Formele capacitatii de exercitiu

Formele capacitatii de exercitiu

In raport de existenta si calitatea discernamantului, capacitatea de exercitiu a persoanei fizice se prezinta sub urmatoarele trei stari:[1]

- lipsa capacitatii de exercitiu

- capacitatea de exercitiu restransa

- capacitatea de exercitiu deplina.

Inexistenta discernamantului necesar pentru ca o persoana fizica sa poata participa la raporturile juridice de drept civil determina o lipsa a capacitatii de exercitiu a persoanei fizice (minorii sub 14 ani si persoanele puse sub interdictie). Discernamantul apare treptat, fiind prezent intr-o mica masura la minorul intre 14-18 ani cu o capacitate de exercitiu restransa. Majorul este considerat de lege ca avand discernamantul necesar incheierii actelor juridice civile, in mod sigur si personal, beneficiind conform legii de varsta de 18 ani, de capacitate deplina de exercitiu.

1. Lipsa capacitatii de exercitiu

O prima reglementare in materie este cuprinsa in art. 11 alin.1 din Decretul nr.31/1954 care enumera categoriile de persoane fizice lipsite de capacitate de exercitiu.

De asemenea art. 950 C.civ. caracterizeaza incapacitatea juridica in materie contractuala, statuand: " Incapabili de a contracta " sunt:

minorii;

interzisii;

(abrogat);

in genere "toti acei carora legea nu le-a prohibit oarecare contracte" (dispozitia cuprinsa la punctul 4 are un caracter general).

In materie testamentara lipsa capacitatii de exercitiu a minorului se intinde pana la varsta de 16 ani, intrucat art. 806 C.civ. prevede: "Minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune in nici un fel"

Categorii de persoane lipsite de capacitate de exercitiu

Art. 11 alin.1 din Decretul nr. 31/1954 enumera, limitativ, persoanele lipsite de capacitate de exercitiu: "Nu au capacitate de exercitiu:

- minorul care nu a implinit varsta de 14 ani;

- persoana pusa sub interdictie."

Legiuitorul apreciaza ca minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu are discernamant si deci nu i se poate ingadui sa incheie personal acte juridice. Lipsirea minorului, care nu a implinit varsta de 14 ani, de capacitate de exercitiu constituie o masura de protectie, instituita de lege cu scopul de a-l ocroti pe acesta de propria sa nedibacie, datorita fragezimii varstei.[2]

Lipsirea persoanei pusa sub interdictie de capacitate de exercitiu constituie tot o masura de protectie a persoanei care nu are discernamantul necesar pentru a se ingriji de interesele sale. Daca minorul sub 14 ani nu are discernamant datorita varstei sale fragede, interzis judecatoresc este lipsit de discernamant datorita alienatiei sau debilitatii mintale. Masura punerii sub interdictie a persoanei lipsita de discernamant din cauza alienatiei sau debilitatii mintale o ia instanta de judecata, care comunica hotararea de punere sub interdictie irevocabila, autoritatii tutelare, in vederea desemnarii unui tutore.

Continutul lipsei capacitatii de exercitiu

a.) Reprezentarea legala a persoanelor fizice lipsite de capacitate de exercitiu

Art. 11, alin.2 din Decretul nr. 31/1954 dispune: "pentru cei ce nu au capacitate de exercitiu, actele juridice se fac de reprezentantii lor legali."

Persoanele lipsite de capacitate de exercitiu nu pot participa personal la incheierea actelor juridice, ci numai prin reprezentare. Reprezentarea este procedeul tehnico-juridic prin care o persoana, numita reprezentant, incheie un act juridic in numele si pe seama altei persoane, numita reprezentat, astfel incat, efectele actului incheiat se produc direct in persoana celui reprezentat.

In raport de sursa ei, reprezentarea este de trei feluri:

- conventionala, care isi are izvorul in conventia partilor, respectiv in contractul de mandat;

- legala, care isi are izvorul in lege;

- judiciara, care isi are izvorul in imputernicirea data de instanta judecatoreasca.

In materia pe care o examinam, reprezentarea este legala. Astfel, pentru cei lipsiti de capacitate de exercitiu, actele juridice se fac de reprezentantii lor legali, si anume:

parintii pentru copilul minor;[3]

tutorele, pentru minorul al carui ocrotitor legal este;[4]

tutorele, pentru cel pus sub interdictie.[5]

b.)   Actele juridice civile permise celui lipsit de capacitate de exercitiu

Desi lipsiti de capacitate de exercitiu, minorul de 14 ani si interzisul judecatoresc pot, totusi, incheia in mod valabil anumite acte juridice, care, prin specificul lor nu cauzeaza autorilor lor niciun prejudiciu.

a)     Acte de conservare a patrimoniului, care au drept scop pastrarea unui drept pe cale de a se pierde, nefiind vatamatoare pentru titularul lor (somatia, inventarul bunurilor la care o persoana are dreptul, inscrierea unei ipoteci, intreruperea unei prescriptii prin cererea de chemare in judecata);

b)     Acte juridice marunte, de mica importanta care se incheie in mod curent (cumpararea de rechizite scolare, cumpararea de bilete pentru transportul in comun sau pentru spectacole, cumparaturi obisnuite din magazine).

In legatura cu actele juridice civile, permise celui lipsit de capacitate de exercitiu, sunt necesare cateva precizari:

legea civila nu prevede expres asemenea acte, revenind doctrinei si jurisprudentei meritul de a le fi precizat,

lipsa capacitatii de exercitiu nu este, totusi, totala, absoluta, concretizandu-se intr-un minim de continut, exprimat tocmai de cele doua categorii de acte juridice aratate

dispozitia prevazuta in art. 25 alin.2 din Decretul nr.32/1954 potrivit careia "actele juridice ce se incheie de minorii ce nu au implinit varsta de 14 ani sunt valabile pentru incapacitate, chiar daca nu este leziune", are in vedere numai actele juridice civile patrimoniale.

Mai adaugam aici ca minorul sub 14 ani poate incheia valabil acte juridice specifice, de dreptul familiei, precum si acte juridice cu incidenta in materie penala. Ne referim la urmatoarele imprejurari:

- daca minorul ce urmeaza a fi adoptat a implinit varsta de 10 ani, se cere, pentru adoptie si consimtamantul sau.

- ascultarea copiilor minori care au implinit varsta de 10 ani este obligatorie in procesele de divort, in vederea incredintarii lor. (art.42 C. fam.)

- in cazul minorilor, daca semnarea Protocolului de protectie a martorilor[6] de catre reprezentantul sau legal nu poate fi facuta sau daca semnarea de catre aceasta persoana contravine intereselor minorului ori daca reprezentantul legal refuza sa semneze, desi procurorul sau, dupa caz, instanta considera ca includerea in Program este in interesul minorului, Protocolul de protectie va fi semnat personal de catre minor cu aprobarea prealabila a procurorului, sau, dupa caz, a instantei.

c.) Incetarea lipsei capacitatii de exercitiu

Document online: Contractul de intretinere Eseu: Conventie civila de prestari servicii

Situatia juridica a lipsei capacitatii de exercitiu ia sfarsit:

- in cazul minorului, prin implinirea varstei de 14 ani, cand dobandeste capacitate de exercitiu restransa, sau prin decesul minorului;

- in cazul persoanei pusa sub interdictie judecatoreasca prin ridicarea interdictiei (prin hotarare judecatoreasca irevocabila) sau prin decesul acesteia.

2. Capacitate de exercitiu restransa

Capacitatea de exercitiu restransa este aptitudinea minorului de 14-18 ani de a dobandi si exercita drepturi civile si de a-si asuma si exercita obligatii civile prin incheierea, personal, de acte juridice civile, insa cu incuviintarea prealabila a ocrotitorilor legali.[7]

Prin urmare, intre lipsa totala a capacitatii de exercitiu a minorului care nu a implinit 14 ani si capacitatea deplina de exercitiu a majorului (18 ani), legea a stabilit o perioada intermediara, aceea a capacitatii de exercitiu restrans. Asadar, minorul care a implinit 14 ani incheie personal acte juridice, insa pentru ca acestea sa nu fie dezavantajoase pentru el, are nevoie de asistenta juridica, ceea ce se traduce sub forma unei incuviintari prealabile a fiecarui act pe care il face. Cu alte cuvinte, capacitatea de exercitiu restransa exprima nu un aspect cantitativ al capacitatii de exercitiu, in sensul ca minorul intre 14 si 18 ani ar putea incheia un anumit numar de acte, ci unul calitativ, in sensul ca minorul are aptitudinea de a incheia personal toate actele juridice, dar cu conditia incuviintarii prealabile.[8]

Capacitatea de exercitiu restransa asigura minorului o trecere graduala de la lipsa capacitatii de exercitiu, cand actele sale juridice sunt incheiate de reprezentantul sau legal, la capacitatea de exercitiu deplina, cand acesta le incheie personal si singur. In etapa intermediara a capacitatii de exercitiu restransa, minorul este "indrumat" de ocrotitorul sau legal, iar incuviintarea prealabila a actelor juridice constituie o "pregatire" a acestuia pentru viata juridica la care va participa singur, odata cu implinirea majoratului.

A.     Reglementare

Pentru a nu priva pe minorul care a implinit varsta de 14 ani de posibilitatea participarii la viata juridica, dar si pentru a-l ocroti, art.9 alin.1 din Decret nr. 31/1954 prevede ca: "Minorul care a implinit varsta de 14 ani are capacitate de exercitiu restransa. Actele juridice ale minorului cu capacitate de exercitiu restransa se incheie de catre acesta, cu incuviintarea prealabila a parintilor sau a tutorelui."

Aceasta reglementare principala in materie trebuie completata cu normele legale cuprinse in art.105 alin.2 C fam. Care dispune ca "dupa implinirea varstei de 14 ani, minorul isi exercita singur drepturile si isi executa tot astfel obligatiile, insa numai cu incuviintarea prealabila a parintilor spre a-l apara impotriva abuzurilor din partea celui de-al treilea."

Inceputul capacitatii de exercitiu restransa

Capacitatea de exercitiu restransa incepe la data cand minorul implineste varsta de 14 ani. Deci, singurul mod de dobandire a capacitatii de exercitiu restransa este implinirea varstei de 14 ani. Varsta de 14 ani trebuie implinita efectiv (an, luna, zi), dovada ei facandu-se cu certificatul de nastere sau cu cartea de identitate care se elibereaza pe baza acestui certificat.

Regula functioneaza numai daca pana la varsta de 14 ani minorul nu a fost pus sub interdictie.[9]

Totusi, daca fata de minor s-a luat masura punerii sub interdictie iar acesta se ridica in intervalul 14-18 ani, capacitatea de exercitiu restransa va incepe pe data ridicarii interdictiei.

In concluzie, pentru dobandirea capacitatii de exercitiu restransa este necesara indeplinirea cumulativa a doua conditii:

- minorul sa fi indeplinit efectiv varsta de 14 ani,

- pana la acea data minorul sa nu fi fost pus sub interdictie

Continutul capacitatii de exercitiu restransa

Pentru a determina continutul capacitatii de exercitiu restransa trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:

- caracteristica acestei capacitati de a fi de tranzitie, de trecere de la lipsa capacitatii la deplina capacitate de exercitiu;

- minorul intre 14 -18 ani poate incheia acte juridice personal, iar nu prin reprezentant legal, insa cu incuviintarea ocrotitorului legal. Prin urmare, minorul cu capacitate de exercitiu restransa este ocrotit, nu reprezentat.

Se au in vedere numai actele juridice civile, nu si acte juridice privind alte ramuri de drept (administrativ, comercial). In literatura de specialitate[10] s-a sustinut ca nu intra in continutul capacitatii de exercitiu restransa, actele juridice pe care le poate incheia in mod valabil, minorul care a nu a implinit varsta de 14 ani pe considerentul ca pot fi incheiate, afortiori, si de minorul intre 14-18 ani, precum si actele interzise acestuia, dar permise majorului.

In opinia noastra in continutul capacitatii de exercitiu restransa trebuie incluse si actele pe care le poate incheia valabil minorul sub 14 ani.[11]

Evident ca actele interzise minorului de 14-18 ani, dar care pot fi incheiate valabil de persoana majora, nu intra in continutul capacitatii de exercitiu restransa.

Categorii de acte juridice pe care le incheie minorul intre 14 si 18 ani

Capacitatea de exercitiu restransa confera minorului intre 14 si 18 ani posibilitatea de a participa la viata juridica in mod diferit, astfel:

- el incheie personal si singur acte juridice civile (art.10 din Decret);

- el incheie personal, dar cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal (parinti, tutore) acte juridice civile (art.133. alin.2 C.fam.);

- el incheie singur, dar cu dubla incuviintare prealabila (a ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare) acte juridice civile (art. 133 alin.3 C. fam.);

- el nu poate incheia o serie de acte juridice chiar daca ar exista incuviintare.

In functie de modalitatea de participare a minorului la raporturile juridice civile, vom departaja patru grupe de acte juridice civile, dintre care primele trei intra in continutul capacitatii de exercitiu restransa a minorului, iar ultima grupa excede acestei capacitati:

a) Acte juridice civile pe care minorul cu capacitate de exercitiu restransa le poate incheia valabil, personal si singur, fara nici o incuviintare prealabila

1. actele de conservare si actele marunte pe care le poate incheia si minorul de pana la14 ani;

2. contractul de depozit special la C.E.C (art.10 alin. final din Decretul nr. 31/1954;

3. acte de administrare a patrimoniului, cu conditia ca minorul de 14 -18 ani sa nu fie lezat.

Solutia rezulta din interpretarea per a contrario a art.25. alin.1 din Decretul 32/1954, care circumscrie actiunea in anulare pentru leziune minorilor de peste14 ani care au fost lezati prin incheierea unor acte juridice de administrare fara incuviintare prealabila. In baza argumentului de interpretare logica per a contrario, daca minorului nu i s-a pricinuit nici o vatamare actul este valid.

4. redactarea testamentului la implinirea varstei de 16 ani, prin care minorul va putea dispune de ½ din ceea ce ar fi dispus daca ar fi fost major (art. 807 C.civ.).

b) Acte juridice pe care minorul cu capacitate de exercitiu restransa le poate incheia personal, dar cu incuviintarea ocrotitorului legal

1.actele de administrare a unui bun individual determinat (ut singuli): inchirierea unui bun , repararea unui bun, contractul de asigurare a unui lucru contra daunelor.

2.acte de administrare a patrimoniului [12] care, raportate la un bun determinat, apar ca acte de dispozitie , dar privite in raport cu intreg patrimoniul, tind la exploatarea normala a acestuia : contractarea unor lucrarii de intretinere a bunurilor proprii; instrainarea bunurilor ce au devenit ne folositoare minorului; instrainarea bunurilor supuse pieirii sau stricaciunii.

c) Actele juridice civile pe care minorul cu capacitate de exercitiu restransa le poate incheia personal, dar cu dubla incuviintare a ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare

Potrivit art. 133 alin. 2 C. fam."daca actul pe care minorul (care a implinit 14 ani) urmeaza sa-l incheie face parte dintre acelea pe care tutorele nu le poate incheia decat cu incuvintarea autoritatii tutelare, va fi necesara si prealabila incuviintare a acestuia." Coroborand dispozitiile acestui articol cu prevederile art. 129. alin. 2 C. fam.:"tutorele nu poate, fara prealabila incuviintare a autoritatii tutelare, sa faca valabila instrainarea sau gajarea bunurilor minorului, renuntarea la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum si sa incheie orice alte acte care depasesc dreptul de a administra", rezulta ca din aceasta grupa de acte juridice civile fac parte actele de dispozitie :

- instrainarea bunurilor

- grevarea bunurilor cu o sarcina reala (ipoteca, gaj)

- renuntarea la un drept

- tranzactia

- inchirierea unui imobil pe o durata mai mare de 3ani

- renuntarea, respectiv acceptarea unei succesiuni.

d) Acte juridice civile interzise minorului cu capacitate de exercitiu restransa (dar permise majorului )

Doar un numar limitat de acte juridice sunt interzise minorului de 14-18 ani , ele fiind permise numai persoanei majore:

- contractul de donatie;

- acte juridice prin care se garanteaza obligatia altuia (ipoteca ,gajul, fidejusiunea ).

Aceste acte juridice nu pot fi incheiate de minor nici chiar cu dubla incuviintare (a ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare ). In acest sens, art.133 alin 3 C. fam. dispune:"minorul nu poate sa faca nici chiar cu incuviintare, donatii si nici sa garanteze obligatia altuia."

Incetarea capacitatii de exercitiu restransa

Capacitatea de exercitiu restransa inceteaza cand survine unul dintre urmatoarele cazuri:

Minorul dobandeste deplina capacitate de exercitiu, adica la implinirea varstei de 18 ani ca regula si la data incheierii casatoriei de catre minora (16 ani si, in anumite conditii chiar 15 ani), ca exceptie (art.8 din Decret si art. 4 C.fam.).

In cazul implinirii varstei de 18 ani, incetarea capacitatii de exercitiu restransa este definitiva. La incheierea casatoriei, incetarea capacitatii de exercitiu restransa nu este definitiva, fiind reversibila, in cazul declararii nulitatii casatoriei, daca a survenit pana la implinirea varstei de 18 ani, iar femeia a fost de rea-credinta la incheierea acesteia.

Minorul este pus sub interdictie judecatoreasca devenind incapabil, fiind total lipsit de capacitatea de exercitiu.

Incetarea capacitatii de exercitiu restransa poate avea fie un caracter definitiv (daca ridicarea interdictiei se produce dupa implinirea varstei de 18 ani sau nu se va produce deloc), fie un caracter provizoriu (interdictia se ridica inainte ca persoana sa fi implinit 18 ani, situatie in care minorul dobandeste pana la majorat capacitate de exercitiu restransa).

3.) Minorul de 14-18 ani decedeaza, indiferent daca este vorba de moarte fizica constata sau daca e vorba de o hotarare declarativa de moarte definitiva si irevocabila.

Distinctia are importanta doar in ceea ce priveste caracterul definitiv sau reversibil al incetarii capacitatii de exercitiu restransa. In cazul mortii fizic constata, incetarea acestei capacitati este definitiva. In situatia declansarii judecatoresti a mortii, daca minorul de 14-18 ani declarat mort, reapare inainte de a implini varsta majoratului, iar hotararea judecatoreasca de declarare a mortii se anuleaza, acesta redobandeste capacitatea de exercitiu restransa.

3 Capacitate de exercitiu deplina

In Dreptul civil roman, capacitatea de exercitiu deplina constituie regula, iar lipsa capacitatii de exercitiu si capacitatea de exercitiu restransa constituie exceptii de la regula.

Capacitatea de exercitiu deplina consta in aptitudinea persoanei fizice de a dobandi si exercita drepturile subiective civile si de a-si asuma si executa obligatiile civile prin incheierea personal si singura, a tuturor actelor juridice civile ingaduite de lege.[13]

Din definitie rezulta urmatoarele:

- titularii acestei capacitati sunt toate persoanele fizice cu exceptia celor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa;

- atele juridice civile se incheie personal (fara reprezentant legal), de catre persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu;

- actele juridice civile le incheie persoana fizica singura, fara existenta unei incuviintari legale;

- persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu poate incheia toate actele juridice civile;

- actele juridice civile incheiate de persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu nu trebuie sa fie prohibite de lege.

In timp ce capacitatea de folosinta reprezinta atitudinea generala si abstracta a persoanei de a avea drepturi si obligatii civile (de a fi subiect de drept), capacitatea de exercitiu exprima posibilitatea concreta a acesteia de a-si exercita drepturile si exercita obligatiile prin incheierea de acte juridice civile.

Capacitatea de exercitiu deplina isi gaseste reglementarea in dispozitiile art.5 alin.2 din Decretul nr.31/1954: "Capacitatea de exercitiu este capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatiile, savarsind acte juridice", si in art.8 din acelasi Decret: "Capacitatea deplina de exercitiu incepe de la data cand persoana devine majora. Persoana devine majora la implinirea varstei de 18 ani. Miorul care se casatoreste dobandeste prin aceasta capacitate deplina de exercitiu." Dispozitii similare se gasesc si in art.4 C.fam.: "Barbatul se poate casatori numai daca a implinit varsta de 18 ani, iar femeia numai daca a implinit varsta de 16 ani".

Inceputul capacitatii de exercitiu depline

Reglementarile juridice au in vedere realitatea ca o persoana fizica ce dobandeste prin nastere capacitate de folosinta nu-si poate exercita drepturile si obligatiile in nume propriu decat la o anumita varsta, cand are discernamantul necesar incheierii actelor juridice, adica in momentul in care dobandeste capacitate de exercitiu deplina.

Data la acre dobandeste deplina capacitate de exercitiu este stabilita de art. 8 din Decretul nr. 31/1954: "Capacitatea de exercitiu deplina incepe de la data cand persoana devine majora. Persoana devine majora la implinirea varstei de 18 ani.

Minorul care se casatoreste dobandeste prin aceasta capacitate deplina de exercitiu."

Prin urmare se disting doua moduri de dobandire a capacitatii de exercitiu depline:

- prin implinirea majoratului civil, adica la data dobandirii varstei de 18 ani;

- prin incheierea casatoriei de catre femei inainte de a implini 18 ani. Conform art. 4 C.fam., femeia se poate casatori daca a implinit 16 ani, sau, pentru motive temeinice chiar la 15 ani.

In acest din urma caz este necesara incuviintarea Primarului General al Municipiului Bucuresti, ori a presedintelui Consiliului Judetean in raza caruia isi are domiciliul femeia, incuviintare care se da in temeiul unui aviz medical (situatia exceptiei).

Continutul capacitatii de exercitiu depline

Deoarece drepturile subiective civile si obligatiile civile sunt nelimitate ca numar, putand fi exercitate prin acte juridice numite si nenumite (nereglementate de legislatia civila), continutul capacitatii depline poate fi determinat numai generic, neputand face o enumerare exhaustiva a actelor juridice civile, trebuie sa admitem ca persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu poate incheia orice fel de acte juridice cu exceptia celor interzise de lege si care au ca efect ingradirea capacitatii de folosinta si implicit a celei de exercitiu.

Persoana fizica cu capacitate deplina are, prin urmare, aptitudinea de a incheia orice fel de act juridice civil (de conservare, de administrare si de dispozitie), cu exceptia celor prohibite de lege. Aceasta aptitudine implica totodata si posibilitatea de a imputernici pe altul sa incheie asemenea acte juridice, in numele si pe seama sa, respectiv posibilitatea ca persoana fizica sa incheie acte juridice civile in numele si pe seama altei persoane in calitate de reprezentant legal (parinte, tutore) sau reprezentant conventional (mandatar).

Incetarea capacitatii de exercitiu deplina

Capacitatea de exercitiu deplina inceteaza in urmatoarele cazuri:prin moartea sau declararea judecatoreasca a mortii unei persoane fizice.

Prin moartea fizica constata, capacitatea de exercitiu deplina inceteaza definitiv. In cazul declararii judecatoresti a mortii incetarea capacitatii de exercitiu depline poate fi definitiva dar si temporara, daca se anuleaza hotararea declarativa de moarte.

- prin punerea sub interdictie judecatoreasca.

Capacitatea de exercitiu inceteaza definitiv in situatii in care cauza care a determinat punerea sub interdictie nu dispare, sau, temporar, daca hotararea judecatoreasca de punere sub interdictie se anuleaza.[14]

- prin declararea nulitatii sau anularii casatoriei inainte ca femeia sa fi implinit 18 ani, daca aceasta a fost de rea-credinta la incheierea casatoriei (adica, a cunoscut cauza nulitatii sau anulabilitatii casatoriei). Conform art.23 din C.fam.: "Sotul care a fost de buna-credinta la incheierea casatoriei declarata nula sau anulata pastreaza pana la data cand hotararea instantei judecatoresti ramane definitiva ( si irevocabila), situatia unui sot dintr-o casatorie valabila". Rezulta deci ca, fata de sotul de buna-credinta, efectele nulitatii sau anularii casatoriei se produc numai pentru viitor, ca si in cazul incetarii casatoriei prin moarte sau desfacerii prin divort, astfel ca nulitatea sau anularea casatoriei nu are nici o influenta asupra capacitatii sale de exercitiu depline.