Drepturile si obligatiile izvorate din brevetul de inventie - dreptul de exploatare exclusiva

DREPTUL DE PROPRIETATE INDUSTRIALA:

A. DREPTURILE SI OBLIGATIILE NASCUTE IN LEGATURA CU INVENTIA

Crearea si brevetarea inventiei da nastere la drepturi si obligatii atat pentru persoana creatorului (inventator) si a titularului dreptului de inventie.

Aceste drepturi se impart in trei categorii:

drepturile titularului de brevet;

drepturile inventatorului care nu este titular de brevet;

drepturile unitatii care nu este titulara de brevet.

Trebuie mentionat ca detinerea unui brevet de inventie confera nu doar drepturi ci si obligatii titularului, obligatii ce vor fi analizate intr-o sectiune separata.

A.1. Drepturile titularului de brevet

Drepturile titularului de brevet sunt urmatoarele:

a)      dreptul de exploatare exclusiva (art.32);

b)      dreptul la despagubiri materiale, in cazul incalcarii dreptului proprietatii industriale (art. 59, alin.3);

c)      dreptul de prioritate (art.17);

d)      dreptul unitatii titulare de brevet la asistenta tehnica (art.42, alin. 2); si

e)      dreptul unitatii de a fi informata (art.5, alin.3 si 4).

A.1.a. Dreptul de exploatare exclusiva

Denumit si drept de proprietate industriala asupra inventiei, el reprezinta posibilitatea juridica recunoscuta titularului de brevet de a exploata singur inventia, pastrand pentru sine toate beneficiile acestei exploatari.

Dreptul este prevazut expres de art.32, alin.1 din lege si este conferit titularului de brevet (fie cel initial, fie subsecvent, caruia dreptul i-a fost transmis). Inventatorul care nu a obtinut un brevet nu are acest drept.

Caractere juridice

este un drept patrimonial - pentru ca are un continut economic, evaluabil in bani;

este un drept absolut - opozabil erga omnes;

este un drept transmisibil;

este un drept temporar; si

este un drept teritorial.

Continutul dreptului

Dreptul de proprietate se examineaza sub doua aspecte:

continutul exploatarii pe care titularul este indreptatit sa o exercite asupra inventiei (latura pozitiva); si

continutul si limitele exclusivitatii recunoscute titularului (latura negativa).

Latura pozitiva confera titularului dreptul de a face ceva. Latura negativa confera dreptul de a cere altcuiva sa nu faca ceva.

Ambele laturi rezulta din dispozitiile art.32, alin.2, potrivit caruia este interzisa efectuarea fara consimtamantul titularului a urmatoarelor acte:

a)       fabricarea, folosirea, oferirea spre vanzare, vanzarea sau importul in vederea folosirii, oferirii spre vanzare ori vanzarii, in cazul in care obiectul brevetului este un produs; si

b)       utilizarea procedeului, precum si folosirea, oferirea spre vanzare, vanzarea sau importul in aceste scopuri al produsului obtinut direct prin procedeul brevetat, in cazul in care obiectul brevetului este un procedeu.

Privit generic, dreptul confera titularului posibilitatea de a folosi inventia, de a-i culege fructele si de a dispune de ea (jus utendi, jus fruendi si jus abutendi).

Art.32, alin.3 arata ca intinderea protectiei conferite prin brevet este determinata de continutul revendicarilor care se interpreteaza in legatura cu descrierea si desenele inventiei.

Daca se incalca latura negativa exista o sanctiune speciala, actiunea de contrafacere.

Dreptul provizoriu de exploatare exclusiva

Este reglementat prin art.33 care prevede ca, in cazul cererii de brevet publicata in conformitate cu art.23 (adica in procedura obisnuita), persoana indreptatita la brevet beneficiaza de drepturile conferite prin brevet, chiar mai inainte de eliberarea acestuia, si anume de la data depozitului reglementar si pana la eliberarea brevetului. Daca in cursul procedurii de examinare cererea de brevet se respinge pentru indiferent care cauza, dreptul provizoriu dispare cu efect retroactiv.

Limitele exclusivitatii exploatarii inventiei (limitele laturii negative)

Exista doua categorii de limite - cele generale si cele speciale.

Limitele generale se aplica oricarui titular de brevet si indiferent de felul inventiei. Acestea se clasificaa iin:

temporaritatea - exclusivitatea exploatarii nu poate fi opusa tertilor decat atata vreme cat brevetul este in vigoare; si

teritorialitatea - rezulta din art.1 din lege (aplicabil doar pe un anumit teritoriu; exclusivitatea exploatarii nu poate fi opusa decat in privinta actelor savarsite pe teritoriul statului care a eliberat acel brevet).

Limitele speciale se aplica numai anumitor categorii de inventii sau titulari. Astfel, nu constituie incalcarea drepturilor titularului de brevet:

a)      folosirea inventiilor in constructia si in functionarea vehiculelor terestre, aeriene, precum si la bordul navelor sau la dispozitivele pentru functionarea acestora, apartinand statelor membre ale tratatelor si conventiilor internationale privind inventiile, la care Romania este parte, cand aceste vehicule sau nave patrund pe teritoriul Romaniei, temporar sau accidental, cu conditia ca aceasta folosire sa se faca exclusiv pentru nevoile vehiculelor sau navelor;

b)      efectuarea oricaruia dintre actele prevazute la art.32, alin.(2) de catre o persoana care a aplicat obiectul brevetului de inventie sau cel al cererii de brevet, asa cum a fost publicata, ori a luat masuri efective si serioase in vederea producerii sau folosirii lui cu buna-credinta pe teritoriul Romaniei, independent de titularul acesteia, cat si inainte de constituirea unui depozit national reglementar privind inventia sau inainte de data de la care curge termenul de prioritate recunoscuta; in acest caz inventia poate fi folosita in continuare de acea persoana, in volumul existent la data de depozit sau a prioritatii recunoscute, si dreptul la folosire nu poate fi transmis decat cu patrimoniul persoanei ori cu o fractiune din patrimoniul afectat exploatarii inventiei;

c)      efectuarea oricaruia dintre actele prevazute la art.32, alin.(2) exclusiv in cadru privat si in scop necomercial; producerea sau, dupa caz, folosirea inventiei exclusiv in cadru privat si in scop necomercial;

d)      comercializarea sau oferirea spre vanzare pe teritoriul Uniunii Europene a acelor exemplare de produs, obiect al inventiei, care au fost vandute anterior de titularul de brevet ori cu acordul sau expres;

e)      folosirea in scopuri experimentale, exclusiv cu caracter necomercial, a obiectului inventiei brevetate;

Referat: Contract de leasing financiar Lucrare: Contract de inchiriere - model

f)       folosirea cu buna-credinta sau luarea masurilor efective si serioase de folosire a inventiei de catre terti in intervalul de timp dintre decaderea din drepturi a titularului de brevet si revalidarea brevetului. In acest caz inventia poate fi folosita in continuare de acea persoana, in volumul existent la data publicarii mentiunii revalidarii, si dreptul la folosire nu poate fi transmis decat cu patrimoniul persoanei care utilizeaza inventia ori cu o fractiune din patrimoniul care este afectat exploatarii inventiei;

g)      exploatarea de catre terti a inventiei sau a unei parti a acesteia la a carei protectie s-a renuntat.

Licentele obligatorii Dreptul de proprietate industriala este nu numai un drept ci si o obligatie. Brevetul se acorda in vederea crearii unor avantaje temporare pentru titulari dar si in vederea crearii unor avantaje pentru societate, ca urmare a exploatarii inventiei.

In conformitate cu art.46, la cererea oricarei persoane interesate, Tribunalul Bucuresti poate acorda o asa numita licenta obligatorie, la expirarea unui termen de 4 ani de la inregistrarea cererii de brevet sau a unui termen de 3 ani, de la eliberarea brevetului, socotindu-se termenul expirat mai tarziu, daca petentul face dovada ca acea inventie nu a fost aplicata, sau a fost insuficient aplicata in Romania, iar titularul brevetului nu poate justifica in fata tribunalului inactiunea sa.

In plus este necesar sa se probeze si ca anterior petentul l-a contactat pe titularul brevetului in vederea incheierii unui contract de licenta sau de cesiune insa nu s-a ajuns la nici o intelegere.

Daca tribunalul admite cererea, petentul capata dreptul de folosinta acelei inventii, fara acordul titularului. Folosirea de catre terti se realizeaza in conditii anume determinate prin hotarare cu privire la durata, nivelul redeventelor pentru titularul brevetului si cel al drepturilor banesti pentru inventator.

Licenta obligatorie nu este exclusiva, in dublu inteles: titularul brevetului poate contracta licente si cu alte persoane si alti terti pot cere si obtine licente obligatorii pe calea aceleiasi proceduri. Instanta judecatoreasca trebuie sa analizeze daca nu cumva prin acordarea mai multor licente nu se ajunge la lipsirea obiectului dreptului de exploatare exclusiva.

In cuprinsul hotararii de acordare a licentei, instanta trebuie sa stabileasca nu numai pretul ci si daca este cazul, drepturile banesti cuvenite inventatorului, atunci cand acesta este titularul brevetului de inventie.

A.1.b. Dreptul la despagubiri materiale in cazul incalcarii dreptului

Este reglementat de art.59, alin.3 din lege, care se refera si la latura civila a infractiunii de contrafacere, precum si la recuperarea prejudiciilor cauzate titularului brevetului sau brevetului provizoriu.

Aliniatul penultim al art. 59 arata, referindu-se la infractiunea de contrafacere ca pentru prejudicii cauzate titularului, acesta are dreptul la despagubiri patrimoniale, potrivit dreptului comun (art. 998-999 din vechiul Cod civil, art.1349 si urmatoarele din Noul Cod civil), iar produsele contrafacute pot fi confiscate.

A.1.c. Dreptul de prioritate al titularului de brevet

Art.17 din lege arata ca depozitul national reglementar asigura un drept de prioritate, cu incepere de la data constituirii acestuia sau de la data prioritatii exceptionale, fata de orice depozit, privind aceeasi inventie, cu o data de prioritate (de depozit exceptional) ulterioara.

A.1.d. Dreptul titularului de brevet la asistenta tehnica din partea inventatorului

In art.42, alin.2 se arata ca inventatorul are obligatia sa acorde, la cererea titularului de brevet, asistenta tehnica pe baza de contract pentru punerea in aplicare a inventiei. Aceasta asistenta tehnica se acorda cu titlu oneros.

Izvorul obligatiei de acordare a asistentei tehnice nu este insasi legea, ci contractul pe care inventatorul, daca este solicitat, este obligat sa-l incheie cu unitatea. De aceea asistenta se acorda in conditiile rezultate din contract. Daca negocierea esueaza, consimtamantul partilor va fi suplinit de catre hotararea instantei de drept comun.

A.2. Drepturile inventatorului care nu este titularul brevetului

Foarte dese sunt situatiile cand unitatea devine titularul de brevet, iar inventatorul pastreaza doar unele drepturi, dintre care mentionam:

a)       dreptul la o remuneratie suplimentara, in cazul inventiei de serviciu stricto sensu (art.5, alin.1, lit. a);

b)       dreptul la o remuneratie suplimentara, in cazul inventiei de comanda (art.5, alin.2);

c)       dreptul de a fi recompensat conform contractului pentru asistenta tehnica (art.42, alin.2);

d)       dreptul la eliberarea unui duplicat al brevetului (art.35, alin. 2);

e)       dreptul la o compensatie materiala, in cazul instituirii caracterului secret pentru inventia brevetata (art.40, alin.2).

A.3. Drepturile unitatii viitoare titular de brevet

Aceste drepturi, ce apartin unitatii care inca nu este dar va fi titulara de brevet, sunt stabilit de art.5, alin.3 si 4 din lege:

a)       dreptul unitatii de a pretinde inventatorului sa fie informata in scris asupra crearii inventiei de serviciu ori de comanda, chiar si in ipotezele cand potrivit legii, titularul de brevet ar deveni inventatorul si nu unitatea; si

b)       dreptul unitatii de a pretinde inventatorului sa se abtina de la orice divulgare a inventiei de serviciu ori de comanda fara acordul unitatii, pana in momentul publicarii inventiei conform legii.

Incalcarea acestor drepturi atrage raspunderea inventatorului.

A.4. Obligatiile nascute in legatura cu inventia

Obligatiile nascute in legatura cu inventia, in functie de persoana care este titularul brevetului, sunt:

a)       obligatiile titularului de brevet

b)       obligatiile inventatorului care nu este titularul brevetului.

a) Obligatiile principale ale titularului de brevet sunt urmatoarele:

obligatia de plata a taxelor (art.43); cele mai importante taxe sunt cele de mentinere in vigoare a brevetelor de inventie. Ele se platesc anual si sunt cu atat mai mari cu cat se platesc pentru ani mai indepartati fata de momentul eliberarii brevetului. Aceste taxe anuale se numesc anuitati;

obligatia de exploatare a inventiei; aceasta rezulta indirect din textele care sanctioneaza inactiunea titularului de brevet prin eliberarea unor licente obligatorii, pentru a se realiza valorificarea inventiilor in mod suficient, in functie de interesele economiei nationale si a societatii publice.

b) Obligatiile inventatorului care nu este titularul brevetului:

obligatia de acordare asistentei tehnice; aceasta exista la cererea titularului de brevet, in baza unui contract, in vederea aplicarii inventiei, si nu se naste din lege, ci din contractul incheiat intre parti;

obligatia de a informa unitatea asupra crearii si realizarii inventiei de serviciu sau de comanda si de a se abtine de la divulgare (art.5, alin.3 si 4).

B. TRANSMISIUNEA DREPTURILOR NASCUTE IN LEGATURA CU INVENTIA

Sediul materiei se afla in art.45, alin.1, care reglementeaza, in general, transmiterea drepturilor titularului de brevet.

B.1.Transmisiunea drepturilor titularului de brevet

Toate drepturile decurgand din brevetul de inventie sunt transmisibile, dar in cele ce urmeaza vom examina numai transmisiunea privind exploatarea inventiei, singurul drept la care face referire legea.

B.2. Modurile de transmitere

Dupa momentul producerii efectelor, transmisiunile sunt:

intre vii (inter vivos);si

pentru cauza de moarte (mortis causa).

Dupa izvorul transmisiunii avem de a face cu tranmisiuni:

legale;

voluntare; si

mixte.

Dupa obiectul transmisiunii, exista:

cesiunea;

licenta.

B.3. Transmisiunea dreptului titularului de brevet prin cesiune

Cesiunea este operatiunea juridica prin care se transmite dreptul la brevetul de inventie, implicit, dreptul de exploatare exclusiva asupra inventiei de la titularul de brevet catre o alta persoana.

Transmisiunea se face in virtutea si in conditiile legii, de la titularul brevetului catre alta persoana, desemnata de lege. In aceasta situatie cesiunea poate purta asupra sa:

dreptul privind brevetul

dreptul la eliberarea brevetului

Cesiunea voluntara de brevet

Este un act juridic unilateral sau bilateral, cu titlu gratuit (mai rar) sau cu titlu oneros, prin care cedentul titular de brevet transmite cesionarului, in tot sau in parte, dreptul la brevet, si prin aceasta, dreptul la exploatarea exclusiva a inventiei.

Cesiunea voluntara poate fi:

speciala (pentru ca exista reglementari speciale in Legea nr. 64 / 1991); si

de drept comun.

B.4. Transmiterea prin licenta

Licenta de brevet este operatiune juridica prin care se transmite, in intregime sau (numai) in anumite limite, dreptul de folosinta asupra unei inventii brevetate de la titularul de brevet catre o alta persoana.

Nu se transmite dreptul de proprietate industriala, ci numai folosinta inventiei. Prin licenta, beneficiarul ei nu devine - ca in cazul cesiunii - titularul de brevet.

Clasificare:

a)       dupa intinderea dreptului la care dau nastere sunt:

i.        licente simple, cand titularul de brevet  pastreaza atat dreptul de a folosi insusi inventia, cat si dreptul de a concede si altor persoane dreptul de a folosi respectiva inventie; beneficiarul nu poate actiona in contrafacere, dar are posibilitatea sa-l instiinteze pe transmitator. Titularul licentei nu poate acorda nici sub-licenta. Ca regula, licentele se prezuma a fi simple;

ii.      licentele exclusive, care asigura beneficiarului exclusivitatea folosintei. Exclusivitatea se poate referi fie la una din formele de realizare a inventiei, cand aceasta este susceptibila de mai multe forme de realizare (exemplu, licentele de comercializare) fie priveste un anumit teritoriu. Se poate prevedea ca nici titularul insusi sa nu poata folosi inventia in cazul unei licente exclusive.

b)       dupa izvor, licentele sunt:

i.        legale - acele licente impuse de lege. Nu sunt niciodata exclusive. Ele constituie limitari ale exclusivitatii dreptului de proprietate industriala (probleme dezbatute la latura negativa a dreptului de proprietate industriala). Aceste licente au fost analizate anterior si sunt prevazute de art.34 din lege;

ii.      mixte - sunt acele licente care au ca izvor atat legea, cat si vointa partilor. Si acestea sunt limitari ale exclusivitatii dreptului de proprietate industriala. Aceste licente sunt licente obligatorii;

iii.    voluntare - se refera la acele licente care au ca izvor vointa partilor. Licentele voluntare sunt acte juridice unilaterale sau bilaterale. Cele mai frecvente sunt licentele bilaterale (contractele).

B.5. Transmiterea drepturilor inventatorului care nu este titularul brevetului

Se transmit numai drepturile patrimoniale. Sunt netransmisibile intrucat sunt morale:

dreptul la eliberarea unui duplicat al brevetului;

dreptul de a fi informat;

dreptul de a fi informat (art. 5 alin. 3 si 4).

Fiind drepturi de creanta, se transmit, potrivit dreptului comun urmatoarele:

drepturile la o remuneratie suplimentara;

drepturile patrimoniale stabilite prin contract;

dreptul la recompensa pentru asistenta tehnica acordata.

C. INCETAREA DREPTURILOR NASCUTE IN LEGATURA CU INVENTIA

Prin termenul de incetare intelegem atat modalitatile care duc la stingerea, cu efecte pentru viitor (ex nunc) a unor drepturi nascute, cat si cele care produc efecte si retroactiv (ex tunc).

Modurile de incetare a valabilitatii brevetului sunt urmatoarele:

expirarea termenului de valabilitate a brevetului;

renuntarea la brevet;

decaderea din drepturi;

revocarea administrativa; si

nulitatea sau declararea nulitatii.

C.1. Expirarea termenului de valabilitate a brevetului

Potrivit Legii nr.64/1991, brevetul principal are un termen de valabilitate, in care statul ii acorda protectia inventiei de 20 ani, care curge de la constituirea depozitului national reglementar (art.31).

Odata cu implinirea termenului inceteaza drepturile rezultate din brevet, inceteaza dreptul de exploatare exclusiva a inventiei, inventia trecand  in domeniul public si orice persoana putand-o folosi in mod liber si cu titlu gratuit.

C.2. Renuntarea la brevet

Conform art.38, titularul de brevet poate renunta total sau partial la exercitarea dreptului exclusiv de exploatare. Aceasta renuntare, ca act unilateral de vointa, are ca efect caderea inventiei in domeniul public.

Renuntarea are caracter irevocabil, cu exceptia cazurilor cand vointa a fost viciata. Renuntarea se concretizeaza intr-o declaratie data in fata O.S.I.M. , desemnand astfel un act autentic, sau in fata notarului public.

Asupra declaratiei, dupa inregistrare, se ia o hotarare de admitere sau respingere. Cea de admitere se publica producand efecte din momentul inregistrarii.

Situatii speciale

a)      conform art.38, alin.2 unitatea, daca solicita renuntarea la brevetul privind inventiile de serviciu stricto sensu sau de comanda, are obligatia de a comunica inventatorului aceasta intentie, pentru ca acesta sa-si poata manifesta dreptul sau de preferinta, prin incheierea unui contracte de cesiune;

b)      in conformitate cu art.38, alin.3, in situatia in care inventia a facut obiectul unui contract de licenta, este necesar acordul beneficiarului licentei, pentru a se evita nulitatea relativa a actului; si

c)      de asemenea, este necesar acordul institutiei care a impus regimul secret al unei inventii, in situatia prevazuta de art.38, alin.5, pentru a se evita nulitatea absoluta a actului de renuntare.

C.3. Decaderea din drepturi

Aceasta este o sanctiune pentru neplata taxelor. Prin efectul legii produce efecte pentru viitor, inventia cazand in domeniul public. Orice decadere se publica pentru a fi opozabila tertilor.

C.4. Revocarea administrativa a brevetului

Exista doua situatii:

revocarea prealabila a comunicarii hotararii de eliberare a brevetului;

revocarea ulterioara.

Revocarea prealabila comunicarii hotararii de eliberare a brevetului. Conform art.29 din lege, O.S.I.M. poate revoca, din  oficiu, dar si la sesizarea oricarei persoane hotararea de acordare a brevetului, inainte de comunicare, pentru indeplinirea conditiilor de fond ale obiectului si subiectului si de forma. Aceasta revocare produce efecte retroactive.

Revocarea ulterioara. In temeiul art.52, alin.1, in termen de 6 luni de la publicare, orice persoana poate sesiza in scris si motivat, comisia de reexaminare din O.S.I.M., solicitand revocarea acordarii brevetului pentru neindeplinirea conditiilor legale. In cazul admiterii cererii de revocare, si aceasta produce efecte retroactive.

C.5. Nulitatea brevetului

Nulitatea este un mod de incetare lato sensu a dreptului titularului brevetului de folosinta exclusiva asupra inventiei, intrucat aceasta desfiinteaza brevetul, avand deci efect retroactiv.

Art.54-55 prevad posibilitatea oricarei persoane, pe tot parcursul perioadei de valabilitate a brevetului, sa ceara Tribunalului Municipiului Bucuresti anularea brevetului pe motivul ca la data inregistrarii cererii de brevet nu erau indeplinite conditiile pentru existenta unei inventii brevetabile sau pentru ca titularul de brevet nu era indreptatit la acordarea brevetului. Hotararea de anulare se inregistreaza la O.S.I.M., publicandu-se, producand efectele nulitatii totale sau partiale.

C.6. Incetarea celorlalte drepturi ale titularului de brevet

a) incetarea dreptului la despagubiri materiale

In cazul incalcarii dreptului de folosire exclusiva asupra inventiei, titularul brevetului poate obtine despagubiri materiale. Acest drept este de creanta, prescriptibil prin natura sa, va urma dreptul comun cat priveste stingerea sa.

Incetarea brevetului nu afecteaza existenta acestui drept, cu conditia de a se fi nascut in timpul valabilitatii brevetului.

b) incetarea dreptului de prioritate a titularului de brevet

Are loc deodata cu brevetul in legatura cu care respectiva prioritate a fost invocata. Totusi, pentru aplicarea regulilor de la prioritatile exceptionale, dreptul de prioritate ar putea avea o viata mai lunga decat aceea a brevetului in care a fost pentru prima data invocata.

Aceasta daca aceeasi prioritate, va fi invocata pentru eliberarea unui brevet asupra aceleiasi inventii, dar in alt stat sau state si daca valabilitatea brevetului (brevetelor) ulterioare va fi mai lunga decat cea a brevetului anterior.

c) incetarea dreptului la asistenta tehnica

Este un drept de creanta supus prescriptiei. Modurile de incetare a brevetului nu ii determina incetarea, ci numai nasterea valabila a dreptului. Dar declararea nulitatii brevetului titularului unitate antreneaza si desfiintarea retroactiva a dreptului la asistenta tehnica.

d) incetarea dreptului unitatii titularului de brevet, pentru inventii de serviciu sau de comanda, de a fi informata si de a pretinde abtinerea de la divulgare

In principiu, aceste drepturi inceteaza distinct de incetarea valabilitatii brevetului. Ambele drepturi inceteaza atunci cand exista un caz de nulitate.

Dreptul de a fi informat inceteaza la momentul constituirii depozitelor reglementare, nemaiavand sens ulterior.

Dreptul de a pretinde abtinerea de la divulgare inceteaza la momentul in care in functie de procedura aleasa, inventia se publica.