din care cel putin una are calitatea de autor iar cealalta sau celelalte au calitatea de complici concomitenti[4]. Daca fapta este savarsita de cel putin doua persoane impreuna, se aplica numai agravanta speciala prevazuta de art. 192 alin 2 Cod Penal[5], nu si agravanta cu caracter general prevazuta in art. 75 lit. A Cod Penal.

Constituie o modalitate agravata a infractiunii si savarsirea faptei in timpul noptii. Va exista agravanta chiar daca in momentul savarsirii infractiunii locuinta era luminata artificial; esential este ca fapta sa se savarseasca intr-un moment cand s-a instalat intunericul ca si fenomen natural. Acest lucru difera dupa anotimp, pozitie geografica, ora cand s-au produs faptele, conditiile atmosferice, etc[6]. Comiterea faptei in timpul noptii sporeste gradul de pericol social al acesteia, intrcat scad posibilitatile de aparare ale victimei, ceea ce usureaza savarsirea infractiunii. Deoarece legea nu face nici o distinctie, agravanta se aplica atat in cazul in care violarea de domiciliu se realizeaza prin actiunea de patrundere, cat si in cazul in care fapta se realizeaza prin refuzul faptuitorului de a parasi locul in care a patruns[7]

O ultima modalitate agravanta o reprezinta violarea de domiciliu prin folosirea de calitati mincinoase. Astfel, exista aceasta imprejurare cand autorul s-a dat drept ruda, functionar la telefoane, lucrator de politie, daca faptuitorul a uzat in mod mincinos de o calitate oficiala, va exista si uzurparea de calitati oficiale[8]. Agravanta se explica prin pericolul sporit pe care il reprezinta inselarea victimei prin asemenea mijloace, care sunt de natura a o face sa nu se opuna la intrarea celui care se prezinta cu o astfel de calitate. Se intelege ca simularea se refera numai la acele calitati oficiale, care confera dreptul sau posibilitatea de a patrunde in locuinta unei persoane.


3. Sanctiuni aplicabile si aspecte procesuale

In forma simpla, violarea de domiciliu s epedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani. In cazul formelor agravate, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani.

Pentru forma simpla a infractiunii prevazuta de art. 192 alin. 1 Cod Penal, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

In cazul modalitatilor agravate prevazute de alin. 2 actiunea penala se pune in miscare din oficiu.

In practica s-a stabilit ca pentru infractiunea de violare de domicliu prevazuta in art. 192 alin, 2 Cod Penal - atunci cand este savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna- actiunea penala nu se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, astfel incat impacarea partilor nu inlatura raspunderea penala.[9]

Urmarirea penala pentru ambele modalitati o efectueaza organele de politie, iar judecarea cauzei in prima instanta revine judecatoriei.  

4. Coexistenta infractiunii de violare de domiciliu cu alte infractiuni

In practica instantelor judecatoresti nu exista un punct de vedere unitar cu privire la incadrarea juridica a faptei de patrundere, in orice mod, intr-o locuinta sau dependinte ale acesteia, urmata de savarsirea unei talharii.

Astfel, unele instante s-au pronuntat in sensul ca infractiunea de violare de domiciliu, constand in patrunderea fara drept intr-o locuinta sau dependinte ale acesteia, este absorbita in infractiunea de talharie, prevazuta in art. 211 alin. 21 lit. c) din Codul penal, savarsita cu acelasi prilej.

S-a motivat ca intr-un atare caz exista o infractiune unica de talharie, complexa, intrucat infractiunea de violare de domiciliu, savarsita sub forma patrunderii fara drept intr-o locuinta sau in dependinte ale acesteia, este reglementata si ca circumstanta de agravare a infractiunii de talharie, in cuprinsul prevederilor art. 211 alin. 21 lit. c) din Codul penal.

Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul ca fapta de patrundere, in orice mod, intr-o locuinta sau dependinte ale acesteia, urmata de savarsirea in acel loc a unei talharii, constituie atat infractiunea de violare de domiciliu, prevazuta in art. 192 din Codul penal, cat si infractiunea de talharie, prevazuta in art. 211 alin. 21 lit. c) din Codul penal, aflate in concurs real.

S-a considerat ca sunt aplicabile dispozitiile art. 33 lit. a) din Codul penal, referitoare la concursul real de infractiuni, ori de cate ori talharia este savarsita intr-o locuinta sau dependinte ale acesteia, in urma comiterii infractiunii de violare de domiciliu prin patrunderea fara drept in unul din acele locuri, deoarece atat activitatile desfasurate, cat si rezolutiile infractionale sunt distincte si vizeaza dispozitii de incadrare diferite.

Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

In cuprinsul art. 211 din Codul penal este incriminata la alin. 1, talharia savarsita in forma sa tipica, precizandu-se ca aceasta consta fie in 'furtul savarsit prin intrebuintare de violente sau amenintari ori prin punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara', fie in 'furtul urmat de intrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor infractiunii ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea'.

Aceasta infractiune, al carei caracter complex reiese din reglementarea mentionata, poate fi savarsita si in modalitatile agravate prevazute la alin. 2, 21 si 3 din acelasi articol.

Una dintre modalitatile agravate este si aceea a savarsirii infractiunii de talharie in conditiile aratate la art. 211 alin. 21 lit. c) din Codul penal, adica 'intr-o locuinta sau in dependinte ale acesteia'.

In absenta unei distinctii legale referitoare la modul in care autorul talhariei a ajuns intr-o locuinta sau dependinta a acesteia, de unde isi insuseste bunul prin exercitare de violente sau amenintari, trebuie admis ca aceasta agravanta se realizeaza atat in cazul in care autorul talhariei accede in mod legal in locuinta sau dependinta respectiva, cat si atunci cand ajunge in acel loc prin patrundere fara drept, in conditiile reglementate prin art. 192 din Codul penal, privind infractiunea de violare de domiciliu.

Asadar, in ipoteza in care autorul talhariei se afla in locuinta sau dependinta din care isi insuseste bunul, prin exercitare de violente sau amenintari, fara sa fi incalcat in prealabil prevederile art. 192 din Codul penal, referitoare la savarsirea infractiunii de violare de domiciliu, fapta sa nu va constitui decat infractiunea unica de talharie, in forma calificata, prevazuta in art. 211 alin. 21 din Codul penal.

Daca insa infractiunea de talharie comisa in circumstantele prevazute in art. 211 alin. 21 lit. c) din Codul penal este precedata de infractiunea de violare de domiciliu, savarsita de autor pentru a ajunge in locuinta sau dependinta de unde ulterior isi insuseste un bun prin exercitare de violente sa in alte modalitati specifice comiterii unei talharii, atunci aceste doua fapte consecutive, de incalcare a unor dispozitii diferite ale legii penale, nu pot fi considerate decat concurente, in sensul dispozitiilor art. 33 lit. a) din Codul penal.

In acest sens, este de observat ca prin textul de lege aratat, in cuprinsul caruia este reglementat concursul real de infractiuni, se prevede ca exista concurs de infractiuni 'cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele, [] chiar daca una dintre infractiuni a fost comisa pentru savarsirea sau ascunderea alte infractiuni'.

Ca atare, este evident ca fapta de patrundere fara drept, in orice mod, intr-o locuinta sau dependinte ale acesteia, urmata de savarsirea unei talharii, constituie un concurs real intre infractiunea de violare de domiciliu, prevazuta de art. 192 din Codul penal, si infractiunea de talharie, prevazuta de art. 211 alin. 21 lit. c) din Codul penal.

II. Tot in aceasta materie s-a mai constatat ca instantele judecatoresti nu au un punct de vedere unitar nici in legatura cu incadrarea juridica a faptei de patrundere, in orice mod, intr-o curte sau intr-un loc imprejmuit ce tine de domiciliul persoanei, urmata de savarsirea unei talharii.

Astfel, unele instante s-au pronuntat in sensul ca patrunderea, in orice mod, intr-o curte sau intr-un loc imprejmuit ce tine de domiciliul persoanei, urmata de savarsirea unei talharii, constituie o infractiune complexa unica, de talharie in forma calificata, prevazuta in art. 211 alin. 21 lit. c) din Codul penal, argumentand ca intr-un asemenea caz actele de executare specifice infractiunilor de violare de domiciliu si de talharie se bazeaza pe aceeasi rezolutie infractionala, iar aceasta unitate de rezolutie caracterizeaza existenta infractiunii complexe de talharie.

Alte instante, dimpotriva, au considerat ca patrunderea, in orice mod, intr-o curte sau intr-un loc imprejmuit ce tine de domiciliul persoanei, urmata de savarsirea unei talharii, constituie un concurs real de infractiuni intre infractiunea de violare de domiciliu, prevazuta in art. 192 din Codul penal, si infractiunea de talharie, prevazuta de art. 211 din Codul penal, fiindu-le incidente dispozitiile referitoare la circumstanta agravanta prevazuta in art. 211 alin. 21 lit. c) din Codul penal, motivandu-se ca locul imprejmuit ce tine de domiciliul persoanei, respectiv curtea, nu face parte din locuinta sau dependintele ei in sensul acestui text de lege.

Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

In adevar, potrivit art. 192 alin. 1 din Codul penal, infractiunea de violare de domiciliu consta in 'patrunderea fara drept, in orice mod, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea, fara consimtamantul persoanei care le foloseste, sau refuzul de a le parasi la cererea acesteia'.

Or, in cadrul circumstantei agravante prevazute la art. 211 alin. 21 lit. c) din Codul penal nu se regaseste si locul imprejmuit, la care se face referire in art. 192 alin. 1 din Codul penal, sau curtea, astfel ca, in acest caz, infractiunea de violare de domiciliu nu poate fi concurenta cu infractiunea de talharie in forma agravata, prevazuta in art. 211 alin. 21 lit. c) din Codul penal, ci numai cu oricare alta forma de infractiune de talharie, prevazuta in art. 211 din Codul penal.

Asa fiind, fapta de patrundere fara drept, in orice mod, intr-o curte sau intr-un loc imprejmuit ce tine de domiciliul unei persoanei, urmata de savarsirea unei talharii, constituie un concurs real intre infractiunea de violare de domiciliu, prevazuta in art. 192 din Codul penal, dupa caz, cu o infractiune de talharie, prevazuta in art. 211 din Codul penal, cu exceptia celei incriminate in cadrul circumstantei agravante prevazute in art. 211 alin. 21 lit. c) din Codul penal.[10]




[1] V. Dongoroz si altii - op. citatǎ, pag. 311

[2] Tribunalul Suprem, sectia penala dec. 2876/1976

[3] Tribunalul Suprem, sectia penala, dec. Nr. 2876/1976

[4] Plenul Tribunalului Suprem, decizia de indrumare nr. 13/1965, C.D. in materie penala pe anul 1965, pag. 67

[5] Tribunalul Suprem, sectia penala, dec. Nr. 2015/1979

[6] Gheorghe Nistoreanu, Vasile Dobrinoiu, Alexandru Boroi si altii- op. citata- pag. 152

[7] Tribunalul judetului Timis, dec. Nr. 662/1971; Tribunalul judetului Prahova dec. Nr. 327/1984

[8] Gheorghe Nistoreanu, Vasile Dobrinoiu, Alexandru Boroi si altii- op. citata- pag. 152

[9] decizia nr. 372 din 01 ianuarie 1998 a Curtii de Apel, sectia Penala

[10]   INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - SECTIILE UNITE -   DECIZIA Nr. XXXI din 16 aprilie 2007 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 772 din 14/11/2007





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright