Dreptul in Transilvania in
perioada principatului dependent de Imperiul Otoman (1541-1683)
Legile adoptate
de Dieta Transilvaniei in secolele XVI si XVII cu privire la organizarea
de stat, procedura de judecata, organizarea bisericii, dreptul civil
si dreptul penal au fost sistematizate in secolul al XVII-lea in
colectii, denumite Approbatae
constitutiones - cuprindea legile adoptate intre 1541 si 1653 -
si Compilatae constitutiones -
cuprindea legile adoptate intre 1653 si 1669. Ambele colectii au fost
reunite intr-o lucrare denumita Approbatae
et compilatae constitutiones.
Mihai Viteazul, dupa
infaptuirea unirii celor trei tari romane, a adoptat unele
masuri legislative la cererea taranilor romani, prin care a
consacrat anumite dispozitii ale obiceiului romanesc. Astfel, la
propunerea lui Mihai Viteazul, Dieta din iulie 1600, a recunoscut
drepturile romanilor de a-si paste vitele in hotarele satelor
sasesti si unguresti, potrivit vechilor obiceiuri. De
asemenea, preotii romani au fost scutiti de obligatiile in
munca.
In ce ne priveste, socotim insa,
alaturi de cei mai multi autori, ca o atare distinctie este
greu sau chiar imposibil de realizat in mod practic, din moment ce
finantele, industria si comertul sunt parti componente
ale economiei nationale, iar nerespectarea regimului lor legal
afecteaza nu numai interese private, ci si interesele generale,
publice. De altfel, asa cum se arata in aceeasi opinie, pe
langa faptul ca, ambele tipuri de infractiuni se
caracterizeaza printr-un atac asupra economiei nationale si
internationale prin pierderea de venituri, dezorganizare, coruptie
etc., documentele internationale folosesc, cu un identic inteles,
atat denumirea de criminalitate economica, cat si pe cea de
criminalitate a afacerilor - ceea ce inseamna ca, in conceptia
organismelor internationale, termenii "infractiune economica"
si "infractiune in domeniul afacerilor" sunt considerati
sinonimi.
Cat priveste obiectul juridic generic (de
grup) al infractiunilor astfel denumite, nu ne ramane decat sa
achiesam la ideea ca, acesta este constituit de relatiile
sociale care asigura desfasurarea diverselor
activitati economice in conformitate cu regimul lor legal, adica
de relatiile sociale care ocrotesc ordinea economica (sau sistemul
economic) existenta la un moment dat.
b) Obiectul juridic
special.
De regula, infractiunile economice permit si o ulterioara
specificare a obiectului juridic generic, ceea ce inseamna ca ele
prezinta si un obiect juridic special (sau specific). Astfel,
obiectul juridic special al fiecarei infractiuni economice
consta in relatiile sociale referitoare la o anumita activitate
economica reglementata de lege. Asa, de pilda,
infractiunea de specula asigura protectie regimului legal
al circulatiei bunurilor; infractiunile de inselaciune la
masuratoare si inselaciune cu privire la calitatea
marfurilor asigura corectitudinea relatiilor ce se stabilesc in
domeniul distributiei si desfacerii bunurilor, in asa fel incat
sa nu se pricinuiasca pagube si implicit, sa se submineze
increderea publica in sistemul economic; infractiunea de divulgare a
secretului economic asigura confidentialitatea datelor si
informatiilor referitoare la cai, procedee sau tehnici economice,
adica a acelor date si informatii care constituie baza,
fundamentul unei concurente oneste in oricare sector economic;
infractiunile de contrafacere a obiectului unei inventii si de
punere in circulatie a produselor contrafacute asigura
protectie drepturilor inventatorilor sau ale altor titulari de brevete
(societati comerciale, regii etc.) impotriva asa-numitelor
"furturi de tehnici sau tehnologii" s.a.m.d.
c) Obiectul material. De regula, infractiunile
economice prezinta un obiect material - de exemplu, in cazul
infractiunii de specula, obiectul material il constituie produsele
Normele de drept ale oraselor
sasesti au fost codificate in Statutele
municipale sasesti, care au fost adoptate in adunarile
sasilor din anii 1570 si 1580 si aprobate de principele Transilvaniei
in anul 1583. Aceste statute cuprind norme de drept civil, penal si
procesual.
Alte culegeri de drept au fost Statutele Odorheiului si Statutele Zarandului, ca urmare a
autonomiei locale de care se bucurau aceste unitati administrative.
