Drept
Drept societatilor - testDREPT SOCIETATILOR - TEST
MULTIPLE CHOICE
ART. 7 Sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale. a. cei care fac fapte de comert , avad comertul ca profesiune obisnuita ; b. cei care au savarsit fapte de comert unilaterale; c. cei care desfasoara activitati comerciale intamplator
ART. 3 Legea considera ca fapte de comert: 1. Cumparaturile de producte sau marfuri spre a se revinde, fie in natura, fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus in lucru, ori numai spre a se inchiria; asemenea si cumpararea spre a se revinde, de obligatiuni ale Statului sau alte titluri de credit circuland in comert; a. orice
cumparaturi de producte sau marfuri, spre a se revinde, fie in
natura, fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus in lucru, ori numai spre
a se inchiria ;
ART. 8 Statul, judetul si comuna nu pot avea calitatea de comercianti. a. statul ; b. judetul ; c. comuna ; d. satul; a. a b. a+b c. c+d d. nicio varianta
1. meseriasii, daca se limiteaza strict la exercitiul meseriei lor si nu savarsesc fapte de comert; 2. asociatii societatilor comerciale; 3. cei care semneaza cambii, bilete la ordin, cecuri; 4. statul nu este comerciant, dar va fi supus legii comerciale atunci cand va incheia acte comerciale, fiind subiect al raporturilor juridice comerciale; 5. persoanele care practica profesiuni liberale; 6. auxiliarii comertului ce fac acte de comert pentru altii si nu sunt ei insisi comercianti; 7. agricultorii, asociatiile si fundatiile, de asemenea nu sunt comercianti, insa in cazul raporturilor juridice izvorate din savarsirea faptelor de comert, acestia devin comercianti, fiind astfel supusi legilor comerciale.
Potrivit conceptiei doctrinare clasice, exista doua sisteme care permit stabilirea sferei aplicabilitatii dreptului comercial: sistemul subiectiv si sistemul obiectiv. Sistemul subiectiv asupra dreptului comercial traditionalist, de influenta germanica, are in vedere persoana, dreptul comercial fiind considerat ca un drept al profesionistilor, al comerciantilor. Sistemul obiectiv de influenta franceza are in vedere natura operatiunii, care are sau nu caracter comercial. dreptul
comercial poate fi definit ca un ansamblu
de norme juridice de drept privat, aplicabile raporturilor juridice generate de
acte sau fapte juridice de comert si la care participa persoane
fizice sau juridice care au calitatea de comercianti.
Acesta cuprinde norme juridice care reglementeaza institutiile fundamentale ale dreptului comercial: faptele de comert, comerciantii, obligatiile comerciale. Codul comercial si legile comerciale speciale cuprind, in principiu, norme cu caracter supletiv, acestea aplicandu-se numai cand partile nu s-au inteles altfel. Exista insa, dupa cum am aratat, si anumite norme cu caracter imperativ, care asigura protejarea intereselor generale, protectia tertilor sau care contin anumite principii de ordine publica.
a. 1990 b. 1938 c. 1887
a. dispozitii generale privind comertul, principal izvor de drept in aceasta materie; b. cele mai importante institutii juridice ale dreptului privat; c. principiile de baza ale functionarii societatilor comerciale; d. dispozitii particulare privind Registrul Comertului; e. dispozitii particulare privind falimentul.
a. Codul comercial; b. Doctrina si uzantele; c. Principiul general de drept conform caruia autonomia de vointa este mult mai restransa in dreptul comecial; Prin urmare, in materie comerciala izvorul principal de drept il constituie Codul Comercial Roman, impreuna cu legile comerciale, iar un izvor subsidiar de drept este Codul civil, atunci cand izvorul principal nu contine nici o reglementare. Cu toate ca art.1, C. com. mentioneaza doar cele doua izvoare formale de drept, izvoare ale dreptului comercial sunt si legile comerciale speciale, principiile generale de drept comercial, precum si legile civile generale si speciale.
a. raportul juridic b. statutul necomerciantului c. tertii Prin art. 56, C. com., legiuitorul stabileste insa ca regula generala regimul juridic comercial al faptelor de comert unilaterale sau mixte, supunand legii comerciale raportul juridic generat astfel, chiar daca pentru una dintre parti actul respectiv are caracter necomercial.
Aplicarea legii comerciale si necomerciantilor este impusa de necesitatea ca raportul juridic sa fie reglementat unitar; totusi, legea comerciala se aplica numai raportului juridic dintre comerciant si necomerciant si nu si statutului juridic al acestuia din urma. Dificultatile de interpretare nu sunt un argument hotarator, deoarece aceste dificultati exista si in alte ramuri de drept (dreptul muncii, dreptul maritim). Dificultatile privind determinarea sferei de aplicare a dreptului comercial se pot elimina prin formularea limitativa a faptelor de comert. In acest sens sunt prevederile Codului comercial Carol al II-lea din 1938, care prin art. 3 enumera actele de comert. Un statut juridic propriu este necesar pentru dreptul comercial, statut care il impune ca autonom, dat fiind evolutia istorica, precum si existenta unor competente si proceduri speciale, aplicabile dreptului comercial. Chiar daca unele tari nu au o autonomie legislativa, aceasta nu inseamna ca nu exista reguli si principii specifice, aplicabile numai raporturilor comerciale. Autonomia dreptului comercial e reclamata de anumite cerinte specifice, ca lipsa formalismului, celeritatea relatiilor comerciale, seriozitatea, punctualitatea etc. Curs pg. 21
ART. 12 In societatea cu raspundere limitata, numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50.
a. nasterea titlurilor de credit si a institutiilor financiare; b. principiul conform caruia codebitorii nu sunt tinuti solidari; c. mijloacele de garantare a tranzactiilor comerciale. a. a b. b c. a+c d. a+b
ART. 9 (1) Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica. (2) In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social de catre toti semnatarii actului constitutiv, capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferenta de capital social subscris va fi varsata: a) pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la data inmatricularii societatii; b) pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii.
a. definirea actelor si faptelor de comert si statutul comerciantilor b. cambie si bilet la ordin c. procedura insolventei
a. o societate cu raspundere limitata poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana; b. o persoana poate fi asociat unic in oricate societati cu raspundere limitata; c. nu pot emite obligatiuni. ART. 13 (1) In cazul in care, intr-o societate cu raspundere limitata, partile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, in calitate de asociat unic, are drepturile si obligatiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunarii generale a asociatilor.
(2) Daca asociatul unic este administrator, ii revin si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate. (3) In societatea care se infiinteaza de catre un asociat unic, valoarea aportului in natura va fi stabilita pe baza unei expertize de specialitate. ART. 14 (1) O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata. (2) O societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana. (3) In caz de incalcare a prevederilor alin. (1) si (2), statul, prin Ministerul Finantelor Publice, precum si orice persoana interesata poate cere dizolvarea pe cale judecatoreasca a unei societati astfel constituita. (4) Pe baza hotararii de dizolvare, lichidarea se va face in conditiile prevazute de prezenta lege pentru societatile cu raspundere limitata.
a. Este o societate de capital; b. Se aseamana cu societatea civila dar are personalitate juridica; c. Poate emite obligatiuni. societatile comerciale pot fi: a. pluripersonale - anume societatile comerciale care au mai multi asociati, situatie in care se afla majoritatea societatilor comerciale Caracteristic societatii in nume colectiv este raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor pentru obligatiile sociale. In categoria societatilor de persoane, intra societatile in nume colectiv si societatile in comandita simpla. Societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata nu au dreptul sa emita titluri comerciale de valoare. Curs pg. 62; 64, 65, 66
a. societati in care asociatii raspund nelimitat pentru obligatiile sociale. In aceasta categorie, se inscrie societatea in nume colectiv. Curs pg. 62; 65
a. actele administrative individuale; b. obligatiile fiscale ale comerciantilor; c. comiterea in activitatea de comert a unor infractiuni. Curs pg. 23
a. norme de drept international public din tratate, conventii si acorduri b. norme de drept legate de solutionarea unor cauze penale sau civile c. norme de drept privind fondul de comert, operatiuni de banca si schimb
a. doctrina b. jurisdrudenta c. legea d. cutuma Curs pg. 29, 30
a. reglementeaza numai relatii sociale patrimoniale; b. se bazeaza pe egalitatea juridica a partilor; c. se bazeaza pe comercialitatea relatiilor sociale reglementate.
23) Care dintre urmatoarele izvoare ale dreptului comercial nu sunt normative? a. Codul civil; b. Codul comercial; c. Jurisprudenta. Uzurile Doctrina dreptului comercial Curs pg. 26 30
a. Asociatiile si fundatiile; b. Avocatii si notarii; c. Societatile comerciale.
a. Asociatii; b. Societati pe actiuni; c. Societati cu raspundere limitata. In anumite domenii, unde se doreste o publicitate mai larga, legea impune constituirea societatii in forma societatii pe actiuni. Sunt in aceasta situatie, spre exemplu, societatile bancare, reglementate prin Legea nr. 58/1997, cele din domeniul asigurarilor, reglementate prin Legea nr. 32/2000, sau societatile de servicii de investitii financiare, reglementate de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 28/2002.
a. Parti sociale; b. Actiuni; c. Obligatiuni. Curs pg. 63 . . . . capitalul social al
societatii cu raspundere limitata este impartit
in parti sociale . . . .. a. Se constituie o societate pe actiuni; b. Se aduce ca aport la capitalul social un teren; c. Se constituie o societate comerciala cu asociat unic.
lege art. 5 (6) Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata, se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori. Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci cand: a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren; b) se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla; c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.
a. ideplinirea formalitatilor de publicitate in Registrul Comertului; b. exercitarea comertului in limitele concurentei ilicite si neloiale; c. tinerea anumitor registre necomerciale speciale de consemnare a operatiunilor necomerciale; d. tinerea unei evidente contabile cu privire la activitatea comerciala desfasurata. a. b b. b+c c. a+d d. a+c
inmatricularea in Registrul Comertului, pentru asigurarea publicitatii si opozabilitatii pentru terti; in decursul realizarii comertului, sa-si inscrie in acest registru toate actele si faptele care modifica inregistrarea initiala; radierea inmatricularii la incetarea activitatii; inregistrarea elementelor de identificare (nume, firma emblema) diverse mentiuni cu privire la fondul de comert; tinerea registrelor proprii de consemnare a operatiunilor comerciale efectuate.
a. teoria personificarii fondului de comert; b. teoria universalitatii de drept; c. teoria patrimoniului de afectatiune; d. teoria universalitatii de fapt; e. teoria proprietatii incorporale. a. a+c b. d+e c. b+c d. c+e Curs pg. 52
teoria universalitatii de fapt; teoria proprietatii incorporale. Curs pg. 52 a. firma; b. sediul social; c. emblema; d. clientela; e. vadul comercial a. niciunul b. c+d c. d+e d. a+b Curs pg. 53 In fondul de comert se includ toate bunurile afectate de comerciant exercitarii activitatii sale comerciale, mobile si imobile, corporale si necorporale. Sunt elemente corporale ale fondului de comert toate bunurile mobile si imobile ale comerciantului afectate desfasurarii activitatii comerciale a acestuia. Dintre elementele necorporale ale fondului de comert fac parte: diverse drepturi de natura mobiliara ale comerciantului (din contracte de inchiriere, de concesiune etc.), drepturi de proprietate intelectuala (drepturi de proprietate industriala si dreptul de autor), firma, emblema, clientela si vadul comercial. Cu privire la acestea din urma, se impun anumite precizari
a. vazarea-cumpararea fondului de comert; b. actele referitoare la bunurile exceptate la transfer; c. gajul asupra bunurilor imobile; d. transmiterea fondului de comert ca aport la capitalul social. a. b+c b. b+d c. a+d d. a+b Curs pg. 54, 55
a. Vanzarea-cumparare fondului de comert b. Transmiterea fondului de comert cu titlul de aport la capitalul social c. Gajul
(garantia reala mobiliara) asupra fondului de comert 36) In ce caz este obligatorie forma autentica a actului constitutiv al unei societati comerciale? a. Se constituie o societate in comandita pe actiuni; b. Se aduce ca aport la capitalul social un bun mobil; c. Se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla.
a. activitatea de educatie si invatamat; b. activitatile liberale (independente); c. adoptia; d. intreprinderile de constructii.
a. casatoria; b. operatiunile de prestari servicii; c. constituirea unei ipoteci pentru garantarea unui imprumut pentru uzul personal al comerciantului; d. jocurile de intrajutorare; e. operatiuni cu bunuri imobile.
I. Fapte de comert obiective considerate ca atare fara nici o conditie: 1. fapte juridice declarate de lege comerciale (cambia, biletul la ordin, cecul); 2. orice raport care rezulta din navigatie; 3. contractele de depozit, consignatie, report. II. Fapte declarate de lege comerciale, dar numai daca indeplinesc anumite conditii: 1. vanzarea-cumpararea cu scopul de a revinde; 2. intreprinderile, in sensul de intreprinzator. III. Fapte de comert desemnate ca atare datorita caracterului lor accesoriu: 1. mijlocirea, intermedierea, reprezentarea; 2. depozitul pentru cauza comerciala; 3. contractele de vanzare-cumparare de actiuni sau de parti sociale; 4. contul curent; 5. gajul pentru cauza comerciala; 6. fideiusiunea pentru cauza comerciala.
1 operatiuni de interpunere in schimb sau circulatie; ( cumpararea si vanzarea comerciala si operatiunile de banca si schimb (valutar) ) 2 operatiuni care privesc organizarea si desfasurarea activitatii de productie, inclusiv sub forma activitatii intreprinderilor; (intreprinderile de productie sau industriale (intreprinderile de constructii si cele de fabrici si manufactura) si intreprinderile de prestari servicii (intreprinderile de furnituri; de spectacole publice; de comisioane, agentii si oficii de afaceri; intreprinderile de editura, imprimerie, librarie si obiecte de arta; de transport; de asigurare; de depozit in docuri si antrepozite)). 3 operatiunile conexe sau accesorii. (contractele de report asupra titlurilor de credit; cumpararile sau vanzarile de parti sociale sau actiuni ale societatilor comerciale; operatiunile de mijlocire in afaceri; cambia sau ordinele in producte sau marfuri; operatiunile cu privire la navigatie; depozitele pentru cauza de comert; contul curent si cecul; contractele de mandat, comision si consignatie; contractele de gaj si fideiusiune) 41) Care dintre urmatoarele sunt caracteristici ale societatii comerciale in dreptul roman? a. constituirea unei noi persoane juridice de drept privat; b. constituirea prin manifestarea de vointa a mai multor persoane, fara constituirea unui capital social propriu; c. afectarea unor bunuri proprii ale asociatilor, dar fara ca acestea sa faca parte din patrimoniul societatii comerciale astfel constituite; d. afectarea bunurilor asociatilor cu un scop nelucrativ;
-faptul ca se constituie prin manifestarea de vointa a uneia sau mai multor persoane; -faptul ca aceasta manifestare de vointa este in sensul afectarii unor bunuri din patrimoniul propriu, pentru a face parte din patrimoniul social al noii societati comerciale; -faptul ca afectarea acestor bunuri are drept scop indeplinirea, in comun, de acte si fapte de comert, in vederea obtinerii de profit; -faptul ca aceasta afectare de bunuri reprezinta un mod de organizare juridica a intreprinderii; -faptul ca se constituie o noua persoana juridica de drept privat.
a. sunt titulare de drepturi si obligatii si participa in nume propriu la toate raporturile juridice cu tertii; b. raspund fata de terti pentru obligatiile asumate in numele lor de persoanele care le reprezinta in mod legal; c. au dreptul sa stea in justitie in nume propriu, fiind citate la sediul lor social; in instanta, societatile comerciale sunt reprezentate de reprezentantii lor legali sau pe baza de procura semnata de acestia.
a. obiectul sau de activitate; b. numarul mai mare de asociati; c. punerea in comun a unor bunuri mobile in scopul impartirii foloaselor. Curs pg. 60
a. scopul constituirii societatii; b. personalitatea juridica a societatilor; c. formalitatile suplimentare, mai complexe la constituire; d. activitatile desfasurate. a. a+b b. niciuna c. b+d d. c
Curs pg. 60 Deosebirile intre societatea civila de societatea comerciala sunt multiple: Pe de o parte, scopul constituirii societatii este diferit. In timp de societatea comerciala se constituie pentru desfasurarea in comun de activitati comerciale, societatea civila se constituie pentru a desfasura alte activitati decat cele comerciale. Pe de alta parte, societatea comerciala dobandeste personalitate juridica, in timp ce societatea civila nu are, de regula, personalitate juridica. In fine, constituirea societatii comerciale presupune formalitati mai complexe, spre deosebire de societatea civila a carei constituire are loc prin simpla incheiere a contractului de societate. 47) Care sunt asemanarile dintre societatea civila si cea comerciala ?
a. la semnarea actului constitutiv; b. la varsarea capitalului social; c. la numirea organelor de conducere; d. la inmatricularea in Registrul Comertului.
la inmatricularea in Registrul Comertului
50) Pentru efectuarea unor acte juridice premergatoare si necesare inmatriculrii societii, ce fel de personalitate juridica are aceasta? a. o personalitate juridica restransa, limitata la incheierea actelor juridece necesare dobandirii personalitatii juridice; b. o personalitate juridica restransa pentru efectuarea unor operatiuni de comert; c. o pesonalitate juridica restransa pentru incheierea unor contracte de munca.
a. sa fie disponibile si distinctive; b. sa fie scrise numai in limba romana; c. sa fie licite si scrise in primul rand in limba romana; d. sa contina si emblema acesteia. a. a+d b. niciuna c. a+c d. b
Mesaj lipsa momentan! apare mai tarziu! poate! Asta numai daca vad ca mai miscati si voi pe aici!!! 144) In care din urmatoarele cazuri se dizolva de drept o societate comerciala? a. schimbarea formei juridice a societatii; b. expirarea duratei societatii stabilita in actele constitutive; c. schimbarea asociatului majoritar al societatii. ART. 227 (1) Societatea se dizolva prin: a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia; c) declararea nulitatii societatii; d) hotararea adunarii generale; e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii; f) falimentul societatii; g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.
a. cenzorii sau auditorii financiari constata existenta de pierderi; b. capitalul social al societatii nu a fost varsat in termenul prevazut in actele constitutive. c. administratorii constata ca, in urma unor pierderi, activul net, determinat ca diferenta intre totalul activelor si datoriile societatii, reprezinta mai putin de jumatate din valoarea capitalului social; ART. 228 Societatea pe actiuni se dizolva: a) in cazul si in conditiile prevazute la art. 153^24; b) in cazul si in conditiile prevazute la art. 10 alin. (3). ART. 153^24 (1) Daca consiliul de administratie, respectiv directoratul, constata ca, in urma unor pierderi, stabilite prin situatiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societatii, determinat ca diferenta intre totalul activelor si totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai putin de jumatate din valoarea capitalului social subscris, va convoca de indata adunarea generala extraordinara pentru a decide daca societatea trebuie sa fie dizolvata.
a. numarul cenzorilor numiti scade sub minumul legal daca in termen de 9 luni de la data constatarii reducerii numarului de actionari sub minimul legal nu se completeaza comisia de cenzori; b. numarul de actionari scade sub minimul legal si daca in termen de 9 luni de la data constatarii reducerii numarului de actionari sub minimul legal nu se completeaza actionariatul; c. numarul administratorilor scade sub minumul legal daca in termen de 9 luni de la data constatarii reducerii numarului de actionari sub minimul legal nu se completeaza administratorii. ART. 228 Societatea pe actiuni se dizolva: a) in cazul si in conditiile prevazute la art. 153^24; b) in cazul si in conditiile prevazute la art. 10 alin. (3). ART. 10 (3) Numarul actionarilor in societatea pe actiuni nu poate fi mai mic de 2. In cazul in care societatea are mai putin de 2 actionari pe o perioada mai lunga de 9 luni, orice persoana interesata poate solicita instantei dizolvarea societatii. Societatea nu va fi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare, numarul minim de actionari prevazut de prezenta lege este reconstituit.
a. prin falimentul, incapacitatea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur si nu exista cauze de continuare cu mostenitorii; b. cand asociatii nu hotarasc distribuirea de dividende pentru trei ani consecutiv; c. cand asociatii hotarasc schimbarea sediului societatii in alta localitate. ART. 229 (1) Societatile in nume colectiv sau cu raspundere limitata se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur. (2) Se excepteaza cazul cand in actul constitutiv exista clauza de continuare cu mostenitorii sau cand asociatul ramas hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. (3) Dispozitiile alineatelor precedente se aplica si societatilor in comandita simpla sau in comandita pe actiuni, daca acele cauze privesc pe singurul asociat comanditat sau comanditar.
a. asociatul unic este si administratorul societatii; b. asociatul unic mai este asociat unic si in alta societate cu raspundere limitata cu asociat unic; c. asociatul unic este angajat al societatii. ART. 14 (1) O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata. (2) O societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana. (3) In caz de incalcare a prevederilor alin. (1) si (2), statul, prin Ministerul Finantelor Publice, precum si orice persoana interesata poate cere dizolvarea pe cale judecatoreasca a unei societati astfel constituita. (4) Pe baza hotararii de dizolvare, lichidarea se va face in conditiile prevazute de prezenta lege pentru societatile cu raspundere limitata.
a. cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei pentru care aceasta fusese constituita; b. cu cel putin 6 luni inainte de expirarea duratei pentru care aceasta fusese constituita; c. cu cel putin 24 de luni inainte de expirarea duratei pentru care aceasta fusese constituita.
ART. 227 (1) Societatea se dizolva prin: a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia; c) declararea nulitatii societatii; d) hotararea adunarii generale; e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii; f) falimentul societatii; g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii. (2) In cazul prevazut la alin. (1) lit. a), asociatii trebuie sa fie consultati de catre consiliul de administratie, respectiv de directorat, cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. In lipsa, la cererea oricaruia dintre asociati, tribunalul poate dispune, prin incheiere, efectuarea consultarii conform art. 119 alin. (3)
|